313 matches
-
Denisa. Era la una din primele mele vizite la dumneavoastră, cred că a doua. Denisa a venit mai tîrziu. La un moment dat am zărit-o, cu mîna tremurînd, cu ceva nedescris de dureros, de tragic chiar întreaga-i făptură lunguiață și bulbucată exact unde trebuie, am zărit-o, zic, turnîndu-și niște băutură, nu vin, altceva, într-un pahar. Ce-i cu ea, mi-a fulgerat prin minte, ce se întîmplă cu ea? Și-am uitat pe loc. Întotdeauna, către sfîrșitul
Am ridicat mîna a recunoaștere, a recunoștință. Asta a fost totul. by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13022_a_14347]
-
Ai nevoie doar de chei. S-o luăm, dar cu încetul, Să nu rătăcim cărarea: Oare cine e poetul Ce scrutează-ntr-una marea? Galbenă e la culoare Și plăcut mirositoare, Este dulce-acrișoară, Dar nu-i măr și nu e pară. Maronie, lunguiață, E bună pentru dulceață, Însă aș putea să spun Că-i mai bună de magiun, Dar mai e, din câte știu, Bună și pentru rachiu. Una oacăie în baltă Și-i ceva mai jucăușă, Însă eu cunosc o altă, Care
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
pe soare, Umblă cu casa-n spinare. E frumos ca toți frumoșii, Dar nu cântă ca cocoșii. Cică ar cânta, dar iaca, Mai curând el bate toaca. Nu e ac și nu e țeapă, Însă bâzâie și-nțeapă. Rotundă ori lunguiață, Îmbrăcată-n multe rochii, Ea îți face limba creață Și îți umezește ochii. Mai ales când nu pândește, Toarce, dar nu împletește; Își vede de somnul ei Și visează motocei. Are doi copaci pe frunte Și trăiește pe la munte. Lunga
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
noi; Când se culcă, întâi scurmă, Iar lumea le zice... O-ntâlnești și pe ponoare, Când la deal și când la vale, Umblă pe patru picioare Și-i făcută din... vocale. Fie iarnă, fie vară, Lâna în spinare-o cară. Lunguieț și tare mic, Stă cu frații lui în spic. Face-atâta hărmălaie De parcă-a făcut un ou Mai voinic decât un bou Sau decât un stog cu paie. Uite-așa precum o vezi, Are tot patru picioare; Numai cap și
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
din mahala sau ocoleau orașul prin marginea mahalalelor: "LA FORMAREA IDEILOR" Firma mare, de tablă portocalie, atârna sub geamul fetelor. Ce atrăgea toate privirile încă din piață erau cele două sticle de un chil montate-n tablă și două pahare lunguiețe, pe care le credeai umplute cu bere. Când se-mbăta și se-mbăta destul de des, mai ales sâmbăta și duminica seara asta era distracția preferată a uneia dintre fete, a nemțoaicei, să arunce cu sticle goale, dacă putea ochi pomii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a fost împrumutat din ngr. phriganiá. Este un termen relativ recent (a fost înregistrat abia în Dicționarul Academiei, 1911) și nu este general (nu circula, în copilăria mea, în graiul din Bihor). Mai vechi este franzelă „pâine albă în formă lunguiață“, a cărui primă atestare este la Al. Beldiman (1821); la originea sa se găsește ngr. phrantsóla „pâine franțuzească“. Al. Graur a atras atenția asupra faptului că franzelă nu pare să fi venit direct din greacă, ci prin intermediul unei limbi slave
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fel de revolver complicat ca o mică mitralieră și o cutie de gloanțe, apoi un altul mic, umplîndu-și după aceea buzunarele cu gloanțe din cutii ascunse în receptacul. Pica observă că pe dalajul cavoului era trântită o ladă de brad lunguiață, închisă cu cercuri de fier și prevăzută cu mânere de frânghie. După ce se alimentă cu gloanțe, Gavrilcea luă pe Pica de braț. - Trebuie să te întorci acasă! Îi spuse. Și-i dădu lămuriri. Aveau să meargă împreună până într-un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu care merse în direcția șoselei Măgurele, făcând o bună bucată de drum pe jos, până ce ajunse pe această șosea la un prieten care avea un fel de cimitir de asemeni, însă de fiare vechi, automobile deteriorate, într-o curte lunguiață, așezată fără vecinătăți în plin câmp. Aci dormi Gavrilcea până în zorii zilei, când, cu o mașină veche, condusă de prieten, porni în direcția Dunării. Pe acest drum avea foarte numeroase posibile ascunzători la aderenți. Cu ajutorul unuia dintre aceștia Gavrilcea trecu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vei fi mai nimerit pentru el. Arhitectul aprobă fără împotrivire și se lăsă purtat spre fort de mașina lui Gaittany, oferită pentru această împrejurare. Găsi pe Tudorel întins pe