7,782 matches
-
fără de care nu s-ar fi putut pune în practică această deosebită acțiune. De altfel, Mihail Delev, secretarul general al Asociației Presei Sportive din Bulgaria, ne spunea: ”Vă mulțumesc pentru ospitalitate. Pentru noi, ziariștii de sport din Bulgaria este o mândrie să mergem umăr la umăr pentru această idee. Noi dorim că fiecare echipă să câștige Cupă “Nikolai Kolev-Michmana” măcar o dată! Dar, mult mai important este să că noi, cei din România, Moldova, Croația, Șerbia, Muntenegru, Bulgaria și celelalte țări balcanice
”Sportul, presa Sportivă și cooperarea în zona Balcanică” by http://uzp.org.ro/Sportul-presa-Sportiva-si-cooperarea-in-zona-balcanica/ [Corola-blog/BlogPost/93376_a_94668]
-
pierdut în toți acești ani. În primul rând, am pierdut anii tinereții, cu energia și optimismul ce îi caracterizează. Apoi, stabilitatea unui sistem, care - cu toate carențele sale - genera un sentiment de siguranță relativ la ziua de mâine și o oarecare mândrie națională, cultivată cu grijă, prin toate formele de învățământ. Ce am câștigat în schimb? Indiscutabil, cel mai mare câștig ar fi trebuit să fie „libertatea”, care în mod firesc trebuia să aducă fericirea. Și cât de puțin îi trebuia românului
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
Toate Articolele Autorului Scrie și fă ce vrei Aurul cuvintelor scrise nu te va lăsa mai sărac Dimpotrivă Dăruindu-te vei primi totul Și iată Nu ascund faptul că sunt român Nu pot și nici nu vreau Nu e o mândrie de prost gust Nu promovez ignoranța mioritică Nu-mi ascund invidia față de geniul poporului român Tăcerea mea virtuală e valută forte Am scris Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA TĂCERII INTERZISE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN
EREZIA TĂCERII INTERZISE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1463058626.html [Corola-blog/BlogPost/382168_a_383497]
-
Chagall. Alăturarea celor două arte, indiferent de forma sub care s-au manifestat acestea, nu este întâmplătoare, cum întâmplător nu este nimic sub soare... Prezentarea Proiectului internațional „POESIA GRAFICĂ”, la care am participat, ne-a umplut inima de bucurie și mândrie că avem printre noi români care fac cunoscute valorile noastre naționale pe acolo, prin lume, pe unde îi poartă viața, ca niște adevărați ambasadori culturali... Domnită NEAGĂ Roșiorii de Vede, Teleorman Noiembrie, 2015 Referință Bibliografica: Domnită NEAGĂ - PROIECTUL INTERNAȚIONAL DE
PROIECTUL INTERNAŢIONAL DE ARTĂ: „POESIA GRAFICA” de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1449237324.html [Corola-blog/BlogPost/343084_a_344413]
-
nu mai facă sluj vreodată prin reprezentanții ei aleși la poarta unor familii europene mânate de interese diverse și-atât, ci să stea cu fruntea sus și să se considere egala tuturor celor care compun astăzi Uniunea Europeană, etalându-și cu mândrie și cu respect deosebit mulțimea de valori universale dăruite ei cu prisosință în timp de divinitate. Ceea ce este deosebit de interesant de subliniat însă aici îl constituie faptul că, din evenimentul politic românesc desfășurat la data de 29 iulie a anului
ISTORIE PE MUCHIE DE CUŢIT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_istorie_pe_muchie_de_cu_magdalena_albu_1343815183.html [Corola-blog/BlogPost/360069_a_361398]
-
șapte cotidiene care apăreau în anul 1877 au arătat valoarea presei românești”. În concluzie, cartea „S” de Elena Buznă, care scrie elaborat și cu seriozitate, este interesantă în principal, datorită profunzimii trăirilor și dezbaterilor originale asupra unor trăsături morale, ca mândria, categorisită „păcat de moarte”, și intuiția feminină. Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 12 / 2013 Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Dan Ionescu: Literatura feminină de astăzi. Cronică la romanul „S”, de Elena Buznă by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-literatura-feminina-de-astazi-cronica-la-romanul-s-de-elena-buzna/ [Corola-blog/BlogPost/339305_a_340634]
