191 matches
-
produc bălegar în stare lichidă, care necesită o capacitate de stocare suplimentară pentru a se încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip, nisip lutos sau lut nisipos până la 40 cm și care acoperă un subsol nisip sau nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puțin, deasupra rocii de formare, care de obicei
ORDIN nr. 242 din 26 martie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip, nisip lutos sau lut nisipos până la 40 cm și care acoperă un subsol nisip sau nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puțin, deasupra rocii de formare, care de obicei este calcar, gresie sau nisip) îngrășămintele organice de diferite tipuri cum ar fi bălegarul animalier
ORDIN nr. 242 din 26 martie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167929_a_169258]
-
produc bălegar în stare lichidă, care necesită o capacitate de stocare suplimentară pentru a se încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip, nisip lutos sau lut nisipos până la 40 cm și care acoperă un subsol nisip sau nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puțin, deasupra rocii de formare, care de obicei
PROGRAM din 7 aprilie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167943_a_169272]
-
încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip, nisip lutos sau lut nisipos până la 40 cm și care acoperă un subsol nisip sau nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puțin, deasupra rocii de formare, care de obicei este calcar, gresie sau nisip) îngrășămintele organice de diferite tipuri cum ar fi bălegarul animalier
PROGRAM din 7 aprilie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167943_a_169272]
-
produc bălegar în stare lichidă, care necesită o capacitate de stocare suplimentară pentru a se încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip, nisip lutos sau lut nisipos până la 40 cm și care acoperă un subsol nisip sau nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puțin, deasupra rocii de formare, care de obicei
ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167942_a_169271]
-
încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip, nisip lutos sau lut nisipos până la 40 cm și care acoperă un subsol nisip sau nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puțin, deasupra rocii de formare, care de obicei este calcar, gresie sau nisip) îngrășămintele organice de diferite tipuri cum ar fi bălegarul animalier
ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167942_a_169271]
-
Mare Boroșneu Mare Valea Zălanului Tamașfalău Lisnău Valea Scurtă Brateș Marcus Valea Seaca Brădet Mărtănuș Zălan Brețcu Ozunca Băi Cătălina Pădureni Căpeni Petriceni Cernat Telechia Chichiș Zoltan Crasna Dobolii de Jos Eresteghin Estelnic Ghelința Ghidfalău Hăghig Ilieni Imeni Lemnia Leț Lutoasa Malnaș Băi Malnaș Sat Mereni �� Micfalău Micloșoara Moacșa �� Ojdula Olteni Ozun Pachia Păpăuți Poian Reci Sântion-lunca Sânzieni Sita Buzăului Tălișoara Tufalău Turia Valea Crișului Vâlcele Vărghiș Zagon Zăbala Zăbrătău JUDEȚUL DÂMBOVIȚA Muscel Brebu Alunișu Bălțeni Adâncă Aninoasa V. Mare (Cândești
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
grupe hidrologice de soluri și texturile corespunzătoare. Tabel A.1.1. - Adaptarea grupelor hidrologice de soluri la clasificarea românească a texturii *Font 8* ● prezintă un potențial de scurgere apropiat de mediu; ● rată de infiltrație medie atunci când sunt complet umede; │ │ │Lutonisipoasă - lutoasă ● includ soluri cu o textură medie (moderat fină spre moderat │ │ │Lutoasă │ grosieră), profunde sau cu adâncimi medii, soluri bine drenate. A.1.2. Indexul "Curve Number" CN (Curve Number) reprezintă un index adimensional, care poate lua valori cuprinse între 0
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
Adaptarea grupelor hidrologice de soluri la clasificarea românească a texturii *Font 8* ● prezintă un potențial de scurgere apropiat de mediu; ● rată de infiltrație medie atunci când sunt complet umede; │ │ │Lutonisipoasă - lutoasă ● includ soluri cu o textură medie (moderat fină spre moderat │ │ │Lutoasă │ grosieră), profunde sau cu adâncimi medii, soluri bine drenate. A.1.2. Indexul "Curve Number" CN (Curve Number) reprezintă un index adimensional, care poate lua valori cuprinse între 0 și 100. CN depinde atât de utilizarea terenului, cât și de
