677 matches
-
salcă-nflorită trezind nostalgii 19 râuri de sudoare - înotând în lanul de grâu secerătoarele 20 curtea bunicii - întâmpinând răsăritul doar vrăbiile 21 ulucii putrezi - doar soarele mai ține vechea poartă 22 cocoșata până și umbră turlei - satul cu bătrâni 23 măceș înflorit - primul poem de haiku al acestui an 24 pași mici prin colb- la picioarele troiței cană cu fragi 25 lanul de orez - un fluture ostenit pe sacul plin 26 spicul de orez - pentru o clipă leagăn pentru fluture Referință
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349883_a_351212]
-
sociale actuale - mă prefăceam eu nemulțumit de intențiile partenerei. Dacă trece cineva și ne surprinde în timpul “activității”? - Lasă că am avut eu grijă să mă orientez în spațiu și am observat un loc retras sub pinii din spatele nostru. Tufa de măceș din fața lor, maschează așa de bine locul că și dacă ai vrea să te uiți, nu poți vedea nimic. Și-apoi, n-am prea observat mișcare prin zona asta de baltă. - Nu ai dorit un loc retras? Asta ai vrut
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
Hai, ridică-te, să iau pătura s-o mut sub pini. Anevoie și parcă fără chef, m-am ridicat, în timp ce ea, grăbită, a luat pătura și a mutat-o la câțiva metri sub umbra pinilor și la adăpostul tufei de măceș. Dacă nu te uitai atent, nu știai că acolo există un loc unde poți să te odihnești, sau să te ascunzi de ochii curioșilor. Era accesul puțin greoi până la locul ales de Miruna, dar ce nu face omul pentru plăcerea
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
și soarele cald, de-a binelea. Ce zi frumoasă se prevestea! Primăvară, spre vară, iarba crescuse deja mărișoară, păsările ciripeau prin pădure, fagii proaspăt înfrunziră, brazii înmuguriră. Cucul se auzea cântând minunat în pădurice. Fluturii își roteau aripile alegând petalele măceșilor proaspăt înfloriți. Cărăbușii zburau prin preajmă și, când și când, mai cădea câte unul, greu, pe pământ. Și soarele, un soare cald și plăcut, îmbia totul la o liniște și o bucurie ca-n sânul lui Avram! Avea ce admira
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
martie, flăcăilor din sat, obicei care s-a păstrat până astăzi. Mărțișorul era purtat de către copii timp de 12 zile sau până la anumite sărbători de primăvară (Mucenici, Blagovistenie, Florii, Sfintele Paști), până la înflorirea pomilor fructiferi sau a unor arbuști precum măceșul. În alte locuri, mărțișorul era purtat până la sosirea păsărilor călătoare, când era aruncat în direcția de unde veneau acestea rostindu-se: ,, Ia-mi negretele și dă-mi albetele”. În cazul în care mărțișorul era purtat până la înflorirea pomilor, acesta se atârna
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
să salvezi toți câinii vagabonzi cu suflete de lorzi doar eu n-am meritat nici n-ai auzit cum schelălăiam abandonat după un bloc de indiferență mi-a dispărut până și scrisul din buletin ne jucam de-a prinselea printre măceșii de la marginea sorții iar literele literele și-au tras pașii înapoi ca la ieșirea din biserică m-am trezit eu și ciulinii din ochii tăi sechestrați ca într-o reclamă proastă la Proculin alerg pierdut printre zgârie nori noxe și
INTOXICAŢIE de VIOLETA FLORENTINA ION în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351826_a_353155]
-
toată E zumzet și e forfotă pe drum. Raze de soare vesele dansează Albinele se-ntrec în hărnicie Iar sufletele noastre lin vibrează Îmbrățișate-n dulce armonie. Revarsă tainic floarea de cireș Pe creștetele noastre amorțite Miresme proaspete iar din măceș Plouă petale-n ierburi despletite. Cu sevele fierbând șoptește nucul Că-n primăvară totu-n noi renaște În ramuri crude cântă iarăși cucul Smeriți vom aștepta în zori de Paște Să fim scăldați în raze de Lumină Și flori de
E PRIMĂVARĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350498_a_351827]
-
