298 matches
-
Alexandru Florin Țene, Floarea Cărbune, Elenă Trifan, Octavian Lupu, Victor Rusu, Angela Dina, Viorica Popescu, Titina Nica Țene, Florin Ț. Român, Iovan Valeriu, Georgeta Oana Musca, Roland F. Voinescu, Camelia Ardelean, Maria Filipoiu, Domnită Neagă, Anca Tănase, Monica Matei, Constantin Mândruța. Din diaspora: Florentin Smarandache (SUA), Elenă Buică (Canada), Daniela M. Popescu (Spania), Vasile Hatos (Italia), Galina Marțea (Olanda), Mihaela Talaba (Italia), Teodora Stanciu (Italia), Loredana Tudor Tomescu (Australia), Helene Pflitsch (Germania), Virgil Ciucă (SUA), Melania Briciu Atanasiu (Austria), Melania Rusu
LANSARE REVISTA MEMORIA SLOVELOR NR.5 de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370747_a_372076]
-
de seamă Am s-o trimit în grădină, Să nu-mi cate nicio vină. Dar vreau neică să-mi promiți, Că la vorbă nu te-ntinzi, Că muica n-o sta prea mult Și vreau neică un sărut. Îți promit mândruța mea, Că la poartă mult n-oi sta, Dacă-mi dai o sărutare, O să fug mândro la vale. Stai neică și nu fugi, Pe la mine când mai vii, Eu te-aștept seară de seară, La poarta din ulicioară. O să vin
SPUNE-MI TU, DRAGĂ MĂRIE de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362633_a_363962]
-
mea, Că la poartă mult n-oi sta, Dacă-mi dai o sărutare, O să fug mândro la vale. Stai neică și nu fugi, Pe la mine când mai vii, Eu te-aștept seară de seară, La poarta din ulicioară. O să vin mândruțo dragă Și-o să stăm o noapte-ntreagă, La poarta din ulicioară, Să te țin Mărie-n poală. Vol Călător prin destinul nimănui Referință Bibliografică: Spune-mi tu, dragă Mărie / Mihail Coandă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2320, Anul VII
SPUNE-MI TU, DRAGĂ MĂRIE de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362633_a_363962]
-
Țene, Constantin Stroe, Mirela Bălan, Teodor Barbu, George Ioniță, Ion I. Părăianu, Meșter Jozsef Tamâș, Aurelia Oancă, Floarea Cărbune, Florin Grigoriu, Violeta Petre, Titina Nica Țene, Vali Zăvoianu, Traian Vasilcău, Ioan Benche, George Nicolae Podișor, Gh. Vicol, Emil Perșa, Constantin Mândruța, Victor Chete, Petru Jichici, Silvia Van, Oliver Roland, Mircea M. Pop, Ionela Flood, Ana marinoiu, Ana Certera, Ion Constantinescu, Raveca Vlașin, Ionel Gh.Zaharia, Mariana Zavati Gardner, Liviu Zamfirescu, Ioan Cărășel, si Emanoil, Iuonaș, se constituie într-o paletă policromi
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.17-DECEMBRIE 2012 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353007_a_354336]
-
Acasă > Stihuri > Anotimp > TRISTEȚI ESTIVALE - CONSTANTIN MÎNDRUȚĂ - SINGURĂTATE DE TOAMNĂ - POEM Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului TRISTEȚI ESTIVALE CONSTANTIN MÎNDRUȚĂ (Pitești) SINGURĂTATE DE TOAMNĂ Nu e destul de toamnă, e-ndemn către uitare, Mai sunt destule frunze că
POEM de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354342_a_355671]
-
Acasă > Stihuri > Anotimp > TRISTEȚI ESTIVALE - CONSTANTIN MÎNDRUȚĂ - SINGURĂTATE DE TOAMNĂ - POEM Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului TRISTEȚI ESTIVALE CONSTANTIN MÎNDRUȚĂ (Pitești) SINGURĂTATE DE TOAMNĂ Nu e destul de toamnă, e-ndemn către uitare, Mai sunt destule frunze că răstigniri pe ramuri, Sunt că Iisus și gândul la viață viitoare, Mi-așează fruntea-n palme, de dincolo de geamuri. Mai pot gândi la
POEM de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354342_a_355671]
-