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
Articolul 1 (1) Se înființează comuna Mereni, județul Covasna, având în componență satele Mereni și Lutoasa, prin reorganizarea comunei Lemnia din același județ. ... (2) Reședința comunei Mereni se stabilește în satul Mereni. ... Articolul 2 (1) În urma reorganizării prevăzute la art. 1, comuna Lemnia are în componență satul Lemnia. ... (2) Reședința comunei Lemnia rămâne în satul Lemnia
LEGE nr. 10 din 20 februarie 2004 pentru înfiinţarea comunei Mereni prin reorganizarea comunei Lemnia, judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156025_a_157354]
-
Speranței) Str. Janos Zsigmond Str. Johhanes Gutenberg Str. Jupiter Str. Kelemen Lajos Str. Kos Karoly Str. Kovacs Dezso Str. Lăutarilor Str. Liviu Rusu Str. Luceafărului Pța. Lucian Blaga (fosta Piața Păcii) Str. Luminii Str. Luminișului Str. Lunetei Str. Lunii Str. Lutoasa Str. Magnoliei Str. Marin Preda Str. Marin Sorescu Str. Matei Basarab (fosta Herbak Janos) Str. Măceșului Str. Mărișel Str. Mărului Str. Mehedinți de la nr. 43 - 45, 47 - 49, 51 - 53, 55 - 57, 61 - 63 Str. Mehedinți de la nr. 65 - 67
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Mărtănuș, Oituz Comuna Catalina Sate: Catalina, Hătuica, Imeni, Mărcușa, Mărtineni Comuna Cernat Sate: Cernat, Albiș, Icafalău Comuna Dalnic Sat: Dalnic Comuna Estelnic Sate: Estelnic, Cărpinenii, Valea Scurtă Comuna Ghelința Sate: Ghelința, Harale Comuna Lemnia Sat: Lemnia Comuna Mereni Sate: Mereni, Lutoasa Comuna Moacșa Sate: Moacșa, Pădureni Comuna Ojdula Sate: Ojdula, Hilib Comuna Poian Sate: Poian, Belani Comuna Sânzieni Sate: Sânzieni, Cașinu Mic, Petriceni, Valea Seacă Comuna Turia Sate: Turia, Alungeni Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul COVASNA Localități
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
suprafețe de cel mult 2-3 ha. Stațiuni: altitudine de 0-5 m în Dobrogea și Delta Dunării, până la 200 m în Moldova de Nord. Clima: temperată, T = 11,5-100° C; P = 400-500 mm. Relief: terenuri plane cu mici denivelări. Roci: depozite lutoase, loessuri, aluviuni. Soluri: solonceacuri sulfatclorurice, solonețuri, lăcoviști. Structura: Fitocenozele sunt edificate de specii moderat halofile, cu putere relativ mare de fixare a substratului. Cele mai frecvente plante sunt: Puccinellia limosa, P. convoluta, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum, Carex distans
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
materiale preparate poate fi o soluție bună. 1.8.3 Soluri 1.8.3.1 Selectarea solurilor Pentru determinarea caii de transformare se poate utiliza un sol reprezentativ; se recomandă argilă nisipoasa sau lutul nisipos fin sau argilă sau nisipul lutos [conform clasificării FAO și USDA (18)] cu un pH de 5,5-8,0, cu conținut de carbon organic de 0,5-2,5% și cu o biomasă microbiană de cel putin 1% din carbonul organic total (10). Pentru studiile privind ratele
32004L0073-ro () [Corola-website/Law/292696_a_294025]
-
UMIDITATE (g de apă în 100g sol uscat) AL DIFERITELOR TIPURI DE SOL DIN DIFERITE ȚĂRI Tip de sol Țara Conținut de umiditate la WHC1 pF = 1,8 pF = 2,5 Nisip Germania 28,7 8,8 3,9 Nisip lutos Germania 50,4 17,9 12,1 Nisip lutos Elveția 44,0 35,3 9,2 Lut nisipos fin Elveția 72,8 56,6 28,4 Argilă lutoasa Brazilia 69,7 38,4 27,3 Argilă lutoasa Japonia 74,4
32004L0073-ro () [Corola-website/Law/292696_a_294025]
-
DIFERITELOR TIPURI DE SOL DIN DIFERITE ȚĂRI Tip de sol Țara Conținut de umiditate la WHC1 pF = 1,8 pF = 2,5 Nisip Germania 28,7 8,8 3,9 Nisip lutos Germania 50,4 17,9 12,1 Nisip lutos Elveția 44,0 35,3 9,2 Lut nisipos fin Elveția 72,8 56,6 28,4 Argilă lutoasa Brazilia 69,7 38,4 27,3 Argilă lutoasa Japonia 74,4 57,8 31,4 Argilă nisipoasa Japonia 47,2
32004L0073-ro () [Corola-website/Law/292696_a_294025]
-
pF = 2,5 Nisip Germania 28,7 8,8 3,9 Nisip lutos Germania 50,4 17,9 12,1 Nisip lutos Elveția 44,0 35,3 9,2 Lut nisipos fin Elveția 72,8 56,6 28,4 Argilă lutoasa Brazilia 69,7 38,4 27,3 Argilă lutoasa Japonia 74,4 57,8 31,4 Argilă nisipoasa Japonia 47,2 33,2 18,8 Lut nisipos fin Statele Unite 47,2 33,2 18,8 Argilă nisipoasa Statele Unite 40,4
