2,918 matches
-
asupra noastră din ea și Întrucât intenția Lui răspunde intenției ei și se unește cu ea; pe de altă parte, că prin ea nu ni se dă propriu-zis harul mântuitor, ci numai daruri, Întrucât nu intenția ei cu privire la noi ne mântuiește de fapt, ci intenția lui Hristos cel nedespărțit de ea; intenția ei, luată În sine, ne este numai spre ajutor, prin rugăciunile către Fiul ei și prin ceea ce poate emana direct din ea Însăși această intenție a celei pline de
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Aceia dintre voi care doriți să vă întăriți credința și să vă mântuiți, luați seama despre minunea Domnului nostru Iisus Hristos, care se face și azi în Ierusalim. Ce este? Este Sfânta Lumină, care apare pe Sfântul Mormânt, în Sâmbăta cea Mare a Paștelor la Ierusalim. Este Lumina Sfântă, care mărturisește locul Învierii
Sfânta Luminâ Cerească, Minunea de la Ierusalim. In: Editura Destine Literare by Eduard Filip () [Corola-journal/Journalistic/82_a_235]
-
Locuiam în pensiuni din ce în ce mai sordide, dormind toți trei în- tr-un pat. Școala nu-mi plăcea. Fascismul era în plin elan, inclusiv legile antirasiale. A izbucnit războiul. La 16 ani m-am încadrat în organizația ilegală a Tineretului Comunist, visând să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc. Zânele se topiseră în legendă, balaurii devensieră reali. Cât despre armonia pe care o visam și ce s-a ales din ea... Cum ați descoperit că aveți talent literar
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
a visat revoluții mîntuitoare și a trăit aievea nenumărate aventuri în care armele de foc și impozantele uniforme jandarmerești nu erau deloc simple obiecte de recuzită. Sub aparențele ficțiunii, ale unei lumi butaforice cu lumini diriajate și cu scene dramatice mîntuite în aburul unui plan secund, acela care desparte confortabil privitorul de obiectul contemplației sale, Julius Podlipny dezvăluie, și creează în același timp, un univers străbătut de o mare tensiune artistică și morală. Ca un mare artist, care așteaptă încă să
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
orice religie în faza sa fundamentalistă, propaganda urmărea, prin această reluare neistovită de teme și formule, să le insufle adepților săi cultul sfinților martiri (soldatul sovietic, eroul civilizator), cultul apostolilor credinței (Lenin, Stalin), cultul bisericii ocrotitoare (partidul), cultul omului nou mîntuit prin dreapta credință ș.a.m.d. De asemenea, Eugen Negrici insistă asupra viziunii maniheiste, asupra sentimentelor contradictorii care produceau un efect puternic: dragostea pentru steagul roșu și ura față de vrăjmași (imperialiștii anglo- americani, infamii capitaliști, Tito-ereticul etc.), asupra jocului, pentru
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
Bodogae, Pr.Prof.Dr. Olimp Căciulă, Pr.Prof.Dr. D. Fecioru, în Apologeți de limbă greacă, Editura IBMBOR, București, 1997, p. 501. 121 Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, cap. I, în PSB., vol. 3, p. 434. 122 Clement Alexandrinul, Care bogat se va mântui?, 26.6, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. PSB., vol. 4, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 52. 123 Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epistola 203..., p. 415. 124 Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ivesc. Din care pricină ni se năzare că germenele lor e chiar Neantul: "Există zile cu idei. În acele zile, ideile se nasc brusc din cele mai mici ocazii, adică din nimic" (Valéry). * Disprețul, între ei, al scriitorilor importanți se mîntuie, ca orice lucru din acest univers (literar), prin rutină. Cînd întîlnești, de pildă, pilula lui Julien Gracq referitoare la autorul Tinerei Parce ("colos al cugetării de album"), dai din umeri. * Greu de explicat: înaintarea în vîrstă mă face să încerc
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
situează într-o tensiune relațională ce poate fi definită prin formula dragă lui Wagner - izbăvire prin iubire absolută și sacrificiu de sine. Fascinată de legenda eroului damnat, Senta înaintează cu o exaltare de neînfrînt înspre sacrificiul suprem care îl va mîntui de blestemul de a rătăci etern pe mări. Este greu să vizualizezi acest personaj (care, în plus, spune "Ich bin ein Kind und weiss nicht was ich singe") cu un look de vampă a anilor '30 (dacă ne gîndim și
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