Și viața e frumoasă și încă mai îmi place. Te va aduce iarăși în brațele-mi întinse, Nu va mai fi-ntre oameni, în lume, despărțire, Din candele sfințite sunt stelele aprinse Și strălucesc în inimi cuprinse de iubire. CONSTANTIN MÎNDRUȚĂ Referință Bibliografica: TRISTEȚI ESTIVALE - CONSTANTIN MÎNDRUȚĂ - SINGURĂTATE DE TOAMNĂ - POEM / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 293, Anul I, 20 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POEM de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354342_a_355671]
-
mai îmi place. Te va aduce iarăși în brațele-mi întinse, Nu va mai fi-ntre oameni, în lume, despărțire, Din candele sfințite sunt stelele aprinse Și strălucesc în inimi cuprinse de iubire. CONSTANTIN MÎNDRUȚĂ Referință Bibliografica: TRISTEȚI ESTIVALE - CONSTANTIN MÎNDRUȚĂ - SINGURĂTATE DE TOAMNĂ - POEM / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 293, Anul I, 20 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
POEM de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354342_a_355671]
-
de greaua trudă în cătănești olaturi doar rar la câte-o lună trimit acasă carte să-și bucure bătrânii că-s vii, deși departe și-i mint că le e bine și sumețiți feciorii le cer curați să-i ție mândruței obrăjorii să nu se dea bătută sau vai să se-ntărâte prin sat cu cine știe sau chiar să se mărite că-s duși doi ani cu leatul s-aștepte le îndeamnă și împăcați cu Domnul s-or cununa la
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353685_a_355014]
-
ani ai săi și mă fascinează cu povestea unei vieți trăite intens, cu bune și cu rele în același timp. Despre Sebeșul de Sus și Mărginime Satulmeu, grădină dulce,/ Eu din tine nu m-aș duce, / De mirosul florilor, / De dragul mândruțelor, /De verdele brazilor / Și de dragul fraților, / De roșu’ bujorilor, / De dragul surorilor, / De negrul molifților, / De dragul părinților - îmi recitase nea Mitică, cu mândria românului care nu a uitat de unde a plecat, ba mai mult n-a uitat niciun strop din spiritul
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
badea cu plugu’ / Câtu-i câmpu’ de-a lungu’ / Și ară și samănă / Și din gură cuvântă: / Să te faci, grâule, faci / Ca iarba printre copaci, / Să stai bine la tăiat / Ca mândra la sărutat, / Să stai bine la cosit, / Ca mândruța la iubit. „Îmi amintesc de un cosaș de la noi din sat, căruia i se zicea Dacul; când era vremea fânului, venea la noi câteva zile să ne cosească iarba, și-n timp ce trăgea din greu la coasă cânta un
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
noi câteva zile să ne cosească iarba, și-n timp ce trăgea din greu la coasă cânta un cântec care suna cam așa: Plânge valea cu suspine / Eu cu mândra n-o duc bine / I-auzi cum răsună valea / Și mândruța-mi ține calea... Eu auzindu-l, l-am întrebat curios: păi cum merge mai departe? - căci aveam doar opt ani!” „Dați bună ziua la toți” Dacă-și amintește nea Mitică astăzi de cineva cu admirație și recunoștință, acela este cu siguranța
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
răspuns. Cineva-i asemuise cu doi copii bătrâni, ce-și poartă sâmbetele pe poza unei tinere drăguțe și pe juma dezbrăcată - furată de un al treilea, pe care o revendicau, se laudau și se-ncaierau toți ca fiindu-le propria mândruță. Dezlegarea misterului nopții cu pricina a venit când Panacoadă mai că nu-i căzuse în genunchi lui văru-său. După ce încercase zadarnic cu muierea lui, vlăguiți, „cu cerul și cu pământul” sumedenii de combinații și năzăriri posibile, totul le era searbăd
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