spate, cu mâinile sub cap, pe patul de fier. Celula era lunguiață, simplă, înaltă, destul de bine luminată de un geam mare cu gratii, o încăpere negricioasă, parcă destinată unui atelier de fierărie, nici voioasă, nici sinistră. Tudorel își petrecea ziua astfel culcat, cu ochii închiși fără să doarmă, în vreme ce noaptea era puțin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care dădea spre lacul Lomond, acolo pe unde se plimbau în zilele în care o curta. într-o dimineață cu vînt și soare de primăvară, se duse cu trenul, împreună cu copiii lui, la lacul Lomond. Thaw ținea pe genunchi urna lunguiață din brad cu cenușa. Capacul nu avea balamale sau încuietoare, și îl ridică o dată sau de două ori și se uită curios la materia moale și cenușie dinăuntru. Era ca scrumul de țigară. — Fii atent, Duncan, îi zise domnul Thaw
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
șerpuind printre ferme, cîmpii, puțuri de mină, grămezi de deșeuri de la topitorie, apoi orașul îl ascundea pînă în punctul în care cursul era marcat de o procesiune scheletică de macarale care mărșăluiau spre vest. în spatele orașului se întindea coama nordică lunguiață a lui Campsie Fells, golașă și cu smocuri de verdeață, săpată de cursurile apelor; de la această înălțime vedeau munții ca un șir de dinți sparți. Totul se zărea neobișnuit de limpede, pentru că era sărbătoare, marile furnale nu mai lucrau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în compartimentele măsuței lor cu medicamente. Treceau pe la fiecare pat și lăsau pe noptieră, într-o scobitură specială, câteva pastile sau casete viu colorate, care, când se ciocneau, clincheteau vesel și dulce, într-o zi, dintr-o astfel de casetă lunguiață, jumătate verde, jumătate portocalie, uitată pe măsuța bătrânului cu bruxism nocturn, care ne trezea mereu cu scrâșnete atroce, ieșise un fel de larvă transparentă, ușor violacee, cu o complicată structură interioară și cu patru picioare negre, articulate, care se târâse
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Atila nu se discută. Taci din gură și întoarce-te la locul tău. Negru la față, în vreme ce auzea iarba foșnind sub pașii prietenului său ce se îndepărta, întoarse încă o dată privirea către regele său: călare pe magnificul roib, pe culmea lunguiață, ieșise din cercul preacredincioșilor săi și scruta cu o privire întunecată câmpul de luptă. Balamber își zise că el, părintele întregului neam Hiung-nu, știa, desigur, ce trebuia făcut și, cu siguranță, avea să-și conducă oamenii la victorie - o splendidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Monticelli, scene cu oameni și cai. Toate lucrările, litografii și acvaforte, foarte numeroase, de Brangmain, un pictor al muncitorilor, mă mai interesa un oarecare Galli. Apoi, ca amuzament, grosimile excesive ale lui Mancini. În galeria Corsini două lucrări mici, panouri lunguiețe, de mare calitate, un botez al Sf. Ioan sau Crist și o scenă cu îngeri de El Greco. Era pentru prima dată când vedeam lucrări de acest pictor. La Vatican. Dar despre ce să scriu? Și ce aș putea să spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Apoi, scoate dintr-un sertar al biroului, câteva caiete pe care le pune în ghiozdanul cel nou. Pe urmă, ia niște creioane, o gumă și-un stilou (care strălucește de-ți ia ochii!). toate își găsesc locul într-o cutie lunguiață, pe care Sorina o închide cu fermoarul. Acesta este penarul care nu trebuie să lipsească din ghiozdanul nici unui elev, îi explică ea. Pendula de pe hol bate o oră. Sorin îi privește săgețile ajunse în dreptul cifrei șase. E cam devreme pentru
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
de altă parte, de persana „modernă“ sau „islamică“ - o formă modificată a limbii pahlavi cu un vocabular cuprinzând un mare număr de cuvinte arabe, mijlocul curent de comunicare în Iran, după invazia arabă musulmană. Trusele de scris persane sunt cutii lunguiețe, în interiorul căroara se află mai multe compartimente pentru penițe și alte accesorii ale scribului. Suprafața exterioară e decorată cu motive florale, cu peisaje sau scene delicat desenate sau pictate. Se poartă, de obicei, de-a lungul centurii. Abaua este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
