169 matches
-
cel care te pândește din spatele copacilor, pe viscol cumplit, când mai curând ți-ai săpa drum prin zăpadă spre izbă, dar tu trebuie să copiezi poemele lui Fiodor Kuzmici... Dacă mai punem la socoteală faptul că vederea iubitei face ca mândrețea ta de coadă să se zbată ca un șoricel, asociind frica excitației, cine naiba mai știe ce e Zâtul? Tolstaia imaginează o lume post-nucleară (să zicem că totul se petrece la vreo 200 de ani de la marea explozieă, post-umană, populată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
multă vreme chinezii n-au crezut în ispitirile ieșirii prin salt, și de-asta, în perioadele lor bune, au reușit să se descurce binișor cu o populație mult peste a noastră. Ei au astupat gura mitomană a zării printr-o mândrețe de zid ideologic: mai binele există, dar trebuie găsit înăuntru, căutând cu răbdare în dreapta și în stânga, pe metrul pătrat. Locuirea se poate ameliora și prin redistribuiri interne, nu doar dând buzna înspre o ipotetică ieșire. − Și-asta încă n-ar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Inocenților etc. etc. Și în mijlocul tuturor acestor splendori occidentale și orientale, un singur costum național românesc: doamna Olga Mavrogheni, marea doamnă de onoare a doamnei Elisabeta. Delicată atențiune și lecțiune severă pentru toată această lume de sus care, cucerită de mândrețele civilizațiunilor mai înaintate, uita, în viața de toate zilele, și graiul, și portul românesc. De altfel, dacă portul național a fost introdus mai târziu la balurile și solemnitățile noastre, datorim aceasta inițiativei stăruitoare a Doamnei de pe tron. O germană învață
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
numai să alunece pe gât. Mama mă întrebă, dacă merg cu fetele la gârlă, că de-un ceas așteaptă în curte nerăbdătoare... Atunci nici nu știu cum am aterizat lângă ele și am coborât la vale. Era păcat, ca pe-așa o mândrețe de vreme, să stăm în casă. Ne-am bălăcit vreo două ore, până spre seară, când, parcă cerul se săturase de-atâta căldură și se acoperi de nori. Haidem acasă, ne îndemnă Valeria, că ploaia ne ajunge din urmă! Mătușa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mele Învâr tituri cu preoteasa și cu fata, m-am retras rușinat Într-un colț, pe un scaun, de unde gazdele binevoitoare mă tot tră geau la dans, fără să bănuiască măcar că stând așa, picior peste picior, mi-ascundeam, pe cât puteam, mândrețele mele de reliefuri - cântate și de Walt Whitman - din cale-afară de proeminente pe pantalonii mei de dril cam prea strânși pe pulpele mele de adolescent. A doua zi, duminică, ducându-mă la biserică, mă tot miram față de poporeni, ca un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
neașteptate Întâmplări, ostașii noștri o rup seră la fugă; iar când, după panica potolită de ofițeri cu latul să biilor pe spinările oamenilor și cu Înjurături de mamă, se-ntoarseră cu toții spre colonel, Îl găsiră Împușcat În cap și cu mândrețile lui de cizme Chantilly scoase din picioare. Rar mi-a fost dat În viață să recunosc ineluctabila Împărechere a presimțirilor și a Întâmplărilor ce le urmează, chiar celor mai bizare, ca atunci când l-am ascultat pe Felix Aderca, martor ocular
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Încă nu se văd. Brusc, fără pic de mofturi și ca să-mi arate că [sentimentele] ei de odinioară n-au degenerat În simplă prietenie, doamna directoare pensionară și-a ridicat fustele ușoare până la nasul memorialistului și moralistului, ca să-mi arate mândrețea de altădată a trupului ei de statuie care nu are nimic de ascuns și nici de ce să se rușineze: pulpele ei netede și pre lungi, coapsele ei Înguste, sânii impertinenți ca două cupe și cu sfârcurile tari ca aluna, rotunjimile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toată viața de amintirea acestui impromptu à la hussarde. Sau, așa cum aveam s-o consiliez, sunt peste douăzeci și cinci de ani de atunci, pe o tânără cerebrală chinuită de tentații și de refulări, de castități imposibile și de aprehensiuni absurde pentru mândrețea trupului ei de odaliscă, numai lapte și miere, numai bun de jertfit lui Eros; care mă iubea mai mult decât Îmi Închipuiam și decât aveam răgaz să mă consacru ei, Într-o epocă a mea, cum i se spunea, activistă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din cele mai disperate, sculând-o din morți, ca pe fiica lui Jair din Evanghelie, pe Mă riuca cea bună și frumoasă, ajunsă numai pielea și oasele și mirosind a hoit, ca florile murind În glastre, din ceea ce fusese o mândrețe de făptură a lui Dumnezeu, În fața căreia, goală, s-ar fi Închinat, vă asigur, toți Înțelepții lumii, cât și bătrânii cei din Biblie. și am dat sănătate, voie bună și trup mândru feciorelnic, cum și destulă im pertinență față de lume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