până la sfârșitul vieții. În cântecele lui poate fi găsită o adevărată filozofie a vieții: plăcerea de a petrece „Tătă zâua aș petrece/Să nu sâmt viața cum trece” (Tătă zâua aș petrece), dragostea „Fă-mă, Doamne, lemn dă brad/La mândruța-n foc să ard./ Fă-mă, Doamne, lemn dă nuc/ Pân' la mândra să mă duc./” (Rău mă dor ochii, mă dor), prietenia „Prietenia-i lucru sfânt/ De Domnul lăsat în lume/ Pentru cei ce n-au pă nime'./” (Prietenia
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Îmi pare rău... și nici la chioșcurile de difuzare a presei nu am văzut-o. Însă, cred că este o revistă bună în domeniul respectiv având în vedere că este condusă de un poet și umorist de talia lui C. Mândruță. Despre acest subiect vreau să închei cu ce spune Păstorel Teodoreanu: „Cu cât zeflemeaua e mai neserioasă, cu atât zeflemistul e mai serios.” MDP: În vremurile noastre, critica literară mai reprezintă un act de identificare, de delimitare? Mai este făcută
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
izolați de lume. În unitate erau angajate sute de fete care munceau la cantină, la spălătorie, întreținerea dormitoarelor (ca o excepție față de la noi unde aceste treburi de bună gospodărire și le făcea fiecare militar), planșetiste, telefoniste, translatoare, profesoare etc. mândruțe care nu se dădeau în lături de-a fi pe placul unuia și altuia, iar noi stăteam și ne uitam ca mielușeii, de ne curgea apă din gură când le vedeam cum se iubeau la vedere cu ai lor celoveci
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
ca măcar o masă după atât amar și chin să fie mai omenească. Eram curios să văd ce mai fac „hazaicile” care nu erau deloc indiferente când mă vedeau. La drept vorbind și eu pusesem ochii pe o zvăpăiată de mândruță, care îmi căuse cu tronc, pe nume Xenia, o georgiancă brunetă al cărei păr mă fermeca numai la gândul că-l pot săruta sau să-mi pun capul la pieptul ei și să fiu acoperit cu acea podoabă ce se
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
Mustu-i bun, limba desprinde, Și-mi vorbește în șarade. Iar aromele și hora... Sunt la fel - ca și atunci; E păcat!...spun tuturora: Să nu bei, să nu mănânci? Iar din când în când e bine, Să iubești câte-o mândruță. Luați exemplul de la mine, Și vă țineți de căruță! I I I Azi privesc, e lună plină, În zăvoi vreau să mă duc; Unde, unde-mi ești copilă? Vino să mă vezi...cum sunt. Mă-ndrept spre crâșma veche, Merg
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
fileu, tipa moțată, Și-arăta prin găurele Pieptișorul cel umflat... Și priviri din ochi de stele, Împrejur mi-a aruncat... Farmece și cu bezele, Că nu-i minte înzestrată, Și nici inimă de piatră... Să nu o dorească,-ndată Pe mândruța înfocată. ..................................... Cizme strânse în picioare, Cu buline pigmentate... Era foarte-atrăgătoare! Fusta descheiată-n spate, Când piciorușul lăsa... Să se vadă, o splendoare! Nu știu cin’ n-o admira Pe mândra ciocănitoare? Pieptul scos ieșea din cupe, Trenă neagră-n evantai
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
și inspirate de comunitatea noastră. Tricourile unicat cu pânze cusute sau țesute de femeile din sat și mixate cu vorbe de duh din cultura noastră veche sau urbană, brodate mecanic. Sau pernițe de zestre cu aplicații și mesaje brodate, ori mândruțe - acele ecusoane lucrate manual din suprapuneri de pâslă, dantelă de casă și piele inscripționată manual. Sau trăistuțele, ori cărțile postale cu povești și șorțurile de bucătărie cu rețete de mâncăruri vechi, cusute pe pânză. 4. Te rog să ne împărtășești
