235 matches
-
o aglomereze, se așezară pe scaunele de bucătărie pe care fură poftiți să se așeze - cuiburi de lemn răsfirate în jurul dormezei de cornier a Sinistratului - îl salutară și, prefăcîndu-se că-l țin la curent cu programa școlară, îl examinară de mântuială, îi umflară rubricile catalogului cu calificative nemeritate, de la excepțional în sus, îi sorbiră, cu ocheade hulpave, răfăriile, amănuntele, aproape întingîndu-și unghiile în ciorba fierbinte a imaginii sale și-și astâmpărară cu nesaț curiozitatea. Spre deosebire de stradă, pricepură imediat că
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cauți. Iacob era însă fiul lui Zevedei. — Cât despre morți, e mai complicat. Ai de căutat urmele lor mai ales în imaginea altora despre ei. Pe vremea aia erau mai neglijenți, credeau c-or să fie veșnici. Făceau treaba de mântuială, puțin le păsa. Îi urmăreau pe față, fără să știe că asta era marea lor slăbiciune. Oamenii știau și se fereau. Să dai năvală peste ei, să scoți dușumele, să răscolești prin dulapuri, să spargi sobele, să scormonești prin grădină
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Adu niște pietre mai mici, așa, cam cât pumnul. Să fie vreo patru. Maca i le aduse de prin brazde. Omul le cântări pe rând. — Asta nu e bună, var întărit, îl topesc ploile. Nu trebuie să facem lucruri de mântuială. Să fie rezistente în timp, ca motoarele rusești. Maca îl întrebă cu mâinile cam despre ce e vorba. Omul își ridică arătătorul, deși urechilor clăpăuge, ca niște pâlnii de fonograf, liniștea nu părea să le prisosească. — ăsta e un ceas
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de a fi măsurat cu o altă măsură. Am avut mereu senzația, în zilele acestea, că pripa lui neobișnuită se trăgea din dorința de a lăsa totul în ordine în jurul său. Într-una dintre dimineți, după ce revăzuserăm în trei, de mântuială, câteva pagini din Heidegger - nu se putea concentra și nerăbdarea lui era în creștere - Thomas coborâse înaintea noastră și, rămânând singuri, mi-a spus cu un ton aproape testamentar: "Dragul meu, te conjur să îți iei destinul în serios. Lasă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
superficial, iar la sfârșit aruncă după sobă cârpa nestoarsă. Convingerea lui Ivan Denisovici este că "munca e un băț cu două capete: de-o faci pentru oameni care merită fă-o temeinic, de-o faci pentru proști fă-o de mântuială, de ochii lumii"192 și, după cum se poate vedea, în acest caz oamenii nu merită mai multă grijă. Este o dimineață geroasă, iar Ivan Denisovici alege să arunce apa rămasă pe cărarea pe care mergeau șefii. Gestul respectiv poate fi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
slăbește nici o clipă, stă numai lângă el cât timp își pregătește lecțiile. Seara, când mă întorc de la treburi, îl controlez și eu, încă o dată. Am observat că dacă nu-l supraveghem și nu-l controlăm permanent, își face lecțiile de mântuială sau chiar le neglijează. Acesta este singurul lucru care ne neliniștește puțin... însă suntem mulțumiți că roadele eforturilor noastre, ale părinților, se văd, băiatul ne aduce numai note bune". Din relatarea ultimului interlocutor reținem că fiul său nu se apucă
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
oferă copilului nici un fel de satisfacții, și pe care el o face numai pentru că cei mari o cer, nu-l atrage, devine pentru el o corvoadă, o povară. De aceea, elevul pus în această situație își îndeplinește sarcinile școlare de mântuială, fără interes și fără preocupare pentru calitate. În sfârșit, o altă formă este atitudinea aparent pozitivă. În acest caz nu întâlnim nici motivarea emoțional-afectivă și nici determinarea conștientă. Rezultatele bune la învățătură, care ne fac să l considerăm pe elev
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
puși să învețe, cade cerul pe ei, preferând să facă orice numai să nu-și facă temele. Altă formă a atitudinii negative ar putea fi numită atitudine negativă relativă sau parțială. Elevii din această categorie își pregătesc lecțiile superficial, de mântuială, fără interes și fără preocupare pentru calitate (pentru nota cinci). De aceea, rezultatele lor la învățătură sunt mediocre sau chiar slabe. În alte cazuri, atitudinea negativă se manifestă numai față de anumite obiecte pentru care elevul nu simte atracție și la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
discutat"4, iar cu privire la data nașterii, tot el a scris, în continuare: "care din cele două date este adevărată, nu o putem afirma cu certitudine"4. Să lăsăm deoparte acest buchet de așa-zise "contribuții", presupuneri, plastografii, acte scrise de mîntuială, pretinse precizări și false "preciziuni" care nu fac cinste istoricilor literari. Ca să fie toți corecți față de adevăr și cu respect față de memoria lui Eminescu, trebuie să recunoască datele pe care însuși Eminescu le știa și le-a scris propriu, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