vărul meu, privisem prea multă vreme peretele de nord despre care circulau fel de fel de zvonuri: acolo se putea vedea „păianjenul“, picioarele lui erau dungile săpate în stâncă, și-și înfășa prada făcând coconi din ea, ca niște desagi lunguieți care atârnau multă vreme acolo sus în ghețuri. Mama nu făcuse sport niciodată și, dacă fusese o dată împinsă de tata să încerce totuși, asta n-a dus decât în pragul unui dezastru. Nu-i plăceau mișcările bruște sau exaltate, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
I se aud din nou pașii, de data asta apropiindu-se mult mai vioi. Grupul celorlalți, în frunte cu Roja și Curistul, îi dibuie silueta, îl văd ducînd în mîini niște sfeșnice uriașe din bronz, în care stau înfipte lumînări lunguiețe, albe. De ce vă certați? Ia vezi, îi face semn unui individ înfofolit într-un palton, pe care are impresia că-l vede pentru prima dată în viață, în buzunarul ăsta trebuie să fie o brichetă, eu am mîinile ocupate, spune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o numise Paul), plină de conserve și vodcă, pentru nevoile călătoriei În care pornisem, firește, fără nici un ban. Ajunși sus-sus, la destinație, cu hipopotamul chinezesc sfâșiat și cu inimile duduind În pragul infarctului, gazda a scos, dintr-o delicată cutie lunguiață, flautul și mi-a cântat, În semn de bun-venit, fragmente dintr-o sonată de Telemann. Abia apoi am scos și eu din obeza valiză decedată cele două „atenții” aduse de la București: un grațios toporaș de lemn pentru tocatul salatei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
brațe. În spatele meu se făcea cald de la apa care curgea. În fiecare duminică, tata îmi pregătea o baie, controlând temperatura din timp în timp. Eu aveam voie să torn spumantul în apă. Spumantul de baie se afla într-o sticlă lunguiață, cu flori pe ea, pe care ne-o făcuse cadou signora Maria. Când curgea din sticlă, era vâscos și verde, dar în apă se transforma în nori. Tata și-a spălat cu apă rece ultimele urme de spumă de pe obraji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ora. În fața televizorului, voi, adică tu și mama ta, taică-tu s-a dus la o gală de box la clubul Metalul, domnișoara Any, doamna Schmerler și domnul Schmerler. Întâi arată mira. Domnul Schmerler mișcă butoane și mira se face lunguiață și pe urmă rotundă. Se arată apoi un telejurnal cu politică. Imaginea tremură și se strică. Se tot dă de-a berbeleacul. Tocmai acum când vor Începe filmele, În televizor nu se mai vede nimic. Numai dungi care se mișcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Când prăjea tata cafeaua, umplea toată mahalaua cu aromă. Făcea în curte, într-o groapă, un foc și introducea în el un fel de instrument de prăjit cafeaua boabe. Era o tijă lungă de metal care străpungea o cutie cilindrică lunguiață, prevăzută cu o portiță pe unde se introducea cafeaua crudă. Tija era lungă de vreo doi metri, la capătul de sus având o îndoitură pentru a se putea învârti. O băga în foc și învârtea de mâner. Asta era tot
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pe atunci aveam vreo trei anișori. Ne jucam de-a negustorul și cumpărătorii. Unul din copii era negustorul. Ne „vindea” tot felul de semințe, muguri, chiar flori. Pietricelele erau banii. Odată, „am cumpărat” mai multe semnițe de mătrăgună. Erau mici, lunguiețe și fiind dulci, le-am mâncat pe toate, nu știu, or fi fost cât încape într-o mânuță bună. După câteva ore cântam „cucurigu” și urlam ca locomotiva. Mama m-a luat în casă și m-a cercetat: - Ce-ai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Apoi am căzut în fund acolo, în noroi. M-am dus lângă pește, unde nu mai era noroi, mi-am aprins o țigară și la lumina chibritului, l-am văzut; cred că avea vreo 12 kilograme. Era un pește fumos, lunguieț, cum sunt crapii de râu. Am întins mâna spre interiorul colibei și am apucat o sticlă de vodcă. Am destupat-o și am pus-o la gură. Când m-am uitat apoi la ea, era aproape goală. Simțeam în mine
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la micul dejun. Pe hol se auzea deja târâitul roților de bagaje și chicotitul lui Billy. Am sărit din așternut și m- am îndreptat spre chiuvetă, dar un sunet metalic m-a oprit după un pas. Un obiect argintiu și lunguieț legat cu sfoară lucea pe podea. l-am cules de pe jos și l-am examinat cu inima bătând să-mi spargă pieptul : era USB drive-ul înmânat de Teo Haiduc. Am deschis cu înfrigurare laptopul și am introdus USB drive-ul în
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]