una neagră, alta vopsită cu ceva argintiu. Fără să fac mofturi, în toamna lui ’87 îl chem pe meșterul Hansi de la Giarmata, care sparge cu sârg pereții în bibliotecă și dormitor până nimerește două găuri în horn și trage o mândrețe de burlane cotite, negre și lucioase prin casă. Așa ni se mai încălzesc sufletele și picioarele, mai ales seara. Nu mai e nici un coșmar să stau cu Oana și să facem lecțiile în frig, fiindcă totul arată ca în copilăria
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de dinți, ciorapi fini, săpunuri, deodorante cu parfum de măr din Bulgaria și cam atât. Practicam trocul. Cum maică-mea nu mai avea nevoie de bijuterii pe care să le asorteze la două-trei capoate de finet la care se redusese mândrețea sa de garderobă, am început să-i tai șiragurile de mărgele și să le împrăștii boabă cu boabă pe la cunoștințe, în schimbul unor favoruri. De la Sanda împrumutam haine duminica, când ieșeam la Gradina Botanică cu toate fetele de ștabi din clasă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
promis că vom răspunde prezent aceluiași diriginte când va face din nou prezența peste cinci ani. Programul inițial era și pentru ziua următoare cu gând să revedem orașul școlarității noastre și mai ales să revedem locul unde, cândva, fusese o mândrețe de școală! Târziu, către orele 11 seara, ne-am despărțit fiecare mergând spre locul și rostul lui - după ce strânsesem o mare rezervă de bucurii și emoții de neuitat! Cu această ocazie, colegul Stan Mohonea a făcut un set de fotografii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
drum lung și mai ales că fiică-mea îi este cea mai bună și mai dragă prietenă! În ziua următoare, complet reconfortați, părăsim aceste priveliști ale apelor albastre din jur. Cine ar fi bănuit că după numai patru ani această mândrețe de femeie se va stinge ca flacăra unei lumânări, când abia trecuse de patruzeci de ani, răpusă de o necruțătoare suferință! Plecasem din Italia pe 13, acea zi totdeauna fastă pentru mine și am ajuns la Paris în seara zilei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
azi! Aici! Acum! Mai dă-o dra... naibii de sfințenie! Doamne iartă-mă! Miroși a tămâie cale de-o poștă! Aruncă straiele cernite de parcă numai morți prohodești! Ești tânără! Uite-te în oglindă! Ești frumoasă! Ești inteligentă! Ești cultă! Ce mândrețe de femeie ești! Nu-i păcat de tinerețea ta? Trăiește! Puțin chinoroz pe obraji, nu vezi că te-ai gălbejit de tot? O rochiță mai acătării! O pieptănătură mai dichisită! Păcat de părul tău. Un zâmbet! O vorbă dulce, chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
luptă unită împotriva păgânătății? Prieteșugu-i bun, de n-ar fi fățărnicie diplomaticească, cuvântă Stanciu. Eu nu-l pot uita și nu-l pot ierta! izbucnește cu patimă vornicul Bodea. El a pus foc de-a ars Târgul Bacăului. Și ce mândrețe de conac cu acareturi aveam... Într-o noapte, pojarul a mistuit mândrețe de târg, că n-a rămas din el decât un morman de ziduri afumate, grinzi arse, tăciune și cenușă fumegândă. Muierea mea nu-i zi de la Dumnezeu să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cuvântă Stanciu. Eu nu-l pot uita și nu-l pot ierta! izbucnește cu patimă vornicul Bodea. El a pus foc de-a ars Târgul Bacăului. Și ce mândrețe de conac cu acareturi aveam... Într-o noapte, pojarul a mistuit mândrețe de târg, că n-a rămas din el decât un morman de ziduri afumate, grinzi arse, tăciune și cenușă fumegândă. Muierea mea nu-i zi de la Dumnezeu să nu-l bocească. Cum să-l uit și cum să-l iert
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Iordanes, pe cînd bărbații se aflau într-o vînzo-leală de prăduire pe alte meleaguri, niște vecini au crezut de cuviință să-i mai ușureze pe zburdalnicii și strîngătorii sciți de povara prăzilor și au năvălit asupra săla- șurilor lor. Dar mîndrețele de soațe numite de Iordanes amazoane erau la fel de pricepute în mînuirea oalelor ca și a săbiilor, astfel că amarnicii jefuitori au fost puși repede pe fugă. Urmînd exemplul soților, ele s-au organizat în două cete, una a rămas acasă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fel, s-a făcut repede cunoscut și iubit în întreaga Macedonie, ca și în țară, printre aromâni. Bunăoară, un poem al său, foarte cunoscut, Un cântec, subintitulat „motiv folcloric”, „povestește” despre o tânără și preafrumoasă aromâncă; răpită de propria-i mândrețe în timp ce se oglindea în apa cristalină a unui izvor, întreabă izvorul dacă știe să-i spună cine anume se va bucura de minunea trupului ei; motiv narcisiac, combinat cu mitul popular balcanic al țărânei ce înghite în cele din urmă
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
mânie, jucându-se și judecându-se la ambele capete, în versuri cu alibi, căci autorul e suficient de abil pentru a-și lua măsuri de protecție spre a nu putea fi taxat nici de paseist, dar nici de zeflemist: „ce mândrețe de Soldat am fost/ ce soldat devotat Gata să mor pentru Cauza/ pâinii negre și a Marmeladei/ pentru/ salamul cu soia pentru margarina și cafeaua de Orz/ m-aș fi aruncat în genune“ (p. 86) Această omniprezentă luciditate îl duce
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]