443 matches
-
și Banat", al "Societății de gimnastică" din Timișoara. A înființat ziarul "Dreptatea" din Timișoara (1894-1898) și gazeta "Dumineca". A publicat numeroase articole cu caracter economic, social, cultural, religios, politic și sportiv, în publicații ca: "Poporul Român", "Tribuna", "Românul", "Drapelul", "Banatul", "Luminătorul", "Foaia Poporului Român", "Voința Banatului", "Dreptatea", "Dumineca". De asemenea, a publicat câteva studii dedicate istoriei Timișoarei. În 1912 și-a lăsat prin testament averea de aproape 500 000 de coroane de aur (c. 150 kg aur) unor instituții publice, din
Emanuil Ungurianu () [Corola-website/Science/304297_a_305626]
-
Grigor). Aceștia au cumpărat acest loc în anul 1606 și ar fi construit: primul, capela „Sf. Hagop (Iacob)” aflată în clădirea de pe latura de vest, al doilea biserica cu hramul Sfântului Auxentie și al treilea capela cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul din turnul-clopotniță. În secolul al XVII-lea, în clădirea de pe latura de vest a mănăstirii s-a aflat reședința episcopului armean din Moldova. Episcopul Hazar din Pápert a copiat o Evanghelie în 1624 pe care a făcut adnotarea că era
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
La parter se află un gang boltit prin care se intra în mănăstire. Urcând niște scări în spirală din interiorul curții și mergând printr-un coridor se putea ajunge la primul etaj unde era un paraclis cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul. Încăperea de la etajul al doilea avea rol de clopotniță și de loc de strajă. Turnul-clopotniță este asemănător cu alte turnuri de mănăstire din acea epoca, bunăoară cu cel de la Mănăstirea Dragomirna, iar decorația lui este incomparabil mai bogată decât a
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
CETĂȚEANU, Ligya DIACONESCU și George FILIP din Canada și, În mod deosebit, părintele prof. univ. dr. Theodor DAMIAN, directorul Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă din New York. Despre distinsul teolog, poet și om de cultură Theodor DAMIAN și despre luminătoarele lui fapte de cultură am mai avut prilejul de a vorbi, nu doar spre a semnala excelenta revistă „Lumină Lină - Gracious Light”, dar și despre unele din manifestările cultural-literare și științifice excepționale pe care le inițiază sau organizează, an de
Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
1896) și la Academia duhovnicească din Kiev (1897 - 1902). Translator la Consulatul român din Odessa (1904 - 1906). Primul profesor de limbă română la Seminarul teologic din Chișinău și la Școala eparhială de fete (1906 - 1918). Secretar de redacție al revistei "Luminătorul" (de la 1 ian. 1908). Secretar al tipografiei eparhiale (din 1909). Redactor și director al ziarului "Glasul Basarabiei" (1913 - 1914) - toate la Chișinău. Preot la catedrala arhiepiscopală (1918 - 1919), apoi preot paroh la Năpădeni (1919 - 1932). A publicat numeroase articole in
Grigore D. Constantinescu () [Corola-website/Science/318190_a_319519]
-
1 ian. 1908). Secretar al tipografiei eparhiale (din 1909). Redactor și director al ziarului "Glasul Basarabiei" (1913 - 1914) - toate la Chișinău. Preot la catedrala arhiepiscopală (1918 - 1919), apoi preot paroh la Năpădeni (1919 - 1932). A publicat numeroase articole in: "Basarabia", "Luminătorul" "Glasul Basarabiei" și alte periodice, toate în Chișinău, militând pentru unirea Basarabiei cu România și pentru "românizarea" vieții culturale și bisericești din această provincie. A publicat o serie de broșuri cu conținut moralizator traduse din rusește.
Grigore D. Constantinescu () [Corola-website/Science/318190_a_319519]
-
poezii, impresii de călătorie și texte folclorice culese în peregrinările sale (semnând uneori și cu pseud. Delanesfoia). În anii de studenție semnează publicistică în numeroase periodice din Basarabia, Moldova de peste Prut și Muntenia:Bugeacul, Bărăganul, Cuget moldovenesc, Gazeta Basarabiei, Itinerar, Luminătorul, Pagini basarabene, Poetul, Porunca vremii, Raza, Solia, Suceava, Tribuna tineretului (red.) ș.a. În perioda 1939-1944, chiar în condițiile precare ale războiului, își continuă activitatea publicistică și literară, articolele sale apărând în rev.: Bucovina, Bucovina literară (Cernăuți), Cetatea Moldovei (Iași), Cuget
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
Cea curată, mult jelindu-se, zicea. 6.Sus văzându-Te, De Părinte nedespărțit, Doamne, Iară jos cu trupul mort, sub pământ fiind, Serafimii s-au înfricoșat acum. 7. Răstignindu-Te, S-a rupt tâmpla templului prin mijloc Și și-ascund luminătorii lumina lor, Sub pământ Tu, Soare, ascunzându-Te. 8. Cela ce cu-n semn A făcut la început pământul, Azi apune sub pământ, ca un muritor; Îngrozește-te de-aceasta, cerule ! 9. Sub pământ apui Cela ce-ai făcut pe
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
prin care trecea atunci, România a trimis totuși o tipografie, cărți, cu ajutorul cărora Onisifor Ghibu scoase ziarul Ardealul, mai târziu cu titlul România nouă. în românește mai apăreau, cu litere chirilice, Cuvântu moldovenilor, vedea lumina tiparului revista Școala moldovenească, apoi Luminătorul, publicația clerului. Printre peripeții și tragedii, succedându-se de-a valma, vine, în fine, vremea unirii cu țara. Ciuntită teritorial, prin tratatul de la Buftea, România dobândește Basarabia, din propria voință a poporului acesteia. Iată momentul: ŤLa 24 ianuarie st.v.