-
simplitate, în lumea vieții de la țară, mi-au adus bucurii de care parcă uitasem că pot exista. Devotamentul cu care am fost îngrijită, comunicarea cu oamenii care m-au vizitat și mi-au arătat interesul pentru sănătatea mea, dar si mândria că au un reprezentant al comunei care a făcut-o cunoscută prin scrieri, mi-au încălzit inima. La biserică, după predică, preotul a vorbit sătenilor despre prezenta mea în comună, apoi mi-a dat microfonul dacă doresc să le adresez
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_prin_romania_elena_buica_1385635283.html [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
ale României, cu calități indiscutabile de un foarte bun creștin ortodox, chiar dacă în planul maturității sale duhovnicești mai are mult de lucru. În ultimul timp, totuși, putem remarca unele timide progrese... În special, mai are mult de luptat cu păcatul mândriei care se cuibărește foarte bine la oamenii bogați, adică să renunțe la acea vorbă armănească: “Ca-i hiu mini, lăi???”. Atitudine care a reieșit clar și din declarația domniei sale: “Maicuță, eu o construiesc această biserică!”, poziție deloc creștinească, nemaivorbind de
PIATRA DE TEMELIE A LUI GHEORGHE BECALI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1432285546.html [Corola-blog/BlogPost/362348_a_363677]
-
cărțile ca și pietrele sunt statornice în fața viiturilor. Dumneaei a evidențiat ca trăsături definitorii ale medicului și scriitorului Elena Armenescu, pasiunea pentru studiu, pregătirea intelectuală foarte bogată, credința nestrămutată în Dumnezeu, interesul pentru amănuntul cotidian, înțelepciunea, adevărul, iubirea pentru semeni, mândria de a aparține acestui pământ, freamătul minții și al sufletului, afirmând totodată că gândurile rostite în utrenie ridică sufletul autoarei la înălțimea sacrului. Silvia Chițimia a prezentat personalitatea Elenei Armenescu în corelație cu modelul suprem care este Iisus Hristos, dulgher
SFÂRŞIT DE AN LA CENACLUL LITERAR OCTAVIAN GOGA , BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1419276747.html [Corola-blog/BlogPost/342453_a_343782]
-
banalității, ea reușește să creeze expresivități lirice care o definesc. Cuvântul “acasă” din poezia “Toamnă, acasă, la mine-n Ardeal”, are în el ceva din sfințenia locurilor și a oamenilor, de unde poeta a văzut întâi lumină pe acest pământ și mândria că aparține lor și Ardealului mult iubit. Sufletul poetei devine totuna cu cel al locurilor și nu se mai pot despărți - om și loc devin o singură ființă: “Mi-am sărutat azi pământul cu lacrima dorului/ I-am simțit sarea
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
moi, care ondulează pe trup. Măi ,măi,ce mai bretele și ce decolteu! Cam prea îndrăznețe pentru o fetiță de vârsta ta! Și mama e frumoasă, în rochia ei cu decolteu. Privirea-i se îndreaptă spre tine, cu dragoste și mândrie. Și Nene Robert se uită la tine, zâmbind din colțul ochiului. Da ,astăzi ei te privesc cu alți ochi. În rochia de mătase,cu părul despletit, pari o adevărată domnișoară. Și când mă gândesc că n-ai mai mult de
DIALOG CU O COPILĂ-VERSIUNE ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1456618329.html [Corola-blog/BlogPost/379847_a_381176]
-
și spre atât de jinduitul Occident către care ani la rând - și nu puțini - ni se scurgeau ochii încărcați cu speranțe deșarte și mulțumindu-ne în cele din urmă doar cu imaginea de basm a cățeilor vestici ținându-și cu mândrie cozile erecte pline cu covrigi în timp ce hoinăreau îmbuibați și nepăsători pe bulevardele inundate de strălucirea fascinantă a duiumului reclamelor luminoase inundate în valurile de lapte și miere care se prelingeau domol la canalele stradale. Și iată că, în loc să ajungem noi
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