o fărîmă din abisul primordial și cu el zac împreună cu tine, cititorule, într-o statuie gigantică de zeu sfărîmat". Cultul primordialității îi dezvăluie un fond de om vechi, capabil a împărtăși, într-o manieră am zice hölderliniană, fervorile unei umanități mîntuite în chip păgîn prin chiar intensitatea vitalității sale care-i scaldă în lumină trăsăturile, inclusiv afectele negative: "Acele sfărîmături din epocile vechi ajunse pînă la noi poartă pe ele o lumină care ne povestește cum erau chipurile oamenilor ce le
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
mă trezea de dimineață; Copilul de atunci nu minte, Așteaptă și acum cuminte Cu-aceeași sfântă înfiorare Cadourile tot mai rare, Nici tata jucării nu-mi face, Dormiți, părinții mei, în pace, Eu încă mai rămân o vreme Să-mi mântui dorul din poeme... Lumina murmură prin cetini, La cina mea sunt numai prieteni, Cei de aici și de departe Mănânce toți pe săturate Din vinul și din pâinea frântă, Eu știu că jertfa mea e sfântă, Ca dragostea ce-o
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
îndrăznește să o deosebească de efortul impropriu". De altminteri, comunismul afișa o lozincă echivocă chiar din start: "Proletari din toate țările, uniți-vă". Acești proletari asupra cărora Marx nu șovăia a proiecta toate virtuțile, considerînd că istoria îi însărcinase să mîntuie omenirea, nu erau, frecvent, decît niște inși leneși, declasați, niște derbedei incapabili de vreo acțiune productivă: "Dacă "proletarii" s-ar fi putut uni la o adică, treaba mergea mai greu cu "muncitorii", mai ales cînd aceștia erau autentici. Niciodată un
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
fi prezis ruina Templului (Ieremia XXVI, 1-19). Efectul de dezaprobare generală pare a se fi produs: „Iar cei ce treceau pe acolo îl huleau, clătinându-și capetele și zicând: Huu! Cel care dărâmă templul și în trei zile îl zidește, Mântuiește-Te pe Tine însuți coborându-te de pe cruce!” (Marcu 15, 29-30). Nu e suficient însă pentru a determina o reacție violentă, care să conducă la lovirea, până la ucidere, a acuzatului și astfel cazul să fie definitiv rezolvat. În aceste condiții
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
convenționali nu apare la d-sa expusă noțional, ci întoarsă pe partea ei vitală, înecată într-o materialitate densă, trasă la rîndu-i în virtuozitate. Senzoriul își asumă stratul afectiv, inoculat fiind acesta cu sevele bogate ale imaginarului. Discursul e astfel mîntuit grație dublei tensiuni a corporalului și a ineditului imagistic, cu strălucire decelabil aproape la fiecare pas: „Corpuri se moaie și se rotesc să- și vadă centrele/ copleșite de prea rafinate mișcări, în nuanțele gri/ care premerg apariția/ cenușii în striații
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
Nu poți iubi fără patimă dar poți pătimi fără să iubești. 1545. Câte vise nu s-au destrămat uitând de patimile care le-au hărăzit. 1546. Toate câte sânt se vor vărsa în oceanul patimilor acestei creații pentru a se mântui de propriul lor sine prin moarte. 1547. Nimic nu poate fi mai răvășitor dar și mai înălțător decât patima care a creat toate minunile acestei lumi. 1548. Ar mai fi existat poezia fără patimă? 1549. Patima este lanțul care nu
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
decât aceia din sufletul Cuvântului Lui Dumnezeu prin care existăm. 1618. Nu poate exista mântuire sau păcat, fericire sau durere fără de patimă. 1619. Patimile au născut religia și păcatele prin care omul a iubit, urât sau ucis,spre a se mântui cu aceiași patimă. 1620. Iubirea pătimește numai cu adevărul. 1621. Religia privește multe patimi ca fiind un desfrâu fiindcă subzistă punând centură de castitate iubirii, lăsând omul să adore doar divinitatea absolvită de vina existenței acestor patimi. 1622. Care artă
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
Cuvântului. 1637. Un suflet fără patimi este fără de el însuși. 1638. Lasă-ți patimile să-ți spună tot ce au de adăugat și apoi privește în sufletul tău dacă vrei să te cunoști sau să te recunoști. 1639. Patima a mântuit păcatul originar prin ea însăși, iubind! 1640. Patima este cel mai valoros cadou primit în dar de la Dumnezeu, cu condiția să știm cum să îl folosim, iubind. 1641. Doar cel ce va iubi patima din iubire va trăi etern. 1642
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
