2,022 matches
-
de situație”. Poate că totul nu-i decât un joc făcut să treacă timpul mai repede. „Convingere de moment!” - comentează autorul „atotștiutor”, anticipând desfășurarea evenimentelor. Profesorul nu și dă seama cum se prinde treptat într-un păienjeniș imaginar, țesut de luminițele jucăușe din ochii ei umbriți de sprâncenele bine desenate, ce devin și mai expresivi pe fundalul valului de păr negru și des, căzut pe umeri. Aș putea spune că aici P.H.L. se lasă în voia unui stereotip romantic „prizat” din
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
oprire în gara orașului ei, pentru a rămâne la hotel o zi două, „sau chiar mai multe”. Teodora a încuviințat în tăcere, vorbind însă cu ochii (acum Profesorului i s-au părut negri), în care i se aprindeau scurt mici luminițe. I-a mângâiat părul, gândindu-se din nou la tabloul alegoric Păcatul de Franz Stuck, descoperit cândva dintr-o revistă ilustrată. Încă din adolescență, Domnul R., actualul profesor și ziarist de ocazie, avea obiceiul să caute prin poduri de case
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să-i transcrie, după dictare, „niște scrieri recente”, pe care ar vrea să le „depună” la o editură. Ar putea ea să și „rupă” ceva din timpul liber, pentru el? Teodora nu-i răspunde imediat. Doar ochii o trădează, cu luminițele acelea jucăușe pe care i le știe atât de bine. A-l avea alături zile, poate săptămâni - ce altă veste mai bună putea să-i dea? Nu doar că vor sta împreună la aceeași masă și vor lucra pe aceleași
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
-l întrebe pe pui: Ce-i cu tine, Dakota? Cum ai ajuns la cascadă? Ce cauți aici? Pur și simplu mintea lui nu reușea să găsească o explicație la ce se întîmplase. Am venit după tine, Lupino, răspunse puiul, relaxat. Luminițe ghidușe îi sclipeau în ochi și Lupino înțelese cu stupoare că, odată scăpat din ghearele morții, unde fusese cu doar cîteva clipe mai devreme, puiul uitase deja ce i se întîmplase. Vreau să merg și eu cu tine, adăugă, mulțumit
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
se poate transforma în cenușă. Uneori poezia e doar un simplu suspin; ascultă-l de vrei să-ți înțelegi inima! Colbul amintirilor-sălaș al gândurilor în căutarea fericirii din copilăria de mulți ani pierdută. Poveștile cu lumea lor de mirare sunt luminițe pe cerul întunecat al pământului. Citindu-le (la orice vârstă!) vei descoperi de unde venim și încotro ne îndreptăm. Punerea lucrurilor în ordine, vorbește de voința noastră de a gândi corect spre a face să rodească pacea în suflet, pace mult
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
moale și își trage cu greutate picioarele obosite. Acum, eu sunt în avantaj. Punctul de pe podea s-a mutat în tavan. Pot să-i văd ochii. Ochii lui Cavanosa sunt două monede ruginite. Și pe fiecare monedă e desenată o luminiță rece, ca de led. Pleoa pele lui se închid încet, iar vocile se aud din ce în ce mai stins. Îi pot vedea fiecare zbârcitură și fiecare vini șoară de pe pleoape. Trece un minut, îmbrăcat în halat de medic și cu un stetoscop de
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
fac o baie. Mă dezbrac și intru în cadă. Am mai multe opțiuni. Pot să las apa să curgă printr-o sită deasă, care îți dă senzația că stai sub o ploaie fină de apă cristalină. Mai descopăr și niște luminițe activate de un buton. Luminițele își schimbă culorile. Lent. Apa de ploaie tropicală cade într-un fel de curcubeu. Am auzit de șmecheria asta. Cred că se cheamă cromoterapie. Frumos. O fiță de bun gust. Las apa să-mi lovească
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
și intru în cadă. Am mai multe opțiuni. Pot să las apa să curgă printr-o sită deasă, care îți dă senzația că stai sub o ploaie fină de apă cristalină. Mai descopăr și niște luminițe activate de un buton. Luminițele își schimbă culorile. Lent. Apa de ploaie tropicală cade într-un fel de curcubeu. Am auzit de șmecheria asta. Cred că se cheamă cromoterapie. Frumos. O fiță de bun gust. Las apa să-mi lovească trupul câteva minute. Prosoapele sunt
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