32004L0073-ro () [Corola-website/Law/292696_a_294025]
-
3,9 Nisip lutos Germania 50,4 17,9 12,1 Nisip lutos Elveția 44,0 35,3 9,2 Lut nisipos fin Elveția 72,8 56,6 28,4 Argilă lutoasa Brazilia 69,7 38,4 27,3 Argilă lutoasa Japonia 74,4 57,8 31,4 Argilă nisipoasa Japonia 47,2 33,2 18,8 Lut nisipos fin Statele Unite 47,2 33,2 18,8 Argilă nisipoasa Statele Unite 40,4 25,2 13,3 1 Capacitate de reținere a
32004L0073-ro () [Corola-website/Law/292696_a_294025]
-
care bate din spre regiunea bălților Dunării și care, de obicei, anunță venirea primăverii. Brumă cade târziu și este de scurtă durată. Solul de bază este brun-roșcat de pădure. În partea de vest a satului se gaseste un sol nisipos lutos denumit de localnici chisăi, care este un teren afânat și are fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
aluvionar în suprafață de 331 Ha. Solurile acide în diferite stadii de podzolire care ocupă circa 45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile heto-argiloase ușor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de lunca gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de lunca slab aluvionat la suprafață, gleizat la baza depunerii aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină. Climă este temperat-continentală cu influențe asiatice mai mult evidente iarnă. Vânturile principale care bat
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
dealuri și o câmpie, ce predomina. Pe dealuri sunt situate satele Mânzătești și Coadă Stâncii, iar în lunca Jijiei și a Prutului localitățile Bosia și Ungheni. Solul este format din aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la șes, si argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
de origine slavă, reprezentând o prezență neobișnuită în cadrul grupei hidronimelor majore românești, ele fiind de origine autohtonă. Potrivit lingvistului Dragoș Moldovanu, care reevaluează minuțios stadiul problemei, numele râului a fost dat de slavii așezați în regiune, forma inițială fiind *"Ilavǐnika "‘lutoasa’, un derivat din slavul "ilǔ" ‘lut’. Numele este perfect motivat din punct de vedere geografic: râul străbate un sol argilos, caracteristică manifestată în compoziția apei și în culoarea ei, cum remarca Cezar Bolliac: Cine poate zice că Ialomița nu este
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
Câlnic (în dialectul săsesc "Kellenk", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Numele așezării provine din slavul "kal" sau "kalinik" (=lut, lutos, ung. sáros hely), fiind preluat, mai întâi, de români sau de unguri, de la care l-au preluat ulterior sașii. Numele săsesc al localității este Kelling și vine de la primii stăpâni, familia nobililor Kelling. La fel ca și alte familii de
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
de agricultură. Având o suprafață arabilă de 377 ha, în mare parte realizată prin defrișări, cu pământ dușmănos, opunându-se realizării unor producții spectaculoase, plugarii din Sebeș, prin inteligență, meștesug și mare trudă au reușit să transforme ogoarele lor pietroase,lutoase și reci într-un paradis vegetal. La ora actuală cultura de baza o reprezintă cartoful, sătenii obținând din vinderea cartofilor sume importante. Ca urmare, au sporit enorm investițiile în mașini agricole, în Sebeș fiind astăzi circa 70 de tractoare și
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
o dezvoltare pe direcție est-vest, prezentând zona cea mai coborâtă în partea de est. Solurile de pe cuprinsul acestor găvane sunt de tipul cernoziomurilor argiloiluviale vertice și pseudogleizate de la puternic până la moderat decarbonatate, cu conținut slab până la moderat de humus, cu textură lutoasă până la luto-argilo-prăfoasă ( "Studiu de fertilitate T.C. Viișoara, Județul Teleorman, Oficiul de studii pedologice și agrochimice Teleorman", Alexandria, 1996). Pământurile sunt numite de localnici “pământuri iuți” în sensul că primăvară perioada optimă pentru efectuarea lucrărilor agricole este scurtă și trebuie aleasă
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]