le ocolesc. Colaborează la acest fel atât dragostea invincibilă față de pitoresc, cât și respectul religios față de „fire” în ale cărei rosturi și măruntaie e păcat să intervii silnic (Blaga, 1936/1985, p. 266). De aceea lucrul românului arată improvizat, de mântuială, nefinalizat. Dar este soluția rapidă prin care evită incertitudinea și își găsește liniștea interioară. „E bine oricum, numai să fie”, „Lasă, că merge și așa”. Cu formula lui D. Drăghicescu: „chiar când săvârșim ceva, niciodată nu desăvârșim nimic” (1907/1995
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
netrainice este justificată pe de o parte prin incertitudinea viitorului, iar pe de altă parte prin dorința de a reveni cât mai curând la ritmurile cosmice, naturale, pe care acțiunea pare să le tulbure. Românul „face să fie făcut”, „de mântuială”, „în dorul lelii”, „acolo, să fie”, „să nu zică că n-a făcut”. De aceea, soluția de moment a românului este adeseori machiavelică: „Se face frate și cu dracul ca să treacă puntea”. „Veșnica nemulțumire, dorința de schimbări și prefaceri, iubirea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
echipă; energie; a face; facere; familie; de folos; frumoasă; furt; gospodină; grabă; grădină; greblă; guvernămînt; household duties; importantă; importanță; îngustă; învățat; lemn; liber; lopată; lovi; a lucra; lucrare; lucru, de lucru; ocupație; mătură; a menține; meșteșugar; mincinos; mîine; mînă; de mîntuială; motivație; mult; prea multă; munci; munte; murdări; murdărie; necesară; necesitate; nefăcută; neplăcere; neplictisit; nerăbdare; nevoi; obiectiv; obligațiune; obositor; ocupată; ocupații; of; ogradă; în oraș; organizare; osteneală; pauză; persoană; planuri; plăcere; plictisitoare; praf; pricepere; prieten; punctualitate; putere; răspundere; rea; rece; rînduială
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apărută în "România literară") și nici măcar... Dan C. Mihăilescu care, traducând Jacques sau supunerea (piesa lui Ionesco) a dat dovadă de "multe contrasensuri, o vădită slabă cunoaștere a limbii franceze, compensată de vulgaritate (...), până la urmă un eșec, o treabă de mântuială (...)". Dialogul cu Svetlana Cârstean din 2001 se deschide prin evocarea relației lui Gelu Ionescu cu Tudor Vianu (Giurgiu, 1898 - 1964, București). Figura profesorului și esteticianului în ultimii săi 20 de ani, precum și înrâurirea ilustrului model de stil și de viață
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
lumile născute din ură, eliberează-mă de nesfârșirea neagră sub care mor cerurile mele"55. "Eretic" Cioran, așa cum se întreabă Bollon?56 Că și demonul, el se hrănește dintr-o eternă "cârcoteală", ținta sa fiind mereu creatorul "acestei opere de mântuiala, omul". Cum de a suportat Dumnezeu atâtea invective? Trebuie să-l fi iubit pe acest fiu neascultător, pe acest "copil-problemă", spune Patrice Bollon. Cioran acuză ortodoxia de lipsă de mesianism: l-a ajutat să tălmăcească "învățăturile lui Isus", dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nereușite de apropiere de Dumnezeu, de acel Dumnezeu pe care omul s-a obișnuit a-l vedea bun și iertător, dar pe care Cioran îl acuză de "Demiurg rău". În rechizitoriul pe care îl face divinității pentru "creația să de mântuiala", condamnată, deci, la nefericire, Cioran merge pe aceeași linie a discipolului lui Socrate, Antistene, care declara că preferă să-și piardă mințile decât să simtă o plăcere. Chipul lui Cioran nu are nimic senin, poate doar o nostalgie după frumusețea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a cunoscut "neajunsul de a se fi născut". Se revoltă împotriva lui Dumnezeu, pe care îl face vinovat de a fi făcut o creație inutilă și alege scrisul, ca "o revanșa a creaturii și o replică la o creație de mântuiala"40. În postfața volumului Razne 41, Nicolae Florescu spune: "Adolescent întârziat până aproape de varsta patriarhilor, Cioran și-a repetat la nesfârșit chipul, inițial fixat pe coordonatele limită și în culori de doliu, ca în metaforă mitică a șarpelui ouroboros, crescând