33. Vlad Roșca - arhitect șef, Suceava; 34. Alexandrina Străchinaru - inginer agronom; 35. Petru (Saniela) Străchinaru - licențiat în Filologie, Drept; 36. Eustenia Tihan - licențiată în Filologie; 37. Maria Tihan - licențiată în Psihologie; 38. Iulian Tihan - informatician; 39. Crenguța Toma - inginer; 40. Luminița Toma - medic veterinar; 41. Petru Toma - ofițer; 42. Sorin Vasiliu - medic veterinar.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la Editura Saeculum I.O. Toate aceste volume au fost elaborate, în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", de către un eminent colectiv alcătuit din Ana-Maria Brezuleanu, Ileana Mihăilă, Viorica Nișcov, Mihaela Șchiopu și Cornelia Ștefănescu, temporar mai colaborând Luminița Beiu-Paladi, Carmen Brăgaru, Alexandra Ciocârlie, Catrinel Pleșu și Ileana Verzea. Pentru toate aceste volume au fost consultate atent un număr de 824 de periodice, de cele mai variate profiluri, aflate în Biblioteca Academiei Române, apărute nu numai în București și în
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
imediat: Doamna de Sévigné, Scrisorile "divinei marchize" (traduse de Irina Mavrodin); William Styron, Bezna vizibilă. Amintiri despre nebunie (traducere de Mihnea Gafița); Jaroslav Seifert, Toate frumusețile lumii (în traducerea lui Jean Grosu); Jean Cocteau, Opium. Jurnalul unei dezintoxicări (tradus de Luminița Brăileanu). Sunt curios ce va urma. Teoreticianul Mircea Martin nu putea să nu-și cultive și să nu-și etaleze propriile preferințe. Colecția "Cărți cardinale" editează Canonul occidental de Harold Bloom (traducere de Delia Ungureanu, diferită de traducerea existentă deja
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
unui îndrăcit, Ospiciul, Moartea lui din flori. în Filmul lui Popescu, rola cinematografică se derulează invers și complet, de la o moarte anticipată către o naștere universală, de factură burlescă: "SORA: La început, la televizor e beznă. Pâlpâie așa, doar o luminiță departe, undeva. O lumină ca de candelă la care se vede, parcă, sămânța lui Popescu. Da: suntem chiar sub pământ. Sămânța lui se dezvoltă și crește. Repede. Repede. Carnea s-adună pe oase, pielea se-ntinde cât ai clipi, costumul
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
înmărmurește Ion Fiscuteanu! îngeri triști nu mai există, iar ultimul dintre ei a murit. Totuși o ființă i-a fost aproape, o "soră" înger și ea, personaj-cheie, cheie neorealistă, jucat cu studiată simplitate și finețe în imperceptibile nuanțe, de minunata Luminița Gheorghiu... Filmul s-a sfârșit. Pe ecran se prelinge parcă la nesfârșit lunga distribuție, cu mulțumirile aferente, iar publicul belgian copleșit, rămâne încremenit pe loc. Brusc izbucnesc aplauzele...
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice, elaborată în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" al Academiei Române, de către un eminent colectiv alcătuit din Ana-Maria Brezuleanu, Ileana Mihăilă, Viorica Nișcov, Mihaela Șchiopu și Cornelia Ștefănescu, temporar mai colaborând Luminița Beiu-Paladi, Carmen Brăgaru, Alexandra Ciocârlie, Catrinel Pleșu și Ileana Verzea. Lucrarea a continuat, dintr-o altă perspectivă, Bibliografia analitică a periodicelor românești din perioada 1790-1858, realizată în șase masive tomuri de marii cărturari, de vrednică pomenire, Ovidiu Papadima, Ioan Lupu
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
ceea ce mă copleșește este doar un imens sentiment de rușine. Asta e: cred că la sfârșitul vieții o să fiu un umil colecționar de rușini și amintiri penibile." (pp. 220-221). Să reținem și cuvântul "colecționar". Finalul (completat cu un mesaj al Luminiței) e trist, însă restul cărții merge exact în sensul explorării și colecționării de scene penibile. Viziunea autorului este una întoarsă, mărind conturul urâtului, dilatându-i porii, și nereținând aproape deloc frumosul, grațiosul, baremi normalul. Cezar Paul-Bădescu are priză la ceea ce
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
apartamentul în care trebuie să se înghesuie cu toții stârnește acel apetit al romancierului pentru descrierea detaliată a promiscuității. Ajunși la ai lui, la Pitești, filologii necăjiți trec prin alte peripeții. Cezar ajunge să se bată cu taică-său, montat împotriva Luminiței de un amic perfid. Nebunia își sticlește ochii la tot pasul. Cuscrii îi cad în plasă unul câte unul, cel din urmă fiind cel dintâi: tatăl lui Cezar începe să deseneze cruci pe pereți, cu anunțul de un comic lugubru
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
scăderi (fraza de mai sus cuprinde trei ocurențe ale semnului de punctuație "două puncte"), cu adevăratele afinități afișate (Roland Barthes în primul rînd, autorul Mitologiilor, sau Beckett, autorul "ultimei literaturi") și cu strălucirea ratării care pîlpîie cînd și cînd, ca luminița de la capătul tunelului, o ratare care face de fapt identitatea autorului alș; o ratare cultivată, construită, una care-i permite, de fapt, toate ambivalențele, toate contradicțiile, grimasele, toată libertatea.