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
sau în câteva etape experimentale; (c) escatologia (vizând ideea de moarte); (d) repetiția manifestărilor naturii (succesiunea zilelor și a nopților, anotimpurilor, erelor terestre si cosmice); (e) regnurile fabuloase; (f) cadrul astral (astrele fiind, în concepția mitologică, nu corpuri cerești ci ,luminători" dependenți de voința patronală a anumitor zei, locuințe divine, iar uneori chiar formele vizibile de întruchipare a zeilor); g) elementele (apa, focul, aerul, eterul). Miturile cosmografice includ întregul cadru divin, adică pe zei și locuințele lor universale : (a) teogonia (poate
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
I”, scriitorului I. Valerian (1895-1980), directorul prestigioasei reviste „Viața literară” (1926-1938; 1941). Epistolele acestea trimit, cu exactitate, la debutul în presa literară a lui Const. Virgil Gheorghiu 2, la colaborările sale în paginile revistelor „Crai nou”3, „Flamuri”4 și „Luminătorul”5, precum și la relațiile pe care le stabilește cu revista bucureșteană „Viața literară”, al cărei corespondent devine pentru întreaga Basarabie. Tânărul Const. Virgil Gheorghiu manifestă un interes special pentru lumea literară, iar dialogurile cu unii dintre contemporanii săi se constituie
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
Poemele „Vieții literare”). 3. Publică cincisprezece poezii în revista „Crai nou” și douăzeci și șapte de note, însemnări, recenzii și interviuri. 4. Publică două poezii în revista „Flamuri” și cincizeci și trei de însemnări, recenzii, microeseuri, note și necroloage. 5. În revista „Luminătorul” i se publică patru poezii. 6. Grigore Patriciu (1893-1938) jurnalist și prozator. Redactor la ziarul „Curentul”. Autor a două cărți: Baloane de săpun și Ochii lui Atila (1937). 7. Nicolae Roșu, publicist, critic literar și atent comentator al fenomenului literar
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
a două cărți: Baloane de săpun și Ochii lui Atila (1937). 7. Nicolae Roșu, publicist, critic literar și atent comentator al fenomenului literar și cultural românesc. Polemist redutabil. 8. I se publică poeziile - Rugăciunea mea. La patronul Liceului Militar în Luminătorul, 67, nr. 4, aprilie 1934, p. 242-243 și Psalm în „Luminătorul”, 67, nr. 5, mai 1934, p. 307. 9. Nicolae Dunăreanu (1881-1973), gazetar și nuvelist, prieten apropiat al lui Mihail Sadoveanu. A locuit un timp în Basarabia. 10. Virgil Gheorghiu
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
7. Nicolae Roșu, publicist, critic literar și atent comentator al fenomenului literar și cultural românesc. Polemist redutabil. 8. I se publică poeziile - Rugăciunea mea. La patronul Liceului Militar în Luminătorul, 67, nr. 4, aprilie 1934, p. 242-243 și Psalm în „Luminătorul”, 67, nr. 5, mai 1934, p. 307. 9. Nicolae Dunăreanu (1881-1973), gazetar și nuvelist, prieten apropiat al lui Mihail Sadoveanu. A locuit un timp în Basarabia. 10. Virgil Gheorghiu - Scrisori tatei în „Viața literară”, 8, nr. 159, 10-25 iunie 1934
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
munca de sezonier la Fabrica de cherestea din Lunca Bradului - în vacanțe, cât și pe cel rezultat din diversele prestații efectuate colegilor din școală. Anul 1928 reprezintă momentul în care își ia diploma de învățător și pornește pe drumul de luminător al satelor mureșene. Ca tânăr învățător a fost repartizat la 1 septembrie 1929 în satul Bozed (comuna Ceaușu de Câmpie) din județul Mureș, în activitatea sa didactică ajungând ulterior să predea în satul Vălenii de Mureș (comuna Brâncovenești) și mai
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
preot pentru biserica armeană din Buenos Aires, la data de 22 noiembrie 1936 în Catedrala Armeană din București acesta este hirotonit preot de către episcopul sus-amintit, urmând ca după petrecerea celor 40 de zile canonice să devină paroh al Bisericii "Sf. Grigore Luminătorul" din Buenos Aires. Ca urmare a întârzierii apărute la primirea pașaportului și obținerea vizei de plecare în Argentina, preotul Mampré Biberian rămâne în România și slujește, pentru o scurtă perioadă, la biserica armeană din București. În toamna anului 1937 este numit