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport () [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
Botoșani Tatiana Scurtu-Munteanu, Galați Locul ÎI Sorin Calea, Valea Iașului (jud. Argeș) Petre Gigea-Gorun, Craiova (jud. Dolj) Locul III Vasile Larco, Iași Mircea-Dorin Istrate, Târgu-Mureș Venera Stoicescu, Frăsinet (jud. Călărași) Mențiuni: Elenă Agiu-Neacșu, Râmnicu-Vâlcea Costel Neacșu, Sărmașu (jud.Mureș) Constantin Mîndruță, Pitești (jud. Argeș) SECȚIUNEA PROZA Locul I Aurelia Corbeanu, Curtea de Argeș Veronica Osorheian, Alba-Iulia Locul ÎI Vasile Ghilencea, Pitești Petre Petria, Râmnicu-Vâlcea Locul III Ana (Any) Drăgoianu, Țânțăreni (jud. Gorj) Mihaela Căvescu, Retevoiești (jud. Argeș) Mențiuni Mihai Batog-Bujeniță, Iași Vasile Larco
RECTIFICARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340715_a_342044]
-
foarte frumos și era renumit în zonă”, astfel își zugrăvește așezarea sa natală și copilăria artistul care și-a scris viața în cântec, începând cu anii cei mai luminoși pe care și i-a petrecut pe ulițe și la „poarta mândruțelor”. A iubit, iubește și va iubi atât de mult cântecul încât se destăinuie într-un fragment de presă, la Taifasuri: „De multe ori mă întreb dacă nu cumva Dumnezeu, înainte de a lăsa omul, a lăsat cântecul sau poate au venit
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
Oros, Virgil Ciucă, Doina Drăguț, Al.Florin Tene, Titina Nica Tene, Antonia Bodea, Octavian Curpaș, Nicolae Nicoară Horia, George A.Stroia, Ilie Bucur Sărmășanul, Elenă Trifan, Gelu Dragoș, Ion Dragoș, Gheorghe Constantin Nistoroiu, Ion Nălbitoru, Traian Rus, Ioan Ciorca, Constantin Mândruța, Sabina Măduță, Olimpia Mureșan, Puiu Răducan, Violetta Petre, Nicolae N.Negulescu, Ion Marin, Ionel Marin, Rodica Bordeianu, Lucreția Berzintu, Ioana Stuparu, Mihaela Rotaru, Mariana Zavati Gardner, Ioan Adrian Trifan, Ștefan Doru Dăncuș, Ernest E.W.Herman, Remus Câmpeanu, Milian Oros
REVISTA „GLAS COMUN”, ŞASE ANI DE EXISTENŢĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341214_a_342543]
-
FĂRĂ PRECEDENT. Mircea Marian, Ovidiu Vanghele, Cătălin Tolontan, Emilia Șercan, Lucian Mândruța. Numele jurnaliștilor au fost rostite de ministrul de Interne Carmen Dan în începutul conferinței de astăzi, pe tema protestelor din ultimele două zile, după ce aceasta a afirmat că a "observat promovarea protestelor prin intermediul rețelelor de socializare". Ce "a observat" ministrul
Ministrul de Interne face listă cu jurnaliștii care au popularizat protestele. Tolontan: „Cetățenii îl plătesc pe ministrul de Interne ca să-i găsească pe huligani în piață, nu pe jurnaliști pe Facebo () [Corola-blog/BlogPost/337958_a_339287]
-
Facebook: „Cu această ocazie am remarcat implicarea unor personalități publice, formatori de opinie sau membri ai unor formațiuni politice, pentru susținerea acestor proteste în stradă. Vă pot da și câteva exemple: Mircea Marian, Emilia Șercan, Ovidiu Vanghele, Robert Turcescu, Lucian Mândruța, Nicușor Dan, Clotilde Armând, Cătălin Tolontan sau Andrei Gheorghe”. Contextul? Evoluția protestelor din ultimele două zile și faptul că susnumiții ar fi „promovat” acțiunile de protest”. Declarația ministrului de interne Carmen Dan: Ieri, în data de 1 februarie, acțiunile de
Ministrul de Interne face listă cu jurnaliștii care au popularizat protestele. Tolontan: „Cetățenii îl plătesc pe ministrul de Interne ca să-i găsească pe huligani în piață, nu pe jurnaliști pe Facebo () [Corola-blog/BlogPost/337958_a_339287]