de ploaie acesta „alinia” totul în cale, era zbatere mare între orătăniile care scăpau printre ulucile subțiri de oțetari, de fapt niște bețe mai groscioare înfipte de multe ori direct în glod și împletite cu tulpini de trestie, mărăcini și măceși, crengi și tulpini de caiși sau meri sau, pur și simplu în loc de gard cu vecinii, baloți de paie amestecați cu mărăciniș, brusturi și tufe de rădăcinoase ale câmpului, ce mai prisoseau pe tarlalele noii cooperative. Petecul de casă și grădină
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
-n vremea juvenilă”. Dar și ideea nopții reapare, de data aceasta prinzând culoare: „Ce neagră-i noaptea ta albastră” (Sonetul singurătății). Muzical și colorat este și Sonetul bunicii:” Spre rădăcini se frânge lin otava/ Visând verzui la foșnetul de coasă,/ Măceșul gol își saltă arhitrava/ Cu măciulii roșcate, lângă casă”, la fel ca și „Sonetul felinelor în rut”: Din capul uriaș mugește marea/ Cătând în aer scâncetul femeii ” sau bacovianul sunet din „Sonetul galben”: Se prăbușește frunza obosită/ De friguri adunate
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
mine storuri de nuferi trase peste ape - ce-ascunde apa ? Vuietul mării - partitura e scrisă doar în cochilii hortensii-globuri - lumină clătinândă plecăciunea lor tăișul lunii spintecă doliul nopții - norii zdrențuiți scântei ce nu ard - sub maldăr de zăpadă tufa de măceș de Bobotează - ne credem puțin mai buni stropiți cu apă Referință Bibliografică: Autori români de haiku, Manuela Burlacu / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, MANUELA BURLACU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355389_a_356718]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CE CHESTII!? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Se scutură și frunza de măceș... E semn că iarna nu-i departe. De strajă mai stă, toamnei, un plăieș, Pe deal, în frig, uitat de moarte. O bătrână suie pe cărare. În poiană face un popas; La cruci aprinde o lumânare, Murmurând o rugăciune-n
CE CHESTII!? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356979_a_358308]
-
hotare. Duminică închisă, sipet în pieptul meu Cu gând de nimicire, duminică din greu! Duminică pustie, ce-n brațe umbre ține Pe umeri poart-o cruce sculptata din suspine. ACATISTIERUL UNEI NOPȚI DE DUMINICĂ Buzele tale au gustul unui fruct sălbatic (măceș, agrișa poate rachițele) Ești cel mai senzual dans în ploaie (ventuza iubind norii) Orhideea neagră se plimba prin părul tău (mândria abanosului) Răsura îți înflorește pe trup, în obraji și brâu (supliciul unei pătimi florale) Plutești deasupra curcubeului cu care
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
frunze de pelin, uitarea, o oră din răsărit, stelele căzute, norii bosumflați, îngeri cu aripi tăiate, clepsidra, leagăne de rouă, jucăriile de pluș, ecouri rourate, gândul unui copil cu sindrom down, un colț de batistă, nectar, teiul cărunțit, ciulini și măceși, arcuite aripi, buze îmbrățișate. Ar mai fi, de zece ori pe atât, ca rezervă. Un căuș de cuvinte. Poate doi căuși. Un univers de cuvinte. Puse pe „umeri de flori”. Cu aceste cuvinte, dar și cu tăcerile dintre ele, Ana
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
sociale actuale - mă prefăceam eu nemulțumit de intențiile partenerei. Dacă trece cineva și ne surprinde în timpul “activității”? - Lasă că am avut eu grijă să mă orientez în spațiu și am observat un loc retras sub pinii din spatele nostru. Tufa de măceș din fața lor, maschează așa de bine locul că și dacă ai vrea să te uiți, nu poți vedea nimic. Și-apoi, n-am prea observat mișcare prin zona asta de baltă. - Nu ai dorit un loc retras? Asta ai vrut
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
