4,645 matches
-
nemurire, dar gemenii iubirii îi simt o contopire ce mă atrag și-n lumea lor mă vor. Am adunat contraste în sufletul dual și viața mea e parcă frântă-n două. Sunt când furtună cruntă și când firavă rouă, când mângâiere tandră, când pumnal. Nici moartea nu e-n stare să-mpartă un destin ce s-a dorit tot timpul împreună. În noi același cântec doar dintr-un corn răsună, suntèm când foarte mult, când prea puțin. Văzându-ne iubirea, că
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382668_a_383997]
-
poate îmbrățișa absolutul și unde libertatea sa interioară înseamnă o călătorie spre cetatea sublimă a divinității. Fiecare vers este o poartă spre seninătate, dar și o lacrimă care urcă spre cerurile năzuinței în doruri necuprinse. Cântecul său lăuntric își găsește mângâierea într-una din cele mai frumoase forme fixe ale poeziei, sonetul. Dar, pentru Anatol Covali, această formă de poezie nu reprezintă încorsetare, ci descătușare, zbor spre deplinătate și călăuză spre eternitate. Măiestria cu care dă grai sonetului este o forță
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
metodele naturiste de înfrumusețare sunt și mai eficiente, mai puțin costisitoare și deci mai la îndemâna fiecăreia!! Pentru frumusețe mai este bine să urmăm programe de exerciții fizice, pentru o oarecare articulare a tuturor mușchilor, ca pentru a nu îndepărta însăși mângâierea proprie a unui corp frumos și mai ales sănătos, pentru că ce folos ar fi dacă înfățișarea e superbă, dar corpul e dizarmonios și chiar schilodit de atâtea regimuri alimentare (seamănând mult cu anumite regimuri militare). "Mens sana in corpore sano
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
zâmbetul tău luminile zilei te rog în întunericul nopții îți distingeam sentimentul doar în vibrația dăruirilor ce-ți curgeau frenetic prin vene reinventează mereu altceva scene în care gene cu ochi peste gene sfidează legile firii descătușind energiile eliberate în mângâieri spre a contura începutul din bucuriile vieții relaxează-te acum zbuciumul tainelor noastre ne-a înflăcărat căutările în spațiul sărutului regăsindu-ne copleșiți de atingeri nevinovate ce cald e anotimpul ce-ți curge prin vene un semn diafan al trecerii
SOMNUL DE VEGHE AL FETITEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382721_a_384050]
-
UNUI NAVIGATOR PE USCAT Dinspre marea cuvintelor, vântul dezvelea pântecul plajei peste femei tinere așezate cu grijă între coperțile cărților cum făceau cu plantele pentru ierbare deodată abur de cafea și ploi venind dinspre neoane și era cina și erau mângâierile de pisică doar rotițele ceasului zuruia timpul înfiripând lent somnul lângă o femeie în noapte ascult arta somnului străzile ne mai fiind străzi, casele ne mai fiind case totul e străveziu și firescul s-a așezat pe fețele statuilor liniște
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
să te întorc”... Sunt dorințe, făgăduieli sau trăiri ce-l motivează, îl poartă prin viață, îi întrețin amintirea, îl reintroduc în realitate și, în baza lor, revine: „Dar îmi lipsește puterea,/ Credința-i prea slabă în sufletul meu,/ Deși resimt mângâierea/ Divină, ce-n viață simțit-am mereu...” Decomprimarea tumultului interior, drama personală, fac din romanticul vizionar, poetul-adevăr, care se închipuie pe sine într-un joc al tainicelor duble-oglinzi. Se privește, își dorește, se închipuie pe fațeta onirică, apoi revine vertebral
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: ”M-am scris pe-un colț de vânt pentru Iubita” De unde vin ? de unde vin ? dintr-o răscruce de gust pelin și altul dulce în zborul lin o adiere de rozmarin ca mângâiere m-a rupt din flori să te îmbete cu reci fiori de Dragobete ca să rămân la ceas de seară lângă-al tău sân dulce fecioară purtat de dor de vrajă plin din ierbi covor de-acolo vin ! *** Blestemul Dragobetelui blestemat
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
De-abia-n trei zile fi-va primăvară! Tu doar atunci arată-te la față ! Vestește abundența de verdeață, Păstrându-ți rostul tău de vestitor, Răzbit prin al omătului covor. - Îți mulțumesc, plăpândă adiere! mi-a spus. - Să te întorci cu-o mângâiere! Pe toți să ne cuprinzi din iarba deasă Născuții din zăpezi ce azi ni-s casă. *** Ciclul "Primăvara" Volum "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Ghiocelul și vântul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1522, Anul
GHIOCELUL ŞI VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382742_a_384071]
-
