283 matches
-
și de-o mie de ori te păcălește cine nu te-aștepți. Hai mai bine să bem ceva, ehe, câte n-am văzut eu! Tu ești încă tânăr, și-ai să mai pătimești, numai minte să te-nveți! În ochii lunganului stăruia o părere de rău. - Nu mi-e de altceva, Treanță, nici că mi-a tocat banii, nici că i-am cărat ca un prost ce-a vrut și ce n-a vrut. Știu, muierea fuge tot la ăl de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe măsură și le-a făcut cîte-o probă. - Stăpânul zice că să fie ceva mai de lux, dădea cu clanța Nicu-Piele. - Cum nu? Am ceva extra... Stați... A scotocit rafturile, s-a urcat pe o scară, a scos marfa. Pentru lungan era mai greu de potrivit. Avea măsură mare, și hainele ședeau țepene pe el ca doagele. "Neamul prost se cunoaște și când doarme", gândea în sine Sandu. Au răscolit vreun ceas magazinul să-i găsească pantofi. Când au terminat, pungașii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
era, că a lui fusese, și-acum numai cu uitatul rămânea... Intră și starostele, că se îmbrăcase. Avea haine-n dungi, călcate, și-o batistă curată la buzunarul de sus. I-a privit pe rând. A mai tras de spatele lunganului, s-a mai uitat chiorâș la ăl bătrân, pe la zece a terminat și Didina cu oglinditul. Le plăcea pungașilor! Afară, la poartă, așteptau trei trăsuri, plătite gata, să-i ducă pe sus, să nu se murdărească. Era la sfârșitul lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ei, că ele nu erau băute, s-a supărat Sandu-Mînă-mică, le-a luat iar la dans. Nicu-Piele nu s-a lăsat nici el mai prejos. Juca otrăvile, le mai gâdila; le cărau de lângă bărbați. Băga boala în ele. Se uita lunganul la una ca la Fecioara Măria: - Coană, să n-am spor, ce-aș mai lăsa eu dracii-n dumneata! Potoapa râdea cu plăcere, că i-ar fi dat sufletul. - De, lasă-i dacă poți! Când o ostenea îi făcea cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ostenea îi făcea cu ochiul lui Gheorghe: - Mai ia-o și tu! Acesta se înființa, ștergîndu-și palmele nădușite pe pantaloni, obiceiul lui de neam prost: - Cucoană, hai să te mai fac și eu un danț! Și trăgea cu oblonul la lungan, care se învîrtea neostenit. În timpul ăsta, Petrică Cîrcu o lipea pe Didina de pieptul lui, să-i simtă carnea caldă și sfârcurile. - Te are cu cununie? o întrebă. -Cine? - Dumnealui. Ibovnica rîse: -Nu. Meseriașul se fâstâci. - Adică-i ești țiitoare
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai vedeau urmele zăpezii mieilor, murdare și înghețate. Pomii încremeniseră cu mugurii închiși. Un ger târziu stăruia deasupra orașului. Cerul negru și zdrențuit atârna peste prăvăliile negustorilor. Vântul rece smucea firmele de tablă. Pungașii, zgribuliți, căutau un client. Înainte mergea lunganul, după obicei, privind vitrinele pline și trăgând cu ochiul. Ce-i veni lui Nicu- Piele să se înghesuie într-un barosan! I-a făcut un vânt ușor drept în brațele lui Sandu. Acesta i-a băgat mâna în buzunar. Cum
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ușor drept în brațele lui Sandu. Acesta i-a băgat mâna în buzunar. Cum s-au încurcat, cum au făcut, că s-a gâdilat clientul și-a început să strige: "Hoții!" Până să se întoarcă, sergenții au pus laba pe lungan. Sandu-Mînă-mică -la urmat prin mulțime, făcîndu-se că nu-l cunoaște. Păgubașul îl lovea peste gură cu pumnii pe Nicu-Piele. S-au oprit tocmai la prefectură. Se dusese libertatea lui! Celălalt a rămas la porți, s-a uitat. Știa ce înseamnă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îl mângâie cu palma lui grea pe barbă: - Las', c-ai să spui tu și ce lapte ai supt de la mă-ta, n-avea grijă... S-a mai jurat și Gheorghe. Degeaba. Bătaia a început îndată. Întâi i-a lovit lunganul. În bojoci, în spate și în cap. Cel tânăr se apleca și ignea fără o vorbă. Treantă începu să urle. Îi astupară gura. Ca o tobă suna spinarea codoșului. - Caii! striga comisarul. - Caii! zicea și sergentul. Pe urmă, șeful lepădă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
roșiseră și se săltă din toți mușchii. Cei ce-l țineau se clătinară. Nu-l mai stăpâneau. Lovi ca un turbat în dreapta și-n stânga. Comisarul îl plesni peste glezne cu cizmele și-l doborâră. - Las', că spui tu! scrâșnea lunganul furios. - Nu spun! Nu spun! răcnea Paraschiv. - O să vedem... Îi răsuciră mâinile la spate și-l legară cu frânghia. Cu mâna lui, șeful u așeză cărbunii la subsoară. Pielea i se topea, arsă, sub foc și țipetele pungașului se pierdură
