1,146 matches
-
fost o formă roditoare de manifestare cultural muzicală, multiplicată în spectacole grandioase de nivelul demonstrațiilor în masă, al mitingurilor populare care doar pentru Nicolae Ceaușescu era permis să se desfășoare pe atunci, la ordin. Până în cumpăna timpurilor din 1989, artiștii lustruiți la Cenaclul „Flacăra” erau un patrimoniu confirmat în primul rând de popularitate, fără frunte, fără urmă, doar cu inimă constituită într-o sursă de energie, promotoare a unui curent artistic din care s-a urzit o legendă. Printre cântăreți, Ștefan
ŞTEFAN HRUŞCĂ. VOCEA, STRUNA ŞI GRAIUL ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397888336.html [Corola-blog/BlogPost/383748_a_385077]
-
întîia oară ochii cu el... „Absolvenți... DREPȚI!!!” Vocea de stentor a sergentului bubui năprasnic, șfichiuind urechile aflate în așteptare ale cadeților aliniați în rînduri parcă trase cu rigla. Plesnetul crud al fatidicelor cuvinte făcu o sută trei tocuri de cizmă, lustruite pînă la neverosimil, să pocnească simultan și pe cei optzeci și șapte de cadeți, stane de piatră. Ca să nu vă mai mirați, am să vă spun că unii erau din alte lumi, avînd deci alt număr de picioare. Toate traheele
Șobolanii Spațiului by https://republica.ro/c-obolanii-spac-iului [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
maronii, nasul era proeminent, pomeții reliefați, arși de soare ca două coji de pâine prea coaptă, o barbă rară dar aspră, tata se bărbierea numai duminica dimineața, când mama era plecată la biserică, îmbrăcată în haine negre, cu pantofi negri, lustruiți de soră-mea cu o cârpă, tata stătea în curte, pe un scaun, atârna oglinda scoasă de la lampă în gard, întindea cu o mână pielea obrazului și cu cealaltă plimba briciul prin spuma albă și bogată ca barba lui Moș
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
cuprind fermecat preajma... Miresme și cromatică dau veste c-a venit toamna... Răgazul înfericirii mele va să se dilate odată ajuns la Poiana Secuilor. Traseul mă coboară printr-un drumeag maroniu de pământ, pătruns pe-alocuri de vârfuri de piatră lustruită de ploi și smocuri de iarbă, oaze de verde persistent până-n iarnă și dincolo... Dar șirul visării se rupe. Alături de cărăruie, la câțiva coți în josul curmăturii, o tânără își privește a durere și neputință glezna, pesemne luxată... Grăbesc pasul, atras
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475391294.html [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
pregăteau de dimineață și plecau la bâlci, fie cu căruțe cu cai, fie cu care cu coviltire trase de boi, iar unii oameni, chiar pe jos. Cei opt kilometri de străbătut între Țigănești și Alexandria nu erau o piedică. Oamenii lustruiau hamurile cailor, le puneau clopoței, țesălau animalele, lustruiau coarnele boilor, curățau căruțele și carele și împodobeau animalele ca pentru o mare întrecere. Sunau zurgalăii cailor, trozneau bicele și cu voie bună luau calea spre bâlci, cu întreaga familie. La bâlci
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
cu căruțe cu cai, fie cu care cu coviltire trase de boi, iar unii oameni, chiar pe jos. Cei opt kilometri de străbătut între Țigănești și Alexandria nu erau o piedică. Oamenii lustruiau hamurile cailor, le puneau clopoței, țesălau animalele, lustruiau coarnele boilor, curățau căruțele și carele și împodobeau animalele ca pentru o mare întrecere. Sunau zurgalăii cailor, trozneau bicele și cu voie bună luau calea spre bâlci, cu întreaga familie. La bâlci era un amestec de fel de fel de
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