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
dar nesărată. Totuși, de la bun început, ritul armean folosea pâine nedospită și necoaptă în cuptor, pe motiv că la liturghie materia euharistiei trebuie să fie vie, netrecută prin foc. Acest obicei se păstrează și într-o legendă despre sfântul Grigore Luminătorul. Totuși, folosirea pâinii nedospite a fost preluată de la armeni, în secolul al VI-lea, de către ritul maronit, apoi s-a răspândit, între secolele al VIII-lea și al XII-lea, și în Occident. În secolul al XI-lea se pune
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
1943, cu un articol despre Henrik Ibsen, publicat în ziarul „Ecoul", iar cel editorial în 1949, cu nuvela "Trenul regal". Reporter la cotidienele „Victoria" (1944-1946) și „România liberă" (1946-1947), colaborează la „Contemporanul", unde în 1947 îi apare prima proză, intitulată Luminătorii satelor, trece redactor la „Rampa" (1947-1948) și „Flacăra" (1948-1950), scrie în „Lumea" (1946) lui G. Călinescu. Ulterior se consacră aproape exclusiv teatrului, filmului și radioului. Director artistic al Studioului Cinematografic București (1950-1951), redactor-șef al publicației „Probleme de cinematografie" (1951-1953
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
general al municipiului Chișinău (1990-1994). A publicat, între anii 1990-1996, zeci de articole și interviuri pe teme legate de promovarea cauzei românismului și spiritului moralei creștine în Basarabia în ziarele Literatura și arta, Mesagerul, Femeia Moldovei, Glasul Națiunii, Țara, Astra, Luminătorul, Pro Vatra, Generația ș.a. A participat activ la grevele și manifestările studenților și pedagogilor pentru apărarea dreptului de a studia limba și istoria românilor (între anii 1993-1995). După moartea suspectă a soțului ei, a intrat în politică, căutând să promoveze
Iuliana Gorea-Costin () [Corola-website/Science/318154_a_319483]
-
după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 13 Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a treia. Soarele, luna și stelele. 14 Dumnezeu a zis: „Să fie niște luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie niște semne care să arate vremurile, zilele și anii; Deut 4.19; Ps 74.16; Ps 136.7; Ps 74.17; Ps 104.19; 15 și să slujească de
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie niște semne care să arate vremurile, zilele și anii; Deut 4.19; Ps 74.16; Ps 136.7; Ps 74.17; Ps 104.19; 15 și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Și așa a fost. 16 Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut și stelele. Ps
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
și anii; Deut 4.19; Ps 74.16; Ps 136.7; Ps 74.17; Ps 104.19; 15 și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Și așa a fost. 16 Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut și stelele. Ps 136.7-9; Ps 148.3-5; Ps 8.3; Iov 38.7; 17 Dumnezeu i-a așezat în întinderea
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
4.19; Ps 74.16; Ps 136.7; Ps 74.17; Ps 104.19; 15 și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Și așa a fost. 16 Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut și stelele. Ps 136.7-9; Ps 148.3-5; Ps 8.3; Iov 38.7; 17 Dumnezeu i-a așezat în întinderea cerului ca să lumineze
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
Ps 74.17; Ps 104.19; 15 și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Și așa a fost. 16 Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut și stelele. Ps 136.7-9; Ps 148.3-5; Ps 8.3; Iov 38.7; 17 Dumnezeu i-a așezat în întinderea cerului ca să lumineze pământul, 18 să stăpânească ziua și noaptea și
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
Biserica Armeană este o biserică apostolică, întrucât tradiția spune că primii creștini care au pășit pe pământul armean au fost Apostolii Bartolomeu și Tadeu. Aceștia sunt numiți "primii luminători ai Armeniei". Despre Tadeu se spune că a plecat spre Armenia în anul 34 d.C., ducând acolo lancea cu care a fost străpuns Hristos, aceasta regăsindu-se astăzi la muzeul catedralei armene din Ecimiadzin. Popor situat inițial în ținutul dintre
Biserica Apostolică Armeană () [Corola-website/Science/305110_a_306439]