pe mama o strigă. Când este la școală și vrea să-și arate notele ori premiile, la mamă vine ! Când vrea să pășească în viață, când este obosit ori îndurerat, la mamă vine: fiindcă nimeni nu-i poate aduce o mângâiere ori să-i descrețească fruntea decât mama. Numele scump de mamă, este cel dintâi și cel de pe urmă cuvânt rostit de oricare pământean. Azi de de ziua mamei, dăruiesc mamei mele și mamelor în viață, flori, zâmbete și bucurii. Celor
MAMA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382690_a_384019]
-
-mi bate nebună. La fiecare șoaptă pe strune, Te simt tot mai aproape... Cântec de suflet cu zbucium, Trup fremătând de dorință, Ard, imaginând a ta ființă Chemându-mă-n sunet de bucium... Să ne iubim uitând de amaruri, Cu mângâieri să te răsfăț, Să-ți dăruiesc al meu dezmăț, În focul nopții tu să-mi zgândări jarul... Unde te-ai dus, iubire? Ce rai sau iad te-a contopit? Mi-e dor să cânt la pieptu-ți obosit, În zboru-mi spre
CÂNTEC DE SUFLET de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382768_a_384097]
-
adânc, să-mi răscolești toată dorința de a fi a ta, să pătrunzi prin cele mai necunoscute și tainice locuri ale feminității mele, vreau să răzbun lunile de așteptare, acum când am cea mai mare nevoie de dragoste și de mângâierea unui bărbat tânăr și priceput în amor ca tine. Mircea simți dorința partenerei și o pătrunse cu totul, mișcându-și șoldurile pentru a căuta locurile necunoscute ale fetei. - Este minunat ce-mi faci! Ah, cât de mult te iubesc, Mircea
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
Nu știu, însă acum doresc să te simți excelent și îi prinse din nou între buze mugurii sânilor, mișcându-și agale degetele pe tot corpul ei, până a ajuns cu ele în dreptul triunghiului umezit de dorințe și înfierbântări, unde, cu mângâieri ușoare peste ridicătura de deasupra petecuțului șaten, făcea ca tensiunea în corpul fetei să crească și mai tare, când flăcăul în mișcarea dinamică a celor două corpuri, ce tot încercau să-și armonizeze ritmul, se juca cu vârful degetelor în
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
a greși, între cele mai îndrăgite și respectate personalități ale Bacăului. Atunci când viaductele unei supărări se urzesc exasperant în făptura slabă omenească, alinarea grabnică este cerută din interior. Numai și numai atunci e simțită cel mai bune și mai bine mângâierea, ca a mâinii doctoriței, a glasului artistei Maria Șalaru. Cântecul Mariei Șalaru e conservator de idei estetice și deopotrivă reflector de lumini sensibile, spirituale. De o viață de om și de o infinitate de act artistic, Maria Șalaru făurește cu
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
parfum și voce delicată Deschizându-i petala galben, mov și albă. -Iubiți vestitorii: brândușe, ghiocei și viorele! Sunt glasul primăverii ce-n suflet renaște, Eu le-am închinat din inimă vers, cu plăcere, Tu doar citește-l! Fiorul verde-viu, e mângâiere! Referință Bibliografica: -Iubiți vestitorii: brândușe, ghiocei și viorele! / Gabriela Docuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
-IUBITI VESTITORII: BRÂNDUŞE, GHIOCEI ŞI VIORELE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382798_a_384127]
-
Și-n câți din fulgii ce plutesc Să cern din puritatea ei, Să troienesc cu ei alei Pentru acei ce se iubesc? Sau câte-n noapte adieri Dospind de-arome și nectar, Să port spre sufletul amar, Ca mult dorite mângâieri? Adie-n picături sau fulgi, Al vrerii Tale mir și semn Pentru iubirea mea îndemn, Dă, Doamne, dorul să-l alungi! *** Referință Bibliografică: Dă, Doamne, dorul să-l alungi! Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul
DĂ, DOAMNE, DORUL SĂ-L ALUNGI! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382814_a_384143]
-
a da răspunsuri acestor întrebări? Nu era vorba de răspunsuri; era vorba de a găsi un fel de balanță în situațiunea gravă în care ne aflam. Asta înseamnă să inspir nădejde, fără să ascund gravitatea momentului; și, totuși, să aduc mângâiere. Acum, în actualitatea imediată, în ultimii ani, de când sunteți la Geneva, de când sunteți șef-rabin al Genevei, s-a întâmplat să vină cineva din comunitate să vă ceară un sfat ca de la omul simplu și prost, la cel mare și înțelept
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
vanilia din țigară, recîștigîndu-și încrederea în sine; renunță la poziția picior peste picior, fără să-i pese că își dezvelise astfel genunchii. În clipa în care trase cu nădejde din prelungul Mapleton, simți piciorul lui Roberto. Nu se retrase, acceptă mîngîierea neașteptată; își apropie trupul de el, mai luă o gură de cafea și continuă să fumeze. În acel moment, fără a aștepta ca ea să-și termine țigara, Roberto scoase din buzunar niște Benson mentolate; cu brațul celălalt îi înconjură