se mai poată urni din pat de oasele rupte de jandarmi și au venit feseniștii la fel, nimeni nu știa de unde, deși unii țipau că feseneul exista de când lumea cu toate că suna ca dracu au început să-l perie, să-l lustruiască, dar tot ca dracu arăta pentru că erau aceeași oameni, ei, unul lepădase cravata și îmbrăcase un pulover roșu ei nu-i dracu ăsta? nu găsea el altă culoare, decât culoarea bolșevismului?! i-au schimbat numele în fel și chip, pedeu
CUM AU VENIT... TOT AȘA AU ȘI RĂMAS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1424618320.html [Corola-blog/BlogPost/374200_a_375529]
-
știind că-mi place tare mult. În cealaltă căbănuță care se afla în spatele casei ținea prunele uscate pe care mi le dădea alintându-mă.Făcând o comparație între bunicul și străbunicul meu, bunica îmi povestea că străbunicul umbla cu pantofii lustruiți prin oraș iar bunicul umbla toată ziua cu cizme pe lângă fabrică. Referință Bibliografică: Petiție către vremurile odioase 9 / Sorin Andreica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 867, Anul III, 16 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Sorin Andreica : Toate
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1368733352.html [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
Poeme > Antologie > CORSETUL IERNII Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pomii sunt îmbrăcați în gheață, iarba plânge cu lacrimi albe. Fluieră tare viscolul în noapte. Dinții de ferestrău sub streșini lustruiesc cizmele albe ale dimineții. Crăiasa Zăpezii stă mândră pe geamuri. În gerul aprig doar coșurile caselor mai fac clăbuci în aer. Iarnă grea fulgii de nea îmi ondulează părul în bucle argintii fixându-le în agrafe. Lacul roșu din unghii
CORSETUL IERNII de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1468330574.html [Corola-blog/BlogPost/362795_a_364124]
-
de a se răzima pe umărul dinspre geam pentru a ameliora durerea ce-o simțea permanent la baza gâtului, dar și pentru a putea urmări cu privirea încețoșată mișcarea copacilor de pe marginea drumului. Cu o mână strângea bastonul de lemn lustruit de îndelungată folosință, bătând ușor podeaua în ton cu trepidațiile mașinii, în timp ce cu mâna liberă plimba pe față, aproape la intervale egale de timp, o batistă mototolită și ușor umezită de sudoarea ce-i acoperea în răstimpuri fruntea și cobora
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1410034551.html [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
de două ori în jurul gâtului, își băgă mănușile în buzunar și ieși din cameră. Coborî la beci, știa că acolo de ușă era rezemată săniuța. O luă și târând-o urcă scările. În curte stratul de zăpadă o ajută să lustruiască tălpile ruginite ale saniei. Până ajunse la poartă deja săniuța aluneca ușor. Deschise poarta încet și se strecură afară. Fu întâmpinată cu o chiuitură și cu o rafală de bulgări. Începu să țipe plină de zăpadă dar nu se lăsă
LUCIANA (FRAGMENT) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1449582504.html [Corola-blog/BlogPost/342641_a_343970]
-
adresat cu glas jalnic, încercând să redea tot ce era în sufletul lui: - Uitați-vă dl. Nedelcu în ce hal mi-au ajuns pantofii!...iar tu - a continuat, întorcându-se către Albert - tu derbedeule, să pui mâna să mi-i lustruiești... - Nu mă pricep domn’ profesor, uitați-vă și la ai mei cum arată! - Nu mă interesează derbedeule, să-i faci să arate ca noi! - Dacă eram bun de lustragiu nu mai veneam la liceu să mă omor cu învățătura și
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470151486.html [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