stil dadaist ale artistului, ceea ce a venit, în chip fericit, în completarea lucrării anterioare despre influențele dadaiste (objets trouvés) asupra artei brâncușiene. Profesorul Dan Pupăză (care a recunoscut în sală o jumătate din foștii săi elevi) a prezentat articolul „O mândrie a neamului: Constantin Brâncuși”, al învățătorului Dumitru Pupăză, publicat în anul 1930. Tot domnia sa a vorbit despre un monument executat la Dobrița după un proiect al lui C. Brâncuși, despre eforturile sale de a reface drumul spre școală al lui
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1488445361.html [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
formidabilă rezervă de inteligență, demonstrată prin strălucitele rezultate obținute de elevii români la olimpiadele internaționale, precum și de statistici („Pe plan mondial ponderea copiilor supradotați este de 2 la mie, iar la noi de 4 la mie”, afirma cu încredere și mândrie marele inventator Iustin Capră). Din nefericire, acest prețios motor al dezvoltării noastre sociale este fie lăsat să vegeteze (mulți copii supradotați se pierd), fie să se scurgă spre țările puternic industrializate, de regulă SUA, Canada și vestul Europei. A calculat
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
Unirea este inevitabilă, moldovenii au fost întotdeauna primii. Toate unirile de la ei au pornit”. Eu m-am uitat la ambii prieteni ai mei mai în vârstă și intuitiv, nevrând să-i contrazic, fiindcă undeva în mine licărea acea scânteie de mândrie față de noi, basarabenii, dar...nu știu de ce aveam reserve mari referitor la situația adevărată din RM, mai cu seamă la pasul făcut de Lupu și le zic prietenilor mei: - Aveți o mare dreptate și unul, și altul, dar eu, fiind
MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472214713.html [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
-
ca și Pătru Valdescu. Din păcate, soția acestuia, dusă printre îngeri mult prea devreme, i-a lăsat doar dorul pentru o iubire puternică, nicidecum, un fiu. Principele, om cumpătat și cu suflet mare, crede în puterea sângelui, își calcă peste mândrie și încearcă o împăcare cu fratele hapsân, principe peste Țara Severinului, căruia soarta îi dăruise doi fii. Demersurile sale rămân fără rezultat. Simțindu-ți sfârșitul aproape, dezamăgit de frate, caută soluția bună pentru păstrarea averii ținutului său, pe care ani
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
cârpe neputincioase.” căci” Dracul nu face milostenie! Ăștia sunt destinați deopotrivă și săracilor și bogaților cărora le putem cumpăra sufletele.” Ion Nălbitoru este însă un optimist și își încheie cea de-a doua parte a cărții în același ton de mândrie față de locuitorii unui ținut căruia îi aparține cu trup și suflet. Un vis de decenii al locuitorilor unui ținut legendar se împlinește:„Mare bucurie în familie, dar și în întreaga localitate care prosperase de când moștenirea ajunsese unde fusese sortită. Aproape
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
ca și Pătru Valdescu. Din păcate, soția acestuia, dusă printre îngeri mult prea devreme, i-a lăsat doar dorul pentru o iubire puternică, nicidecum, un fiu.Principele, om cumpătat și cu suflet mare, crede în puterea sângelui, își calcă peste mândrie și încearcă o împăcare cu fratele hapsân, principe peste Țara Severinului, căruia soarta îi dăruise doi fii. Demersurile sale rămân fără rezultat. Simțindu-ți sfârșitul aproape, dezamăgit de frate, caută soluția bună pentru păstrarea averii ținutului său, pe care ani
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
cârpe neputincioase.” căci” Dracul nu face milostenie! Ăștia sunt destinați deopotrivă și săracilor și bogaților cărora le putem cumpăra sufletele.” Ion Nălbitoru este însă un optimist și își încheie cea de-a doua parte a cărții în același ton de mândrie față de locuitorii unui ținut căruia îi aparține cu trup și suflet. Un vis de decenii al locuitorilor unui ținut legendar se împlinește:„Mare bucurie în familie, dar și în întreaga localitate care prosperase de când moștenirea ajunsese unde fusese sortită. Aproape