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cumpătării, curajului și blândeții se evaporă. Mirarea că românii au ajuns un popor decăzut în nevoi, fără vigoarea supraviețuirii nu este de ajuns pentru că pregătirea profesională adevărată, munca rodnică și vorbirea frumoasă sunt înlocuite cu procurări de diplome, lucrări de mântuială, înșelătorii, limbaj obscen difuzat de sus (de "găo...arul șef") în jos (copiii). Pe un fond social răvășit moral și cu sporită entropie sistemică, puținii alegători amețiți de vicleniile de prost-gust ale unor partide își numesc liderii de stat dintre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a adresat tinerelor fete (cu ce anume?, n.n.) precum și prietenul Rășescu Constantin care s’a adresat tineretului vasluian (ce minciuni a debitat și acest tov., nu vom afla, probabil, niciodată, n.n.)”. Pentru ca treaba să nu fie considerată a fi de mântuială și, mai mult de atât, pentru a-și justifica lefurile grase și traiul de nabab, iată ce mai comiseseră tinerii „progresiști” vasluieni, prin „măiestrul” condei al tov ului Bighiu: „...la sfârșit s’a trimis telegrame și scrisori pentru tinerii din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
probabil, numai cu gândul la CDE și imperialiștii anglo-americani nu era, au început să înnegrească, literalmente, foaia de hârtie bătută la mașină: „...nu respectă instrucțiunile Comitetului Central CDE, nu le aplică și nu le execută întocmai. Raportul său este de mântuială pretextând că nu are timp ceiace este inadmisibil, din această cauză nici resortul nu funcționează cum ar trebui”. Beșteleala și belirea tuturor factorilor de conducere din CDE Vaslui (mai puțin, evident, a tov-ului Manea Schaffer, pentru că, de, era secretar general
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
muncă intelectuală, indisciplină în timpul lecțiilor, etc. Elevii cu o astfel de atitudine sunt de obicei cei ce rămân repetenți sau abandonează școala. II. Atitudinea negativă rotativă sau parțială. Elevii cu această formă de atitudine negativă își pregătesc lecțiile superficial, de mântuială, fără interes și fără preocupare pentru calitate, și au rezultate la învățătură mediocre sau slabe. În acest caz, atitudinea negativă se manifestă doar la anumite discipline de învățământ, pentru care elevul nu simte nici o atracție și la care obține rezultate
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
știm fiecare ce dorim pe lumea aceasta, de la lumea aceasta, și să ne facem bine treaba pentru care am optat. Pare greu numai pentru că ne-am obișnuit, mai ales în ultima jumătate și ceva de veac, să facem totul de mântuială. Pentru acea perioadă, era aproape firesc. Nimeni nu vrea să facă eforturi în general, pentru întreaga societate. Bun, cu asta s-a terminat și ar trebui să ne dăm seama! Acum, putem face eforturi pentru noi înșine, pentru familiile noastre
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
justifice auritul fotoliu din care taie și spânzură, salariile atât de grase, iar rezultate concrete trebuie să existe, ce naiba? Corupții vorbesc atunci când primesc sau dau bani grei pentru nu știu care daravelă; de aici pornește scara nonvalorilor și a lucrurilor făcute de mântuială; de la ei pornește toată putreziciunea societății, toată strâmbătatea, sfidarea avutului față de sărac. Bâlbâiții se fac că vorbesc, mai ales când sunt grăbiți, pentru a-și spune părerea într-o privință, sau poate pentru a comunica o dorință, dar vorbesc așa
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pe blogul Un haiku pe zi, propuneam celor dornici să participe la un exercițiu prin care să Înțeleagă mai bine structura unui haiku să completeze versul lipsă dintr-un haiku dat. Pentru cei care nu făceau această completare doar de mîntuială, găsirea unui vers potrivit reprezenta un efort de Înțelegere a intenției poemului și a modului său de articulare. Puține completări erau realmente valoroase, dar uneori se nimerea cîte una care concura cu originalul. Propusesem un poem al meu, care suna
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
căscate în obraz. Cumpăram în fiecare zi toate cele patru ziare din L.A. și citeam fiecare rubrică. Tevatura cu semnul „Hollywood“ trecuse și nu se făcuse nici o referire la Emmett Sprague, la ancheta Marelui Juriu în cazul clădirilor făcute de mântuială sau la casa incendiată și cadavru. Aveam sentimentul că ceva nu e în regulă. Mi-a luat ceva timp - ore în șir petrecute holbându-mă la cei patru pereți, cu mintea golită de orice gând -, dar în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sili să deseneze scene pastorale, pentru ca furia ei să nu ia proporții. Ca să se răzbune pe Emmett, puse în scenă spectacolele îndelung plănuite, care înfățișau indirect lăcomia și lașitatea lui. Căsuțele de jucărie dărâmate semnificau cocioabele lui Emmett, construite de mântuială și făcute una cu pământul la cutremurul din ’33. Copiii care se ascundeau sub manechine îmbrăcate în imitații de uniforme germane îl reprezentau pe Emmett cel laș. Pe unii părinți îi deranjau aceste spectacole și le-au interzis copiilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]