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
anumite reviste și nu altele. Ne-am delectat în schimb cu truismele lui Carmen Mușat: "Nu poți să scrii despre o carte dacă n-ai citit-o în prealabil". Nu zău?! Numărul 5 al Noii literaturi este bine gîndit de Luminița Marcu și pus pe hîrtie de Mihaela Șchiopu, ca și precedentele patru. Dacă mai era vreo îndoială că tinerii și foarte tinerii scriitori meritau să-și aibă publicația lor, ea e spulberată de profesionalismul Noii literaturi. Așteptăm cu interes și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
ca proza lor să fi jucat un rol în răspîndirea unor nume, mai ales prin personajele feminine pozitive: Monica din La Medeleni (pe care Christian Ionescu, în Mica enciclopedie onomastică, 1975, chiar o consideră legată de preferința pentru nume), poate Luminița din Întunecare, Mădălina din Ciuleandra. Sadoveanu a repus în circulație nume istorice (Ruxandra, Ilinca), a căror modă nu i se poate totuși atribui cu certitudine. Influențele literaturii și ale muzicii universale (Beatrice, Romeo, Julieta, Ofelia, Carmen) sînt mai ușor de
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
-ți faci de cap în centru când ai lucrări neterminate, doar pentru că le-ai început în octombrie, pentru a răsplăți contributorii la campania la locale din iunie" și "nu poți ignoră, în numele instalării spiritului sărbătorilor, problemele reale ale orașului aprinzând luminițele ajutat de un olimpic la matematică".
Rezistența Urbană atacă "legiunile" lui Oprescu by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80430_a_81755]
-
așa neîndemânatică! Vino/ înapoi, dragostea/ mea. De ce nu mai apari în carne și oase? Alerg de la birou la/ geam, poate m-ai chemat? Ai bătut în geam? Nu/ am auzit bine... Mă uit înlăuntrul meu. Am senzația de întreg. Ah, luminițele caselor amestecate cu luminițele ochilor/ tăi, mănunchiuri de steluțe, deasupra/ gheții patinoarului/ din grădină. Și tot felul de materii/ rupte, împrăștiate, din câmpul tău energetic... Ai fost azi/ pe aici? Parcă mi te închipui: purtând/ resturi animale și spori, dispărând
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
dragostea/ mea. De ce nu mai apari în carne și oase? Alerg de la birou la/ geam, poate m-ai chemat? Ai bătut în geam? Nu/ am auzit bine... Mă uit înlăuntrul meu. Am senzația de întreg. Ah, luminițele caselor amestecate cu luminițele ochilor/ tăi, mănunchiuri de steluțe, deasupra/ gheții patinoarului/ din grădină. Și tot felul de materii/ rupte, împrăștiate, din câmpul tău energetic... Ai fost azi/ pe aici? Parcă mi te închipui: purtând/ resturi animale și spori, dispărând în abis, visătoare...// Restul
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
unui drum atît de greu și de complicat. Moderni, flexibili, cu o energie bine dirijată, cu elemente de tehnică perfect însușite, cîțiva dintre actori fac, prin interpretarea lor, bijuterii miniaturale. Nu am văzut de mult disponibilitatea unei actrițe cum este Luminița }âcu în Milena. Atîta modernitate, atîta școală, atîta ardere și măsură, totodată, tonuri diferite, mod de a rosti diferit în funcție de partener și de personajul acestuia, cum privește, cum tace, cum trece jocul ei prin orice fel de gard, de judecată
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
pup și te iubesc „forever”! Frumoasa fată pe care vestea bună o răvășise și o bucurase foarte mult căpătase viteză și clarviziune În gândire, mirându-se și ea de unde atâtea soluții la problema ei devenită cea mai importantă. Apoi, cu luminițe În priviri, se simți datoare să explice: Nene ... Olaru și nu Popa, află că ce am spus la telefon este adevărat, mă căsătoresc cu doctorul Obreja, cu celebrul doctor Obreja, cel care mi a salvat tatăl! Este mai mare cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ușa se deschise fără zgomot și ... surpriză! În hol Își făcu pariția nimeni alta decât ... frumoasa contabilă de la Partizanul! Odată cu aceasta, În apartament a intrat și mirosul rafinat al unor parfumuri scumpe precum și exuberanța unei femei care avea În ochi luminițe a căror rost băiatul nici nu Îndrăznea să-l deslușească. Fata luă un aer poznaș și-l Întrebă: Gata băiete, ce ai găsit și ce mă costă? Hai că nu prea am timp! Băiatul olarului avea fața mai roșie decât
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]