cu gânduri dușmănoase iar dușmanii...” cum veniră se făcură tot o apă și-un pământ.” Zis și făcut. Fără să mai stea o clipă pe gânduri înșfacă peria și pantofii, înlătură noroiul care prisosea și se apucă cu sârg să lustruiască, scuipând precum cei mai buni dintre lustragii. Se dezlănțui în îndeletnicirea acesta simțind cum sufletul i se eliberează de toate poverile. Posibil să fi avut, în același timp cu dl. Constantin, aceleași trăiri, acesta din urmă despovărându-și sufletul pe
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470151486.html [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
știind că-mi place tare mult. În cealaltă căbănuță care se afla în spatele casei ținea prunele uscate pe care mi le dădea alintându-mă. Făcând o comparație între bunicul și străbunicul meu, bunica îmi povestea că străbunicul umbla cu pantofii lustruiți prin oraș iar bunicul umbla toată ziua cu cizme pe lângă fabrică. Referință Bibliografică: Petiție către vremurile odioase V / Sorin Andreica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I, 12 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Sorin Andreica : Toate
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_v.html [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
7616 99 90 50 Discuri din aliaj de aluminiu, cu o grosime ce nu depășește 0,84 mm, 0 pentru fabricarea mărfurilor de la subpoziția 8523 20 10 (a) ex 7905 00 00 10 Placă din aliaj de zinc, șlefuită și lustruită pe o suprafață și acoperită cu o 0 rășină epoxidică pe cealaltă suprafață, de formă dreptunghiulară sau pătrată, cu o lungime de 300 mm sau mai mare, dar fără să depășească 2 000 mm și o lățime de 300 mm
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > POEM DE SUFLET Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 512 din 26 mai 2012 Toate Articolele Autorului TRAI SĂPTĂMÂNAL Luni lustruiesc pantofii orașului, marți iubesc frunzele la mansardă, miercuri cumpăr din piață lacrimi ieftine, joi mă cert cu chiriașul de vise, vineri îmi duc emoțiile la teatrul de păpuși, sâmbătă joc dame cu dudul de lângă fereastră, duminică citesc în ziarul de
POEM DE SUFLET de GEORGE BACIU în ediţia nr. 512 din 26 mai 2012 by http://confluente.ro/Poem_de_suflet_george_baciu_1338098319.html [Corola-blog/BlogPost/340702_a_342031]
-
de-acasă: „Eu sunt foarte fericită, cred că nu e exagerat să spun că ne iubim în fiecare zi mai mult. Ne-am pus verighetele, ne stau foarte bine, nici largi, nici strâmte... Zeby îmi aduce flori din oraș, îmi lustruiește pantofii, și nu mă lasă să fac treabă, de parc-aș fi o principesă în exil. Câteodată mi-i frică. Atâta fericire poate supăra pe Dumnezeu.” În septembrie 1939, Eusebiu Camilar a fost concentrat la Botoșani, trimis undeva „pe zonă
DOAMNE, N-AM ISPRĂVIT! de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_petcu_doamne_n_am_gabriela_petcu_1366139363.html [Corola-blog/BlogPost/345844_a_347173]
-
mai apropiat, a observat că erau călăriți pe deșeuate de doi tineri la fel de frumoși, înalți, cu o ținută dreaptă pe spatele cailor, măreață și elegantă, îmbrăcați în haine soldățești de culoare verzuie, încălțați cu cizme negre, având carâmbul înalt, cizme lustruite de străluceau razele soarelui în ele ca într-o oglindă. Ajunși în dreptul fetei și-au oprit ducipalii și au salutat-o ridicându-și cascheta, făcând din cap o reverență. O întrebă pe unde trebuie să o apuce ca să iasă în
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478506452.html [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului 48 LICITAȚIA SECOLULUI Madam Marea Marmara își lustruise Dentexcela și se pregătise, parcă mai mare ca deobicei, pentru licitația secolului, la care își anunțaseră participarea extraordinară toate fetele, Chipita și Bianca de Cholo, micuța ștorfi Evrika și Lisa Kieffer, cea care își gusta mărfurile la magaziunul de feronerie
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
