282 matches
-
literară", an II, nr. 49, 17 mar. 1940, p. 9. Lönnrot, Elias, Kalevala (Runa I, Facerea lumii), traducere de Vladimir Cavarnali, în "Orizonturi", an II, nr. 9-10, dec.- ian. 1940, p. 489. Manner, Eeva-Liisa, Marie Therese parodiază, traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 108. Melleri, Arto, Vîntul șuieră prin ferestrele Europei și Inima furată, traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1940, p. 489. Manner, Eeva-Liisa, Marie Therese parodiază, traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 108. Melleri, Arto, Vîntul șuieră prin ferestrele Europei și Inima furată, traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 121. Meri, Veijo, Tuburi (nuvelă), traducere de Radu Fornea, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 168. Meriluoto, Aila
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
19, martie 2008, p. 36. Nummi, Lassi, Dimineața de duminică, Primăveri îndepărtate și Marea Mediterană, traducere de Hanne Paakkinen, în "Columna", nr. 17, mai 2003, pp. 21-22; 24. Nummi, Lassi, Vară târzie (fragment din Lähdössä tänään - Plec astăzi), traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 113. Onerva, Lehtinen, Noapte nedormită, Melancolie, Ultima cântare, Singură, E bine-așa, Lucifer, In extremis, Flăcări de amurg, Astă carte, traducere de Maria Magdalena Peltola, în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
B. Florescu, în "Literatorul", an I, nr. 16, 1880, p. 250. Ruohonen, Laura, Regina X (scenele 1-14), traducere de Noora Lemivaara- Khudoikulova și Marilena Aldea, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 44. Saarikoski, Pentti, Calul nebunului, traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 116. Saaritsa, Pentti, Lui Esenin și Insomnie, traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, pp. 118-119
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 44. Saarikoski, Pentti, Calul nebunului, traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 116. Saaritsa, Pentti, Lui Esenin și Insomnie, traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, pp. 118-119. Sarkia, Kaarlo, Celei care pleacă, traducere de Aino Palojärvi, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 32. Sillanpää, Frans Eemil, Cugetări (fragmente), traducere de Mila
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sau alb și Un cântec pe munte, traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 28. Södergran, Edith, În oglinda fântânii, În țara care nu există, A trebuit să rătăcesc prin sisteme solare, traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, pp. 106-107. Turtiainen, Arvo, Eu iubesc, Cei care iubesc, Ușa, traducere de Noora Lemivaara- Khudoikulova, în "Columna", nr. 19, martie 2008, pp. 24-25. Tuulio, Tyyni, Pasărea cea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
iubește (fragment din O femeie a ieșit din întuneric), traducere de Laura Delicostea și Marilena Aldea, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, p. 79. Westerberg, Caj, Se produce greu și se vinde ieftin și Cîntec teritorial (fragmente), traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, pp. 119-120. 6. Dicționare. Ghiduri de conversație Aldea, Marilena; Matti Koskelo; Lauri Lindgren, Dicționar român-finlandez. Romania- Suomi sanakirja, Iași, Polirom, 2009. Dimulescu, Florin; Lea Luodes, Dicționar român-finlandez-român
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
altceva decât să pregătească drumul spre câștigarea independenței, finlandezii începând să conștientizeze din ce în ce mai mult faptul că sunt o națiune. 183 Cf. Vasile Ileasă, Finlanda ca identitate istorică și culturală, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 13-22. 184 Radu Lupan, Sinteza Suomi, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 23. 185 Ibidem, p. 28. 186 Ibidem. 187 Ibidem. 188 Ibidem. 189 Andrei Pleșu, O bună întâlnire cu Finlanda, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 43. 190 Ibidem
