6,186 matches
-
din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi îngrijorată: - Ieșiți afara cu joaca, nu de alta dar n-am în ce umple borș dacă se sparge. Oala asta are o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
asta are o sută de ani și nu se găsește pe toate drumurile. Când ne-am sculat într-o dimineață de joi, focul ardea în soba din bucătărie. Pe plită ceaunul cel mare era plin cu apă aburindă. Olanul de lut se afla în mijlocul bucătăriei. Bunica îl umplea cam pe un sfert cu tărâțe de grâu, apoi adăuga un castron cu făină de ... Citește mai mult Marțea sau joia, dar musai într-una din aceste două zile, bunica umplea borș de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
Citește mai mult Marțea sau joia, dar musai într-una din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi îngrijorată:- Ieșiți afara cu joaca, nu de alta dar n-am în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi îngrijorată:- Ieșiți afara cu joaca, nu de alta dar n-am în ce umple borș dacă se sparge. Oala asta are o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
asta are o sută de ani și nu se găsește pe toate drumurile.Când ne-am sculat într-o dimineață de joi, focul ardea în soba din bucătărie. Pe plită ceaunul cel mare era plin cu apă aburindă. Olanul de lut se afla în mijlocul bucătăriei. Bunica îl umplea cam pe un sfert cu tărâțe de grâu, apoi adăuga un castron cu făină de ... XVIII. DE TOAMNĂ, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1744 din 10 octombrie 2015. roiuri de gânduri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
comoară, cu visul stând alături, grănicer. Eu le răspund: l-am risipit în patimi pe drumul meu timid câtre apus. Mi-au mai rămas: o lacrimă de piatră, un trist cuvânt pe care nu l-am spus, un boț de lut să-mi fie mâine trupul, un suflet mai secat ca o fântână, o mare-mbrățișând la țărm nisipul ... Citește mai mult De la un timp mă risipesc în gânduri,arzându-mă ca o făclie vieși-ascunsă-n mine, într-o albă noapte,croiesc cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
drept comoară,cu visul stând alături, grănicer.Eu le răspund: l-am risipit în patimipe drumul meu timid câtre apus.Mi-au mai rămas: o lacrimă de piatră,un trist cuvânt pe care nu l-am spus,un boț de lut să-mi fie mâine trupul,un suflet mai secat ca o fântână,o mare-mbrățișând la țărm nisipul... X. LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016. La mijloc de Ianuar, sub clar de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
gene lungi și ude.Doar cateodată cântă la o harfăun imn celestparcă întors în timpși-mi pare că-i Orfeucu a sa liră... XII. SUFLET RĂTĂCIT ÎN TOAMNĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1789 din 24 noiembrie 2015. Un lut străin mă ține prizonieră și mă zidește-ntr-un castel de oase cu gust de cloroform și de migdale mă adâncește-n somnuri mincinoase Pe umerii albiți de vechi orgolii port lire adormite printre șoapte din haina veche-a rimelor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
lire adormite printre șoapte din haina veche-a rimelor necoapte țes trapele secrete peste noapte Mai mohorâtă-s ca o zi ploioasă și mult prea obosită-mieste pana când sufletului rătăcit în toamnă în trist cuvânt îi sângerează rana Și-n lutul ce mă ține prizonieră arar mai fulgeră câte-o idee ce mai păstrează încă-n ea înscrisă iubirea pe-o petală de-orhidee. Din volumul”Între două tăceri” 2008 Citește mai mult Un lut străin mă ține prizonierăși mă zidește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
cuvânt îi sângerează rana Și-n lutul ce mă ține prizonieră arar mai fulgeră câte-o idee ce mai păstrează încă-n ea înscrisă iubirea pe-o petală de-orhidee. Din volumul”Între două tăceri” 2008 Citește mai mult Un lut străin mă ține prizonierăși mă zidește-ntr-un castel de oasecu gust de cloroform și de migdalemă adâncește-n somnurimincinoasePe umerii albiți de vechi orgoliiport lire adormite printre șoaptedin haina veche-a rimelor necoaptețes trapele secretepeste noapteMai mohorâtă-s ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