care le citea „cartea” - cum o numeau ei - și după ce conveneau le scria și răspunsul. Alții veneau ca să le judece neînțelegerile ori problemele de sănătate sau orice altceva le era neclar iar tataie, după ce-și lua cele trei bețișoare lustruite de atâta folosință și cu care ștergea sticlele lămpilor de gaz din toată casa fiind însoțit de nelipsitele pisicuțe care i se tot împleteau printre picioare, se apuca de treabă ascultând în același timp cu multă răbdare pe oameni astfel
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1418364087.html [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
imperfecțiunea într-un mod cat mai perfect”. Pentru cei care nu-și mai amintesc poezia, voi reproduce un fragment de început, apoi finalul, sa vedem ce se întâmplă cu bucata de piatră: ............................................. ”se cioplește cu o daltă de sânge, se lustruiește cu ochiul lui Homer, se răzuiește cu raze .............................................. După aceea se ia un ciocan și brusc se fărâmă un colț de-al cubului. Toți, dar absolut toți zice-vor: - Ce cub perfect ar fi fost acesta de n-ar fi
POET PRINTRE MURITORI, ÎNGER PRINTRE POEŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1459494000.html [Corola-blog/BlogPost/375051_a_376380]
-
Eminescu a fost atacat de un Nimeni, adică unul dintre detractorii săi, acesta nu numai că nu l-a apărat, când toți cei de față așteptam o replică dură, dar a trecut cu vederea ca și cum nu ar fi auzit întrebarea „lustruindu-se ” în continuare pe sine). Nichita a avut mulți prieteni nu numai din Romania ci și din lume. Era conștient de valoarea sa și dăruia cu bucurie poezii scrise și semnate pe tot felul de hârtii care îi erau la
POET PRINTRE MURITORI, ÎNGER PRINTRE POEŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1459494000.html [Corola-blog/BlogPost/375051_a_376380]
-
tors de femeie, probabil un simbol. “Pe sol, se aflau oase de urs. O parte a picturilor a fost distrusă de apă, iar o alta de urșii care au stat în peșteră și se vede că au zgâriat și au lustruit pereții”, a spus speologul. (Eveniment 09.12.20) La fel de importantă, vom vedea din ce cauză, pentru abordarea ulterioară și dezvoltarea temei propuse, este și prezența unor specialiști francezi în cadrul echipei de speologi români: Picturile au fost verificate de o echipă
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
ta reală să am parte Dar nu pot și când dor îmi e de tine Eu redeschid ușor, „măiasta-ți carte”. Omul fără umbră De Andra Elena Mîrza Se răsucesc în cavouri urbane Umbrele de poeți fantomă Gropari necalificați și muribunzi Lustruiesc lopețile Din banii publici Și-și stropesc norma cu apă vie Cum surâd obosiți și indignați Groparii atei Nu vor să audă de învierea morților Ah, blasfemie! Umbrele de poeți fantomă subjugă Orașul gri Și viața pălește sub recviemul lor
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI OMAGIALE LUI MIHAI EMINESCU, DATĂ ÎN CARE SE ÎMPLINESC 166 DE ANI DE LA NAȘTEREA INEGALABILULUI POET NAȚIONAL de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1453029217.html [Corola-blog/BlogPost/342953_a_344282]
-
în munca lor de o necesară și onorabilă umilință : căram lemne și cărbuni din magazie în clase și cancelarie (iarna), ștergeam praful, aliniam băncile pe rânduri și simetric catedra față de acestea, udam florile, ștergeam tabla după ce udam buretele sau cârpa, lustruiam ramele și potriveam tablourile de pe pereți ale „tovarășilor” care ne conduceau și ne dădeau pâinea zilnică „... și ne-o dă și mâine!” - ne învățau unii dascăli să spunem mereu în gând, dar și cu voce tare dacă ne „vine vreo
PIANUL ŞCOLII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pianul_scolii.html [Corola-blog/BlogPost/361363_a_362692]