Cîntecul (mexican) al salamandrei () [Corola-journal/Journalistic/2807_a_4132]
-
văzut-o în ceata lor obscenă - Cum nu păliră-n ceruri arunci toți sorii vechi? - Pe zâna vieții mele, cu ochii-i neperechi, Care râdea cu dânșii în cor de-a mea durere Și-i dăruia cu câte-o murdară mângâiere. CXVI O călătorie în Cythera Ca pasărea de slobod, întraripatu-mi duh Dădea ocol, în zboru-i, catargelor făloase; Plutea alene nava sub ceruri radioase Întocmai cum plutește un înger prin văzduh. Ce insulă-i aceasta? Cythera ni se-mbie! Țărmi
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
sărată mă îndeamnă să alung/ toate adîncimile de serie/ în frînturile de cuvinte despre absolut nimeni”. Alungată din sine, ființa se exprimă prin crispări, contorsionări, spasme aidoma unui acrobat al Neantului: „sînt locul în care timpul și-a tăiat beregata/ mîngîierile mele nu au nici formă/ nici înțeles/ între ele/ doar absențele au gurile cusute”. Ca și : „veșnica durere de băut/ în care pierdem mințile tuturor”. Ca și: „ne incendiem viețile/ printre rîndurile scăpate de sub control/ ca niște războaie cu venele
Poezia unui Macho by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2683_a_4008]
-
insolit, căci Dragodan, de mic, era fascinat de imaginile din cărți). Iar viziunea jules-verniană a plutirii în nacela unui montgolfier încheie apoteotic degringolada psihică și rătăcirea imaginativ-halucinatorie a „eroului“, „regresat“ la dimensiunea de copil care caută, în cele din urmă, mângâiere și sfat la sânul mamei (în fapt, adevărata condiție a acestui bărbat!). Păcat însă că romanul nu se sfârșește aici, urmând un poem al lui Dragodan despre România, replică minoră și la America lui Ginsberg, și la România lui Marius
Romanul unui Don Juan ratat by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2577_a_3902]
-
de vlagă: „Mîzga ce conduce anotimpul pînă la gură/ iese dintr-o congregație/ a epuizării,/ iarna lipește între oameni parole,/ numai țesutul viu simte,/ de la un anume nivel încep trasee indiferente,/ acum/ un moment de ascultare:/ fraternitatea celulelor, o nesfîrșită mîngîiere” (Negru pe negru). Alteori e ofensivă, triumfal distrugă toare, aidoma unui bombardament cu rachete: „Am starea aceea cînd aș inventa o limbă atroce,/ un idiom ce ar numi cu săruturi sulfurice viața și moartea,/ m-aș trezi diminețile, aș spune
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
urmărim pledoaria. Transferăm cuvintele în creier, căutându-le înțelesuri și gândul ne zboară pe fereastră. Ne-am plictisit. Mă gândesc acum la cei care au suferit arsuri pe suprafețe mari ale corpului. În locul unei adieri de vânt sau a unei mângâieri, ei nu simt decât o mare suferință. Noi, cei cu cinci simțuri, ieșind la o plimbare, simțim plenar. Norii pufoși se aleargă pe cerul albastru cristal, florile ne zâmbesc, verdele mătăsos al ierbii ne îmbie să ne tolănim un pic
Apologia Simțurilor. In: Editura Destine Literare by Corina Diana Haiduc () [Corola-journal/Journalistic/85_a_460]
-
ca urmare a schimburilor de populație dintre această țară și Turcia. Nu a fost un om cu multă carte (tâmplar ca Iisus), dar a fost însetat de Duh. Vorbele sale înțelepte, modestia sa fără margini, și glumele sale au adus mângâiere multora. Avea 29 de ani când s-a stabilit pe Sfântul Munte, unde se nevoiește (cu o pauză de trei ani) până la sfârșitul vieții, în 1994. Este înmormântat la Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul din Salonic, pe care a ctitorit-o
Un mare DUHOVNIC a fost trecut în rândul sfinților! [Corola-blog/BlogPost/92712_a_94004]
-
este mai mult decât elocvent când ajungi să îl înțelegi. Sunt fericitul posesor al unui pisoi. Birmanez. Are peste 14 ani. Acum când scriu stă și așteaptă să închid calculatorul, să am timp și de el. Nu vine să cerșească mângâieri. Vine la picioarele mele doar în momentul în care aude acordurile atât de binecunoscute ale închiderii Windows-ului. Nu mi-am propus să fac apologia deținerii unui animal de companie. Peste trei sferturi dintre români au așa ceva. Mă miră doar faptul
Zoologie [Corola-blog/BlogPost/98499_a_99791]
-
m-or purta prin colbi de floare duși de vânt spre tine rugă-oi îndrepta să mă alini cu un cuvânt atât să-mi dai, cuvânt de miere iar eu cu roze flori de măr te-oi alinta și-o mângâiere ți-oi prinde ca podoabă-n păr *** Referință Bibliografică: albesc copacii prin livezi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1920, Anul VI, 03 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ALBESC COPACII PRIN LIVEZI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381607_a_382936]