de migdalemă adâncește-n somnurimincinoasePe umerii albiți de vechi orgoliiport lire adormite printre șoaptedin haina veche-a rimelor necoaptețes trapele secretepeste noapteMai mohorâtă-s ca o zi ploioasăși mult prea obosită-mieste panacând sufletului rătăcit în toamnăîn trist cuvântîi sângerează ranași-n lutul ce mă ține prizonierăarar mai fulgeră câte-o ideece mai păstrează încă-n ea înscrisăiubirea pe-o petalăde-orhidee.Din volumul”Între două tăceri” 2008... XIII. PREȚ DE-UN ZBOR..., de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1782 din 17 noiembrie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
ierburi uscate de toamnă târzie de sânge ostatic de lacrimi sărate De unde venise nu voia să îi spună dar îi povesti despre anii petrecuți cândva în casa unui artist ce știa să dăltuiască suferința în piatră să modeleze iubirea din lut și să încrusteze pe buze reci de ulcioare cald și cast sărut de fecioare Poetul ar fi vrut să-i spună să-și vadă de drum dar și să rămână parcă-ar fi vrut de parcă-l citi din priviri singurătatea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
manuscrise. Când netrăite dorurile-l ard și tot preaplinul stă potop să cadă, cu gândul, ca-ntr-un salt de leopard, se-ntoarce în cuvânt să poată scrie ce ochiul minții n-a-ncetat să vadă. Cârpindu-și zilnic mantia-i de lut, cu sufletul colindă, hăt, pe unde vibrând flămând, nicicând îndestulat, pe coapsa timpului neîntâmplat ritmic lovesc cuvintele rotunde. Cu lacrimile timpului în palmă, un ne-nțeles, e uneori proscrisul ce demn acceptă orișice sudalmă, ori...înțeleptul, cititor în stele, din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
teanc de manuscrise.Când netrăite dorurile-l ardși tot preaplinul stă potop să cadă,cu gândul, ca-ntr-un salt de leopard,se-ntoarce în cuvânt să poată scriece ochiul minții n-a-ncetat să vadă.Cârpindu-și zilnic mantia-i de lut,cu sufletul colindă, hăt, pe undevibrând flămând, nicicând îndestulat,pe coapsa timpului neîntâmplatritmic lovesc cuvintele rotunde.Cu lacrimile timpului în palmă,un ne-nțeles, e uneori proscrisulce demn acceptă orișice sudalmă,ori...înțeleptul, cititor în stele,din Căi Lactee alăptându
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
punându-ți laolaltă Un trup frumos croit, cu șold de violină, Un suflet ascunzând mult rai, dar și infern, Roșu liant purtând instictul tău matern Și, cât o potârniche, o inimă blajină. Când te privi de-aproape păreai neterminată; Un lut frumos lucrat, dar fără de culoare. Cum te dorea să fii motiv de venerare, Visa perfecțiunea prin tine-ntruchipată. Atunci, ți-a pus în iris mult verde din câmpii, În păr un miez de noapte prins într-o peruzea, Un clopot alb
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
-ntreagă noapte, punându-ți laolaltăUn trup frumos croit, cu șold de violină,Un suflet ascunzând mult rai, dar și infern,Roșu liant purtând instictul tău maternși, cât o potârniche, o inimă blajină.Când te privi de-aproape păreai neterminată;Un lut frumos lucrat, dar fără de culoare.Cum te dorea să fii motiv de venerare,Visa perfecțiunea prin tine-ntruchipată.Atunci, ți-a pus în iris mult verde din câmpii,În păr un miez de noapte prins într-o peruzea,Un clopot alb
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Luceafărul coboară Să lumineze cerul din ferești. E ceasul când, în mână cu o pană, Un tânar sta cu Dumnezeu la cină. El har primea-n cuvânt să-i fie hrană În trecerea lui scurtă spre lumină. Un boț de lut cu sufletu-n credință Râvnind un zbor rebel de albatros S-a dăruit în tot cu prisosință, Dar crucea i-a fost grea, drumul spinos. Ca magma mută-i clocotea iubirea, Dorințele-trăiri incendiare; Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea, Jugul dreptății-tristă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
ceasul când Luceafărul coboarăSă lumineze cerul din ferești.E ceasul când, în mână cu o pană,Un tânar sta cu Dumnezeu la cină.El har primea-n cuvânt să-i fie hranăîn trecerea lui scurtă spre lumină.Un boț de lut cu sufletu-n credințăRâvnind un zbor rebel de albatrosS-a dăruit în tot cu prisosință,Dar crucea i-a fost grea, drumul spinos.Ca magma mută-i clocotea iubirea,Dorințele-trăiri incendiare;Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea,Jugul dreptății-tristă resemnare.Iubind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