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
orb. Băgase mâna în banii de pomană. Nu zici că -la adus Dumnezeu pe Bozoncea tocmai atunci! -La văzut, cât era de-ai lor, -la înhățat de gât și i-a dat peste ochi vreo două. Toate astea le povestea lunganul, de față și el, abia ieșit din pârnaie, nimerit cu Stăpânul. N-ar fi fost nimic. După ce i-a numărat gologanii cerșetorului și i-a pus la loc, s-a uitat cu scârbă la ruda gagicii, și cu degetul mic
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
faci geamparalele, auzi tu, să joc, că nu mai pot... Mînă-mică, beat mort, căzuse pe masă. Nicu-Piele se ținea bine, deși începuse să plângă. Neacșu se căznea cu acordeonul. Își aduseră aminte de Oacă. - Unde-o fi Ciupitu, săracu! sughiță lunganul copleșit. El pe patul spitalului, și noi în petrecere... Starostele i-a dat una peste gură: 301 - Să nu-mi bocești aici când mi-e bine mie, că în seara asta scap eu de toți dușmanii mei... V-ați făcut
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai fi și ce-o vrea de la sufletele noastre amărîte? Nu ziceți că picase și unul c-o tobă de-o bătea ca perceptorii, de s-au speriat oamenii. A ieșit frizerul, a ieșit afară cârciumarul, Goșnete cizmarul, mahalaua - ciucure. Lunganul a băut mai întîi o cinzeacă, băgîndu-l pe cârciumar înăuntru, a dat din cinstea lui și unui nătâng care păzea două căruțe: una cu pietre, și alta cu nisip, și, când i-a fost lui bine, s-a uitat la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Domnului să scăpăm și noi de noroiul ăsta, că eu una m-am săturat, a șoptit văduvei baba Mița, atunci picată și ea. Marghioala a îmboldit-o cu pumnul pe sub fustă: - Taci, s-auzim ce mai spune... - Căci, fraților, răcnea lunganul, țara românească nu mai poate de hoți și nătărăi. Partidul nostru, al liberalilor, s-a hotărât să sfârșească cu hoția, să întroneze cinstea și libertatea. Drept care, domn' primar Rigo a început cu pavarea străzilor, adică cu cartierul dumneavoastră, care suferă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Rigo. Semnul său electoral arată așa... Scoase pe nerăsuflate din buzunar un afiș mare, în mijlocul căruia se afla portretul unui bărbat între două vârste și dedesubt trei bastoane groase, albastre. Muieri, bărbați, copii se uitau ca vițelul la poarta nouă. Lunganul făcu semn celui cu toba să bată de câteva ori, și când acesta termină, se întoarse iar spre mulțime: - Atunci, fraților, ne-am înțeles, toată lumea la vot, pentru domn' primar! Trăiască părintele orașului nostru, primarul sectorului de verde! Toboșarul mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
când acesta termină, se întoarse iar spre mulțime: - Atunci, fraților, ne-am înțeles, toată lumea la vot, pentru domn' primar! Trăiască părintele orașului nostru, primarul sectorului de verde! Toboșarul mai lovi de câteva ori în instrumentul lui și mulțimea se împrăștie. Lunganul intră în cârciuma lui Stere, mai bău ce mai bău cu zidarii și, când termină să le împuie capul, se răsti la nătărăul care-l aștepta afară: - Vezi, ai grijă să nu ia careva pietrele sau nisipul, că-i avutul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sacu’ ăsta cu ruginituri. Ce mai întrebi atuncea ? se întoarse Pârnaie, trăgându-i una după ceafă. Iadeș ! spuse acela, mai iute chiar decât plesnitura de pe țeastă. — Nu te-a întrebat cum te cheamă, prostovane ! sări Chisăliță, cam de la înălțimea buricului lunganului de Pârnaie. — Așa zic io de câte ori mă pocnește careva... — Și ți se întâmplă des ? ! se minună piticul. — Păi, dacă așa mi-a rămas numele... Pârnaie abia dacă îl mai învrednici c-o privire, în timp ce Iadeș își culegea de pe jos fesul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fi văzut și-un gipan de-ăla american, cu turelă, ar fi murit de bucurie a doua oară... — Unde să vadă moșu-tu americani ? se interesă Chisăliță, sperând că n-a înțeles bine unde bate Pârnaie. Ce, era afganistanez ? Dar lunganul îi spulberă îndoielile : Hai, puneți mâna și trageți capota aia afară... Chisăliță înghiți în sec, privind cu ochi împăienjeniți. — Șefu’... îngăimă. La asta, când era bună, împingeau vreo trei sute de cai... — Așa, și... ? — Știi cum se zice, că atârnă ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în lagăr, în timpul unei încăierări cu bandiții. Cicatrice are și prototipul personajului, pe frunte. Dintre detaliile fizice ale lui Kostoglotov atrage atenția, în plus, părul "lățos", care duce la atribuirea unei porecle. În momentul apariției în spital, Kostoglotov este "un lungan încălțat cu cizme, într-o manta militară, roșcată de-atâta purtat, având o căciulă de blană civilă, cu urechi, prea mică pentru el, dar îndesată totuși pe cap. Sub cap își pusese un sac de campanie"347. Importantă aici este