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și mai puternic în acest sens îl constituie și harta generalului austriac din armata rusă, Bawr 1781 care arată existența pădurilor întinse pe aceste locuri și desigur și a urșilor și lupilor. Toponimele Lupeni și Lupărie și antroponimele Lupu, Lupușoru, Lupan, Alupului, Alupoaie existente în satele Mlenăuți, Alba, Baranca, Lupeni și Vatra vin să susțină ideea exprimată mai sus. Acest fenomen se explică prin credința străveche din primele vremuri ale umanității că luând numele vânatului dorit, îl poți prinde mai ușor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Nichita Prodan 9. Sandul Anton 10. Enache Armăsar 11. Neculaiu, rus 12. Ștefan Minciună 13. Toader Cârdeiu 14. Iosip fratele lui 15. Grigoraș fiul lui Minciună 16. Ion fratele lui 17. Ștefan Chițacu, slab, bătrân 18. Simion fiul lui Sandul Lupan 19. Vasile Sofroneț 20. Neculaiu Dămian 21. Andreiu Ghirău 22. Vasile Dămianu, slab, bătrân 23. Nichifor Dămianu 24. Ion, cioban, sărac 25. Simion Chițacu 26. Lupul Buzilă 27. Macoveiu Cațuc 28. Andriaș Buzilă 29. Ion Buzilă 30. Vasile fiul lui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lui Pintilie 113. Pintilie Dumitrescu 114. Iliaș ginerele Irimițăi 115. Mane ginerele Irimițăi 116. Ioniță fiul Irimițăi 117. Ion Pricop 118. Irimie fratele lui 119. Vasile fiul lui Sandul 120. Dumitrașco Mitrofan 121. Grigoraș ginerele lui 122. Andreiu fiul lui Lupan 123. Dănălache Mustață 124. Sârghie Mustață 125. Tănasii, morar 126. Constandin,fiul lui Toader,morar 127. Andonie ginerele lui Mânzul 128. Toader, rus 129. Vasile One 130. Ion Teculian 131. Toader Teculian 132. Ștefan Pelihacia 133. Pavăl, chioar 134. Axintii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
124. Sârghie Mustață 125. Tănasii, morar 126. Constandin,fiul lui Toader,morar 127. Andonie ginerele lui Mânzul 128. Toader, rus 129. Vasile One 130. Ion Teculian 131. Toader Teculian 132. Ștefan Pelihacia 133. Pavăl, chioar 134. Axintii, morar 135. Dănilă Lupan 136. Ion Jâosan 137. Dumitrașco Irimița 138. Miftodii,ungurean ginerele lui Dănăluță 139. Vasile Ciupercă 140. Pavăl fiul lui Dumitrașco 141. Petre Huțan 142. Vasile, ungurean 143. Neculaiu, vornicu 144. Ion, vătăman 145. Andreiaș holtei cu mamă 146. Enachi nepotul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ajutor 1. Ioana, săracă 2. Marie, babă 3. Irina, săracă 4. Nastasia, babă 5. Ileana,preoteasă săracă 6. Anița, sora vornicului Slugi, argați ai dumisale vornicesei Anița 1. Simion Grosu, slugă 2. Toader, slugă 3. Ion Prepeliță, slugă 4. Acsintii Lupan, plugar 5. Toader Hrior, plugar 6. Grigoraș, ciobotar slugă 298 298 7. Doroftei Lupan, pușcaș 8. Ioniță, fiul lui Lupan, pușcaș 9. Grigoraș, păscar 10. Ilie Sofroneiu, păscar 11. Ion, ungurean, argat Slugi, argați, păstori ai dumisale Spătarului Mihalachi Costachi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ileana,preoteasă săracă 6. Anița, sora vornicului Slugi, argați ai dumisale vornicesei Anița 1. Simion Grosu, slugă 2. Toader, slugă 3. Ion Prepeliță, slugă 4. Acsintii Lupan, plugar 5. Toader Hrior, plugar 6. Grigoraș, ciobotar slugă 298 298 7. Doroftei Lupan, pușcaș 8. Ioniță, fiul lui Lupan, pușcaș 9. Grigoraș, păscar 10. Ilie Sofroneiu, păscar 11. Ion, ungurean, argat Slugi, argați, păstori ai dumisale Spătarului Mihalachi Costachi 1. Ștefan Pârâu, vătav 2. Costandin Botezat,logofăt 3. Costachi Buleandră, slugă 4. Georghi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vornicului Slugi, argați ai dumisale vornicesei Anița 1. Simion Grosu, slugă 2. Toader, slugă 3. Ion Prepeliță, slugă 4. Acsintii Lupan, plugar 5. Toader Hrior, plugar 6. Grigoraș, ciobotar slugă 298 298 7. Doroftei Lupan, pușcaș 8. Ioniță, fiul lui Lupan, pușcaș 9. Grigoraș, păscar 10. Ilie Sofroneiu, păscar 11. Ion, ungurean, argat Slugi, argați, păstori ai dumisale Spătarului Mihalachi Costachi 1. Ștefan Pârâu, vătav 2. Costandin Botezat,logofăt 3. Costachi Buleandră, slugă 4. Georghi, sârbu, slugă 5. Ioniță, muntean, slugă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 146 mobilată. Sala de mese nu diferă de o sală a unui mare restaurant din capitală. Masa din cabină e plină de corespondență sosită de la Coana mare, de la Urlan și Angiu, de la Horia Lupan, de la Țiculescu, de la prietenii din America: Sandeson, Toteff, Lehtien, familia Olson, Hill. Studentul din Ames (Aiowa) și-a făcut conștiincios datoria, cu aranjarea plecării. Un triptic imens, sosit de la Londra, mă așteaptă cu toate formalitățile Îndeplinite. Valabile pentru toate țările
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ministrul Informațiilor Publice, Vasile Dâncu, ales tocmai pentru a se reealiza o perfecta conlucrare cu Guvernul, precum și președinții comunităților românești și alte personalități marcante: acad. Mihai Cimpoi, Emil Loteanu, Nicolae Dabija, Ion Cizmaș, Ivan Alexandrov, Viorel Roman, Vasile Tărâțeanu, Nicolae Lupan precum și Iosif Armaș președintele Societății “ARGIROM Internațional” SA; secretari executivi au fost aleși Victor Crăciun și Ilie Cristescu, iar membri ai Comitetului numeroși reprezentanți din Întreaga lume. Prof. Dr.Vasile Astărăstoaie, Președintele Colegiului Medicilor, organizatorul cursului de Etică și Deontologie