amurgului, dar și speranța răsăritului unei noi lumi, taine care ne aduc împăcarea cu sinele nostru. Gândul coboară la înțelesurile profunde ale lui Omar Khayyam:"Pe când stelele vor împodobi mai departe cerul, alți oameni își vor înălța case din cărămizile lutului nostru". Așadar, zicem noi că trece timpul prin viața noastră, dar de fapt, nu timpul trece, el este etern, noi trecem prin el. Ne plângem că, plecând, timpul târăște după el fapte, nume, credințe, idealuri, dar uităm că tot el
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
fapt un reflex al firii telurice a subiectului care s-a desfăcut de orice articulație transcendentă, devenind cinic cu sine însuși), se ivește și fenomenul invers, al exacerbării materiei. Paradoxal, golul e desemnat prin recursul la materii dense, "grele", la lut și la plumb: "se-auzea coasa/ cuiva pe care nu l-am văzut/ codru-arăta veșted/ peisajul era de lut/ nicăieri nici o urmă/ perechi-perechi/ prin timpii celui de-al treilea pol/ ger uscăciune plumb și gol// golul care nu se mai
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
sine însuși), se ivește și fenomenul invers, al exacerbării materiei. Paradoxal, golul e desemnat prin recursul la materii dense, "grele", la lut și la plumb: "se-auzea coasa/ cuiva pe care nu l-am văzut/ codru-arăta veșted/ peisajul era de lut/ nicăieri nici o urmă/ perechi-perechi/ prin timpii celui de-al treilea pol/ ger uscăciune plumb și gol// golul care nu se mai curmă" (nu era casă-adevărata casă). Se află aci o instinctivă reacție la dispariție. Un paratrăsnet cvasifiziologic așezat în calea
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
rebel, de însingurat, altfel decît Bartabas sau decît Nadj. Paso doble la Eglise des Celestins. Confesiunea gravă și burlescă a doi mari artiști. O demonstrație uriașă, extrem de simplă, a facerii. A metamorfozelor petrecute la vedere. A frămîntării și prefacerii pămîntului, lutului, în fața ochilor noștri, timp de o oră, în nava laterală a bisericii. Facerea. Două planșe mari de argilă roșie neîncepută, dispuse în unghi de o sută douăzeci de grade. Și n-a fost nici un cuvînt. Doar travaliul dumnezeiesc al celor
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
Două planșe mari de argilă roșie neîncepută, dispuse în unghi de o sută douăzeci de grade. Și n-a fost nici un cuvînt. Doar travaliul dumnezeiesc al celor doi artiști, Nadj și Barcelo, de a se naște, de a ieși din lut, de a veni în fața noastră cu un ușor aer burlesc, misterios. Amîndoi încep să muncească lutul. Un balet al gesturilor multiple, primare, primordiale. Tăcere. Numai zgomotul ustensilelor care muncesc argila roșie. Un început. O dinamică. Imagini în mișcare, tablouri vivante
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
Și n-a fost nici un cuvînt. Doar travaliul dumnezeiesc al celor doi artiști, Nadj și Barcelo, de a se naște, de a ieși din lut, de a veni în fața noastră cu un ușor aer burlesc, misterios. Amîndoi încep să muncească lutul. Un balet al gesturilor multiple, primare, primordiale. Tăcere. Numai zgomotul ustensilelor care muncesc argila roșie. Un început. O dinamică. Imagini în mișcare, tablouri vivante care se construiesc și se deșiră amețitor. Un discurs vizual care vorbește despre materie și forța
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
a fi absorbite de ea. Sfîrșit și început. Viață și moarte. Tablouri efemere, un discurs estetic, filosofic, fizic și metafizic. Paso doble, probabil unul dintre cele mai puternice, emoțional, stări provocate de o creație. Am plecat de la Avignon cu sunetul lutului muncit și al copitelor cailor care dau ocol lumii întregi ca să spună una dintre cele mai frumoase povești de pe pămîntul acestei cetăți, cea în care teatrul este rege.
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]