8,306 matches
-
Ștefan Cazimir Cînd privesc studenții care isprăviră anul patru, Parcă văd ieșind la rampă toți actorii unui teatru Și mă îmbulzesc deodată dulci și mîndre amintiri, Căci zăresc, fiind deschise a trecutului ferestre, Anii ce se perindară și defunctele semestre, Săptămîni și zile scurse într-aceste vechi zidiri. Cu aceste versuri își va celebra Cazimir sfîrșitul studiilor universitare. Le începuse în toamna lui 1951. Examenul
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
cimitir al morții epicentru să măsor încăpător mormânt de zburător tăria-ngândurată în ofir. Din neputință cerul l-a iubit ține-i sicriul greier genial înlăcrimează-l și pământul ia-l să-ngropi în el poemul tău orbit. O, tată, mândru tată Nu n-am fugit. Săgețile din carne adastă cimitirul înflorit cât terapia ta în vene-mi cântă albastrul sânge meta/amorit. Ogarii ceții urlă. Podul pragul devin un prund de râu și la un semn recifele din suflet scot
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
ambiționez, uite, vezi?...vezi cum îmi duc piciorul ăsta după cap, la ceafă?... vezi, băi, ce flexibilă sînt?...( trosnindu-și delicat vertebrele, cum doar pisicile reușesc, somnoroase, gingașe,)... iupi-iupi!... și brusc să fugă în bucătărie și să se întoarcă misterioasă, mîndră, ținînd-o cu amîndouă mîinile făcute căuș sub ea... să reapară cu o cană uriașă plină cu apă din care să bea pătimaș, îndelung, ca și cum s-ar fi deshidratat în deșert, după un marș chinuitor prin căldura infernală a nisipurilor pustiului
Afară să se topească întunericul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12673_a_13998]
-
le rupă bucățele în fața mea.ť Dar câte chestii d-astea n-au mai fost! Că avea și o profesie potrivită ca o mânușă: inginer-voiajor. Că supraveghea punerea în funcțiune a motoarelor livrate prin toată țara. Și mai era și mândru, orgolios fără măsură. Stricat de femei, alintat, râzgâiat de se credea mare și tare. Și irezistibil. Cu ce aplomb, cu ce tupeu se recomanda la telefon: "Aici domnul inginer Viorel Jianu". Dar cum pronunța "Domnul"! Cu d mare, cu o
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
apă lichidul verde, gros și vâscos al detergentului, obținea o pulverizare cu mult mai fină, pe suprafețe mari, o pulverizare perfectă. Se ironiza singur pentru această "găselniță", glumea vorbind cu soția sa despre "brevetarea" ei, dar în sinea lui era mândru de aceste mărunte îmbunătățiri ale unor treburi banale dar, vai!, necesare. Soția lui considera însă că-și pierde vremea cu fleacuri, că dă importanță unor mărunțișuri. "Viața-i făcută din mărunțișuri" - replica el și-și vedea mai departe de treabă
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
deosebiți ce s-au perindat la putere vor, sistematic, sub fel de fel de cuvinte, să mă țină într-o poziție umilitoare și inferioară". Devenit berlinez, Caragiale, care nu știa nemțește, se adaptează rapid, căci se îndrăgostise de "țara asta mândră, bravă și plină de frumuseți incomparabile". Paul Zarifopol, doctorand în Germania, îi devine - tocmai pentru că era el însuși admirator al spiritului german - prieten intim și corespondent predilect. Scriitorul călătorește în excelente condiții în orașe cu celebre orchestre și duce o
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
Andrei Pietraru din Suflete tari de Camil Petrescu, el reprezintă același tip de umanitate. Amândoi sunt dominați de eros, însă el nu se constituie ca singura trăsătură. Iată portretul interior al lui Mihai Aspru: “E voluntar, inteligent, stăruitor, susceptibil, e mândru și egoist, pare însuflețit câteodată numai de gândul parvenirii, dar obsesia erotică e totuși resortul principal”. Cu totul alt fel îi apare Tănase Scatiu, “omul-căpușă, care se umflă pe măsură ce victima se sleiește de putere” și mai ales Dinu Păturică, având
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
să-mi umple ochii de curată lumină aurie și sufletul de dulce-amarul gust al trecerii ireversibile, al pierderii definitive. Mă gândeam că nimeni nu este demn să contemple ce am avut eu sub ochi, o asemenea revelație totală a feminității mândre în puritatea ei de început, și că a admira fierbinte și recunoscător desăvârșirea fetelor la ieșirea din adolescență înseamnă a-L lăuda cu prisosință cu ochii, cu inima, cu toate simțurile, pe Creatorul lor: Îl iubeai pe Dumnezeu în creația
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