Condurache. Și când te gândești ce cafea și vișinată bună știe să facă! Oare numai atât? Nu cred..., tot vorbea ea cu ego-ul său. Georgeta nu se mai recunoștea. - Unde îmi sunt preceptele religioase? Credința că numai Duhul Sfânt poate mântui lumea de răutățile abătute asupra populației acestei țări? se tot întreba ea în continuare. Acum pufăia ca o turcoaică adevărată, tolănită într-un fotoliu confortabil, lângă o sticlă cu o licoare divină, afrodiziacă și un bărbat prea arătos pentru ea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
Fiului Său ce este atât de frumos descrisă în Evanghelii, de asemenea se pot folosi și comentarii inspirate. Doresc să folosesc o ilustrație pentru a încerca să înțelegem mai bine dorința plină de generozitate a Lui Dumnezeu de a ne mântui. Să presupunem că un om ce trăiește în România în cea mai neagră săracie primește o ofertă cu contract de muncă și viză pentru Canada însă o refuză. Ce s-ar putea gândi despre un astfel de om? Însă de ce
FRAGILITATEA VIEȚII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384261_a_385590]
-
natura umană asupra Sa și au înțeles în mod real marele adevăr al vieții veșnice. De asemenea faptul că El urma să continuie în sanctuarul ceresc lucrarea mântuirii începută în favoarea omului. Mă gândesc la călătoria ce o vor face cei mântuiți după înălțarea lor, prin univers spre cetatea lui Dumnezeu însoțiți de Hristos și ingerii Săi, apoi intrarea triumfală în Noul Ierusalim. Oare ce altceva mai înălțător, mai plin de aspirații putem avea noi oamenii când privim viitorul? ,, Iată, vă spun
FRAGILITATEA VIEȚII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384261_a_385590]
-
și apoi se tot duse în drumul său cu Sf. Petrea, care nu-și putea stăpâni mierarea de cuvintele ce auzise că au eșit din gura lui Hristos, pentru că niciodată nu mai vorbise Mântuitorul așa de buruenos vulgar. Țăranul, după ce mântui de semănat se întoarse acasă. Apoi, la vremea prășitului a venit de a prășit păpușoii după rânduială și iar s-a întors acasă. Dar când vine la cules, ce să vadă? În loc de păpușoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru drăgălețe
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017. Din cerurile-nalte, cu lacrimi mari de gheață, Ne plânge Dumnezeu...se tânguie cu vântul, Și-n dangătul de clopot ce peste sat se-nalță, El pune-mbrățișarea ce mântuie pământul. Cu Dânsul plânge iarba în gheață-ncătușată, Din răsputeri cercând, să rupă firul morții... Și plâng din ramuri merii cu floarea-nmiresmată, Că s-au grăbit să-și lase urmașii-n voia sorții. Peste pământ plecate, purtând răceala lumii, Lalelele
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
florale. Din cerurile-nalte, cu lacrimi mari de ... Citește mai mult Din cerurile-nalte, cu lacrimi mari de gheață,Ne plânge Dumnezeu...se tânguie cu vântul,Și-n dangătul de clopot ce peste sat se-nalță,El pune-mbrățișarea ce mântuie pământul.Cu Dânsul plânge iarba în gheață-ncătușată,Din răsputeri cercând, să rupă firul morții...Și plâng din ramuri merii cu floarea-nmiresmată,Că s-au grăbit să-și lase urmașii-n voia sorții.Peste pământ plecate, purtând răceala lumii,Lalelele
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Sfânt- a întregii lumi, Iisus vestește veacul ce-o să vină, Și lumea nouă a oamenilor buni. Cu ale noastre patimi și păcate, Am zăvorât mormântul Celui Sfânt, Dar El zâmbind, a coborât în moarte, Și din adâncul Iadului ne-a mântuit! Iar în Mormântul Sfânt a îngropat, A lumii, grele chinuri și păcate, Și pentru noi în slavă- a înviat, Dând tuturor o viață fără moarte! Veniți voi, frații mei, să luăm Lumină, Și din Lumină să ne facem Rai! Din
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Sfânt- a întregii lumi,Iisus vestește veacul ce-o să vină,Și lumea nouă a oamenilor buni.Cu ale noastre patimi și păcate, Am zăvorât mormântul Celui Sfânt,Dar El zâmbind, a coborât în moarte,Și din adâncul Iadului ne-a mântuit! Iar în Mormântul Sfânt a îngropat,A lumii, grele chinuri și păcate,Și pentru noi în slavă- a înviat,Dând tuturor o viață fără moarte!Veniți voi, frații mei, să luăm Lumină,Și din Lumină să ne facem Rai!Din
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
Zilei din urmă, neînserate, când adierea Duhului va împrăștia cenușa și va arăta ca un „rug aprins” întru Iisus Hristos. Risipirea amăgirii și zdrobirea morții nu se vor săvârși fără mari încercări. Atunci, cine va chema Numele Domnului se va mântui. Așadar, Rugăciunea este o minune ce face minuni: Îl coboară pe Dumnezeu și înalță sufletul către El. Este o minune pe care o putem săvârși și de care ne putem împărtăși zilnic, plecând genunchii trupului dar, mai ales, ai sufletului
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]