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
familie. Ocrotit de atenția ce i-o acorda Brigittéși de comportamentul ei protector, Raul juca rolul îndrăgostitului față de fată, însă dragostea lui era una de operetă. Juca rolul unui puștan îndrăgostit de protectoarea lui motiv, care pe Brigittéo umplea de mândrie și de satisfacție. Așa s-a ajuns ca și el să debuteze în acea lume plină de mistere și plăceri ale experiențelor sexuale la o vârstă fragedă. În ciuda grațiilor de care se bucura din partea fetei, el se folosea de ea
BĂNUIELILE BRIGITTÉI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385278834.html [Corola-blog/BlogPost/363641_a_364970]
-
acum n-o aduseseră niciodată în stare de năpârlire și tăbăceală foloseau ascuțișul limbii pentru a-și domina adversarul, ei veri și vecini cum vă prevăd și cum vă simt că pricepeți, ie-te așa! Acuși grijeau și oblojeau „afecțiunile” mândriei, care pe unde putea și sângerarea anevoie se oprea, acu' făceau pace însă din pricină de betegeală și ceva bătrânețe ajunsă, pe mutește dar sigur - azi mai mult decât ieri și mâine decât azi - să-i cuprindă, se așezară amândoi
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
de masă, zâmbeau cu gura până la urechi și lepădau vestele pătate cu muștar, pentru a-și pune altele albe, deoarece ,,prestigiul țării e în joc la orice colț de stradă și zâmbetul este sarcină de partid. Și pentru că românul are mândrie națională, toată lumea s-a conformat’’ (p. 16), de la bețivi, oarecum simpatici, până la gură-cască îmbrăcați în salopete albastre, ușor impertinenți și isteți, care riscă răspunsuri pe muchie de cuțit, de la milițieni care înțeleg ,,ca de obicei cu întârziere că era vorba
Dan Ghițescu – omul care vine din est by http://uzp.org.ro/dan-ghitescu-omulccare-vine-din-est/ [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
cu atâta fast? Cine erau cei ce îl omagiau acum, oare nu aceiași care, cu ani în urmă, îi refuzaseră primirea în Academia Română? (Marele Caragiale a fost primit ca membru al Academiei post-mortem!) Nu-și putea călca în picioare orgoliul, mândria rănită, dar adevărul este că mastrul era reținut la Berlin și de boala care-l chinuia și care îi va aduce sfârșitul, în luna iunie a aceluiași an, 1912. Emil Gârleanu, la festivalul de la Teatrul Comedia, spunea aceste cuvinte premonitorii
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Anul_caragiale_ion_c_hiru_1332436334.html [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
în orașul ce s-a format în jurul turnului lui Sever. Primii șase ani, dintr-un interval depeste 44, i-am petrecut în acest minunat oraș, orașul vieții mele cum îl rostesc de fiecare dată cu multă plăcere, dar și cu mândrie. Revin de multe ori în urbea dunăreană. De cum văd Castelul de apă (la intrarea în oraș) parcă anii plecați de aici dispar, iar următorul pas pe care-l fac, este... către Dunăre. Pot să spun acum că mereu, acolo, mă
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării by http://uzp.org.ro/drobeta-turnu-severin-miracolul-de-la-portile-de-fier-ale-dunarii/ [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
date pradă focului. Arta construrii din lemn și materiale inflamabile a vestitelor Fallas s-a transformat din tradiție în profesiune, din pasiune în competiție, din moft în filozofie, din glumă în satiră politică, din pretext de joacă în prilej de mândrie patriotică. Sponsorii nu pregetă să pună la bătaie sume de ordinul sutelor de mii de euro pentru a oferi concitadinilor spectacolul fastuos al primelor 19 zile din luna martie, cu focuri de artificii și cu ofrande imense de flori, cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/las-fallas-de-valencia/ [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]