înăuntru către rană, numa'oaste poci să dărui plaiului de pe tavan, și-n tăcerea ce e stinsă să nu între mâna ta aprinsă și paharul meu de apă cât să poată să-l încapă zâmbetul de azi și ieri. Erau mândrele cămile călărite de copile eram mândri, calzi iloți, eram tandri ieniceri - nu erai nici azi nici ieri - ți-era somn și era seară toamnă grea, spre primăvară ți-era gândul, tot nebun era cel dintâi lăstun ce cu palma-l
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
să dărui plaiului de pe tavan, și-n tăcerea ce e stinsă să nu între mâna ta aprinsă și paharul meu de apă cât să poată să-l încapă zâmbetul de azi și ieri. Erau mândrele cămile călărite de copile eram mândri, calzi iloți, eram tandri ieniceri - nu erai nici azi nici ieri - ți-era somn și era seară toamnă grea, spre primăvară ți-era gândul, tot nebun era cel dintâi lăstun ce cu palma-l mângâiam tot vânându-l și cu
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
ziar (The Otago Daily Times - Otago, cuvînt de origine maori, este numele celei mai sudice provincii) și cu cea mai veche grădină botanică. Este un oraș al învățăturii și deci al culturii, calitate de care dunedinienii sînt și azi extrem de mîndri... Influența britanică, pentru Dunedin mai ales scoțiană, este încă extrem de vizibilă. Dar mai ales audibilă! De multe ori am avut dificultăți să înțeleg ce spun vînzătoarele sau chelnerițele, cu engleza mea de școală americană. Dar așa-mi trebuie. Dacă voiam
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
să urle. Văsîi bea și cântă fără întrerupere. Cineva aduce un pahar și îl înclină grijuliu în dreptul buzelor sale. Deodată, un om în jogging schițează un gest de nervozitate. El își croiește hotărât drum spre ceteraș și începe să cânte: Mândru cântă vioara Da' nu-i cine o-a-ngâna. Apoi se oprește și tace îndelung și confuz. Văsîi se apleacă spre el și îi suflă o altă melodie, ca să-l scoată din impas. Bărbatul se debarasează de copilul din brațe
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
Imnografii au formulat unele observații prozodice, după care Mitică Dumnezeu le-a mulțumit și le-a dat drumul acasă. Textul a rămas intact în splendoarea lui inițială, inclusiv totalitatea scrîntelilor ritmice ("În luptă triumfător", "Străbunii noștri eroi") și superba rimă "mîndră/ eră" ce înnobila catrenul final. În august 1977, un decret prezidențial adăuga o nouă strofă, numărul greșelilor de accent sporind cu încă patru: "Vrăjmașii-n luptă-i zdrobim", " Cu alte neamuri sub soare". Cine ar fi cutezat să-i spună
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
catacombelor. Reducerea la extrem a spațiului, eliminarea totală a uneltelor de lucru, abolirea silnică a libertăților nu puteau îngrădi acea li-bertate a spiritului care triumfă asupra oricăror opreliști și se proiectează într-un univers în expansiune, fără limite. Sunt mai mândru azi de a fi fost pedepsit cu "neagra" fiind prins în mână cu o coajă de săpun presărat cu praf DDT, pe care scrijelasem pentru discipolii mei numele unor gînditori presocratici despre care le vorbisem, decât de a fi publicat
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
cei mai grei" patru ani ai vieții sale zbuciumate! Se pare chiar că episodul Silviu Crăciunaș - și consecințele lui (în plan strict personal) l-au determinat să se retragă dintr-o asemenea activitate. De care, astăzi, în schimb, poate fi mîndru - îl asigurăm noi. In aceste împrejurări, a început, prin 1957, să lucreze la postul de radio Europa Liberă, sub conducerea lui Noel Bernard (o descriere atentă a „șefului secției românești" este deosebit de interesantă, p. 105). Iată, la p. 106-107 și
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
May. Nume de primăvară târzie. Avea priviri albastre, năsuc în vânt și buze de carne și fruct. Era înaltă, sinceră și subțire, dar amintirile ei sunau ciudat. Avea un copil lăsat în Finlanda și un iubit rătăcit pe ocean. Era mândră, încercată și liberă; dormise cu droguri, se trezise în frig. Se pierduse în Londra, se regăsise la Roma, trecuse prin lume, prin ciur și dârmon. Avea părul negru și ochi migdalați, dinspre materni bunici laponi. Cu patinele pe Mälaren, cu
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