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a Înființat la Reghin Frăția Românească apoi la Miercurea Ciuc iar la Tg. Mureș s-a constituit Vatra Românească. A fost răspunsul firesc la asaltul grupurilor iredentiste. Asociația Culturală ProBasarabia și Bucovina a fost Înființată În exil de către temerarul basarabean Nicolae Lupan. După 1989 au apărut filiale În majoritatea orașelor din țară. Scopul Asociației era să conștientizeze consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov din iunie 1940 și asupra soartei teritoriilor atribuite defunctei Uniuni Sovietice. Asociația Astra Română pentru Banat și Porțile de Fier sub coordonarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Spânu, un vorace tâlhar levantin care teroriza împrejurimile Sulinei, cândva, în jurul anului 1881, și care izbutise să eșueze goeleta L’Esperance, lângă farul de la vărsarea fluviului în Marea Neagră. Vasul, de proveniență olandeză, era proprietatea a doi tineri ingineri, românul Anton Lupan și francezul Pierre Vaillant, care-l cumpăraseră din Istanbul, pentru a căra marfă și a strânge bani, în vederea unei plănuite călătorii spre Țara de Foc. Ea urma, întrucâtva, o mai veche dorință a lui Charles Darwin, un apropiat al bunicului
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
călătorii spre Țara de Foc. Ea urma, întrucâtva, o mai veche dorință a lui Charles Darwin, un apropiat al bunicului lui Pierre, la care tinerii găsiseră o scrisoare a renumitului naturalist. Pierzând un prieten, o corabie și un vis, Anton Lupan a abandonat, pentru o vreme, speranțele și s-a întors în țară. Pe malul Sulinei, însă, lângă far, a găsit întâmplător epava îngropată în nisip a goeletei și a aflat câte ceva despre ce se întâmplase cu ea, de când o văzuse
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a aflat câte ceva despre ce se întâmplase cu ea, de când o văzuse plecând, pe Bosfor. Și, cel mai important, a aflat că prietenul său trăiește. Cu un echipaj vrednic, format din români, un cârmaci grec și un bucătar turc, Anton Lupan a dezgropat corabia, a reparat-o și a făcut-o din nou să plutească. Rebotezată Speranța, ea a fost lansată la apă în aceeași formă inițială ca atunci când pornise din Istanbul cu o încărcătură de coloniale pentru Galați, cu Pierre
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a sfârșit sfâșiat de rechini, în încercarea de-a scăpa de ștreangul autorităților. Ideea de călătorie continuă e cea care a lăsat romanul deschis, în final, ca o poveste oricând reiterantă. Deși au fost adesea aproape să se găsească, Anton Lupan și Pierre Vaillant nu vor avea această bucurie. Un mesaj găsit într-o sticlă a schimbat brusc, a nu știu câta oară, drumul Speranței spre necunoscut. Prietenia devotată, dorința de cunoaștere și patima aventurii au trimis din nou echipajul goeletei
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Spânu, dar nu numai. Sunt alte câteva trimiteri, în roman, sugerând o realitate istorică a secolului al XIX-lea, pe Marea Neagră și litoralul mediteranean. La prima întâlnire cu câțiva din viitorul echipaj, de pildă, sub puntea barcazului grec Penelopa, Anton Lupan a discutat și despre pirați, pe care, probabil, îi întâlnise în arhipelagul elen. Moș Leon, bunicul lui Pierre, fusese corsar foarte dibaci și viteaz, cu dese incursiuni dinspre Saint-Malo spre coasta Angliei, în jurul lui 1825, alături de căpitanul Philip Herald. Jefuiseră
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Personajul din Toate pânzele sus ! e Axente, un grec pripășit în apele românești, supranumit Spânu fiindcă nu-i creștea păr pe față, nici mustăți, nici barbă, ca la neoameni. Bătrânul paznic al farului din Sulina i-a dezvăluit lui Anton Lupan câte ceva din tainele straniului individ, exponent al unei alterități negative, în spațiul convențional al României de atunci : Spân, spân, dar altfel om subțire, trăit în lume, cu știința de carte, să te miri că se apucase de tâlhărie. Nu știu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
generos, portretul său fizic e întregit treptat, din multiplele înfățișări sub care se ascunde, pentru a nu fi recunoscut. Cea mai bună e aceea de călugăr în drum spre Athos, când a reușit să se îmbarce pe vasul lui Anton Lupan, deși acesta simțise încă de la plecare că e urmărit de o ciudată privire. O va recunoaște în pașaportul călugărului, furat de la prietenul său francez : un om necunoscut, de vreo patruzeci de ani, cu fața prelungă, osoasă, cu nasul vulturesc, cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]