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ho Parotes („cu urechile legate”), căci Își tăiase o ureche pentru a nu fi numit episcop. Ammonios avea trei frați, cu toții foarte Înalți, la fel ca și el, și, discipoli cu toții ai lui Abba Pambo, li se spunea hoi Makroi, „Lunganii”. Lucrurile s-au desfășurat relativ pașnic pînă la venirea În Palestina a redutabilului ereziolog Epifaniu, În 393. Patriarhul Teofil al Alexandriei i-a ținut sub ocrotirea sa pe origeniști pînă În 399, cînd și-a retras protecția, nu din considerente
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În 399, cînd și-a retras protecția, nu din considerente de doctrină, ci În urma unei certe meschine și nesemnificative. Un Sinod convocat În anul 400 la Alexandria condamnă scrierile lui Origen și pe cititorii lor. Expulzați din Egipt, cei patru Lungani Își găsesc un adăpost vremelnic la Constantinopol, pe lîngă Ioan Chrysostomul, altă victimă a intrigilor. CÎt despre Evagrie, murise Între timp, tocmai cu puțin Înainte de Bobotează („Epifania”...) anului 399. Protagonistul intelectual al bătăliei Împotriva adepților lui Origen este necruțătorul și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Ieronim trecuse de partea lui Epifaniu În 393, rupînd relațiile cu distinsul său prieten de o viață, Rufin din Aquileia, și cu mulți alții. Controversei locale i se pune capăt În anul 404, prin reconcilierea dintre Teofil și cei patru Lungani. Însă origenismul va mai fi condamnat, În mod repetat și fără drept de apel, În 543 și În 553, la cel de-al V-lea Conciliu ecumenic, unde Evagrie din Pont și Didymus cel orb (maestrul lui Rufin și preferatul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
3); prost (3); scurt (3); sportiv (3); uriaș (3); ambiție (2); altitudine (2); brav (2); spre cer (2); cerul (2); chipeș (2); departe (2); falnic (2); făcut (2); bine făcut (2); frate (2); frică (2); ca gardul (2); indiferență (2); lungan (2); 2 metri (2); model (2); de neatins (2); persoană (2); pitic (2); plop (2); prăjină (2); prea (2); semeț (2); subțire (2); tata (2); teamă (2); vîrf (2); voinic (2); zvelt (2); acum; greu de ajuns; Andrei; apogeu; arătos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
depărtat; des; deșirat; distant; drum prin pustiu; îi drumul; durează; exagerare; examen; fîșie; fluviu; foaie; formă; girafă; gînd; gît; groază; gros; haină; hol; inel; interminabil; intestin; încercare; încîntat; înșirat; întindere; kat; kent; kilometri; lac; lemn; limbă; liniar; loc; longeviv; lung; lungan; maleabil; Marin; material; a măsura; mesaj; metri; mic; moale; rașpa; nelimitate; noapte; ocupație; om; oraș; origine; palton; pantaloni; pariu; perdele; picioare; în picioare; pletos; plictis; pom; pompieri; posibil; prăjină; privire; profund; provocare; punct; răbdare; riglă; ruletă; salam; scund; scurt; scurtă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în număr mare. Se bău rachiu de trestie în cinstea lui d'Arrast, după ce primarul, înălțând paharul, îi urase bun venit și toată fericirea pe care și-o putea dori. Dar în timp ce d'Arrast își bea rachiul lângă fereastră, un lungan cu pantaloni de călărie și cu jambiere de piele veni către el și, clătinându-se puțin pe picioare, îi ținu un mic discurs încâlcit, din care inginerul nu înțelese decât cuvântul "pașaport". D'Arrast șovăi, apoi scoase hârtiile, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
veni către el și, clătinându-se puțin pe picioare, îi ținu un mic discurs încâlcit, din care inginerul nu înțelese decât cuvântul "pașaport". D'Arrast șovăi, apoi scoase hârtiile, pe care celălalt i le smulse cu lăcomie. După ce răsfoi pașaportul, lunganul manifestă o proastă dispoziție evidentă. Își reluă discursul, scuturând hârtiile sub nasul inginerului, care, fără să-și piardă cumpătul, privea liniștit la furiosul său interlocutor. în acea clipă judecătorul se apropie surâzând și vru să știe ce s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]