din București, după un scenariu întocmit de Caragiale. Similitudinile cu baletul Excelsior se fac observate încă din Tabloul I, care ne înfățișează Moldova și Muntenia sub chipul unor femei cernite și legate în lanțuri. În mijlocul scenei, un demon înalt și mîndru, cu aripe enorme negre, vrăjește întinzînd ghearele și aripele în dreapta și în stînga. [...] Deodată se aude un sunet de bucium depărtat. Femeile ridică fruntea. Demonul tresare. [...] Pe stîncă din mijloc apare în lumina albă un înger strălucitor. La această apariție
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
lucruri, dar am așteptat să-ți termini tu socotelile cu boala, am tot sperat că ne vom reîntâlni de aceeași parte a frontului - eu, bine mersi, cu un cearcăn în plus sau în minus, și tu, întărită de focul luptei, mândră de cicatricile tale, cu multe cearcăne, dar frumoasă și învingătoare și mai plină de viață decât toți cei din jurul nostru. Ți-aș fi spus atunci că, deși nu aveai decât 25 de ani când ai început lupta cu cancerul, mi-
Scrisoare pentru Andreea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82361_a_83686]
-
Dragoș Bucurenci La jumătatea lui iunie, am să vin în țară pentru două ediții ale cursului PCM, pe care îl susțin de doi ani sub egida școlii de afaceri EXEC-EDU. Am fost foarte mândru să aflu că la Gala Premiilor Business Edu, unde PCM a primit anul trecut Premiul “Programul de Training al Anului”, anul acesta Exec-EDU a fost desemnată Compania de Consultanță a Anului. Cele două cursuri vor avea loc pe 18 - 20
Două cursuri PCM în iunie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82416_a_83741]
-
argument pe cât de prost, pe atât de cinic, si totusi mi-e rușine să recunosc că l-am aruncat de câteva ori în conversație atunci cand n-am avut altceva mai inteligent de spus. Al doilea lucru pe care nu sunt mândru să-l recunosc este că am întreținut o vreme un clișeu mincinos, cu care venisem, de fapt, în bagaj și pe care nu m-am obosit foarte repede să-l verific. Câțiva „binevoitori” mă preveniseră s-o las mai moale
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
ani Irina Nicolau a încercat, fără succes, să mă vindece de această sminteala. Privind în urmă, îmi pare rău că n-am ascultat-o. Dar anticipez. În anii aceia, am adunat o bibliotecă de care am fost o vreme foarte mândru, ca de o tapiserie meșteșugita care dădea sens și culoare micuței garsonierei pe care o luasem în chirie. Apoi am inceput sa resimt apăsarea volumelor ale căror titluri le știam pe de rost, dar ale căror pagini nu le frecventasem
Fără obligații by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82419_a_83744]
-
Thailandei. Ajuns în America, am descoperit că, măi lesne decât în limba engleză, cel mai bine mă înțeleg cu noii mei prieteni și colegi în cărțile pe care le-am citit fiecare. L-am cunoscut aici pe José, un spaniol mândru, cu verb aspru și umor casant. “Pentru mine, sunt doar două feluri de oameni: cei care citesc și cei care nu. Ultimii nu mă interesează”, mi-a declarat într-o seară cu emfaza. Nu-l urmez cu totul în această
Fără obligații by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82419_a_83744]
-
schimb l-au lăsat să plece nevătămat... Ce bine ar fi să fie regele la putere. Poate într-o zi vom reuși să instauram monarhia la noi în țară. Asta ne lipsește, un om care ne conduce și să fim mândri. Parcă s-a pierdut curajul de a schimba ceva . Sau nu mai există dorința...rămâne de văzut . Încă avem un exemplu viu de urmat dar suntem orbi. La Mulți Ani ! :)... Așa-i. Despre iubire, despre Dumnezeu nu poți vorbi niciodată
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
pagubă, nu?” își dă seama că m-a speriat puțin și revine, îmi explică precum unui copil că lucrurile astea sunt împreună. o secundă m-a fulgerat că e îngâmfat, m-am liniștit după ultimele cuvinte schimbate. e un muzicant mândru, talentat nevoie mare. bonus, e și super șarmant.
Magicianul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82471_a_83796]
-
Zeul Cafelei și-a încruntat amenințător sprâncenele cafenii: “Doar n-ai de gand să bei porcăria aia?” mi-o fi spus Nemuritorul, dar eu n-am avut urechi de auzit, căci priveam în altă parte. Înfuriat de apatia mea, Copilul Mândru al Coloniilor și-a întins brațul maroniu până la mine, iar degetul sau de zaț a atins cu o miscare hotărâtă cană de cappuccino. “Futu-i! Băgă-mi-aș!”, am strigat îngrozit. (“O, Zei!” ar fi fost mai potrivit...) Jumătate de
Ispitirea cafegiului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82528_a_83853]