Hai, ridică-te, să iau pătura s-o mut sub pini. Anevoie și parcă fără chef, m-am ridicat, în timp ce ea, grăbită, a luat pătura și a mutat-o la câțiva metri sub umbra pinilor și la adăpostul tufei de măceș. Dacă nu te uitai atent, nu știai că acolo există un loc unde poți să te odihnești, sau să te ascunzi de ochii curioșilor. Era accesul puțin greoi până la locul ales de Miruna, dar ce nu face omul pentru plăcerea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
Îmi place-a rămâne-n picioare, Pe iarbă ferita de vânt, Îmi place să beau din izvoare Cunoașterea dintr-un cuvânt. Îmi place să țin flori din crinii Ce cresc la mormântul dintâi, Cănd smuls-au din mine toți spinii Măceșului de căpătai. Aștern liniștită, pe iarbă, Lumina a ochiului sfânt, Aștern la picioare rubarba, Să crească din mine-n pământ. Privesc ochi în ochi o lumină, Și în dimineața de azi; Să soarba din cupă mea plină, Ca mugur din
CRINII SUSPINĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370603_a_371932]
-
Luncavățului,/ ploaia se pierde în pletele sălciilor (pag. 216), scriind mereu ”versuri de împotrivire”ca în ” Poemul sfidării voastre”: dealul se ține scai de mine,/ valea mă urmează docilă,/ luceafărul e-n gaura din geam, satul mă îmbrățișează cu arinii./ măceșii au ațipit,/ amurg domol, Isus trebuie să vină...Și - ca într-o sărbătoare românescă - justificând afirmația lui Mircea Eliade, că dacii își spuneau lupi, simbolic vorbind despre semnificația sa inițiatică, presupunând înfrângerea groazei față de animalul ce trebuie îmblânzit, se sugerează
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
înot canalul. Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt, mal necălcat de picior de om, cel puțin în zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam astfel, crezând că peștele stă ascuns printre rădăcinile pomilor crescuți direct din apă. Din când în când, trebuia să ne recuperăm toate sculele, deoarece mici șalupe sau vaporașe cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
cu miresme fine Când de mușcate roșii-i plin cerdacul Iar fluturi albi valsează cu albine Visez să rătăcesc prin iarba grasă Să-mi ningă gândul floare de cireș Cu dulci miresme, sufletul să țeasă Zănatec dor sub tufa de măceș Să curgă lin izvor de frumusețe Culori sublime-n arc de curcubeu Concert de greieri răscolind fânețe Și-o lebădă pe-un val de eleșteu... Atâta dor într-un crâmpei de gând Inundă tainic prăvălindu-mi visul Într-un abis
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
cu miresme fine Când de mușcate roșii-i plin cerdacul Iar fluturi albi valsează cu albine Visez să rătăcesc prin iarba grasă Să-mi ningă gândul floare de cireș Cu dulci miresme, sufletul să țeasă Zănatec dor sub tufa de măceș Să curgă lin izvor de frumusețe Culori sublime-n arc de curcubeu Concert de greieri răscolind fânețe Și-o lebădă pe-un val de eleșteu... Atâta dor într-un crâmpei de gând Inundă tainic prăvălindu-mi visul Într-un abis
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
trec pe lângă el în straie de nuntă, urcând pe colinele codrului înverzit, împodobind turturelele cu cântecul privighetorilor, pregătind întâmpinarea Nunții Cerești. Duh drept, Duh sfânt, Atotstăpânitor, domnește peste mine,/ întru aceste Înalte și Sfinte și Tăcute zile, în care corcodușii măceșii, porumbarii,/ și-au pus pe frunte albul, parfumul, și dulceața,/ împodobind mormântul-comun în care viața/ s-a îngropat de vie ca Viața lui Iisus/ Străjerii făcând pază în noapte minunată/ au așteptat ca ucenicii furându-L/ să mintă că Iisus
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
dăduse Moartea...morților!/ Mărire lui Iisus și Învierii Lui!.../ În Dimineața-Înaltă și Caldă a Primăverii/ nici piatra, nici peceea, nici paznicii,/ nici Moartea n-au biruit Viața!/ Mărturiseau tăcute miresmele luminii/ împodobind mormântul... și îngerul de pază!.../ De-aceea corcodușii, măceșii, porumbarii...,/ și-au pus pe frunte albul, parfumul și dulceața.../ Vestind că-n moartea noastră este ascunsă Viața!/ Și florile... Nu Mint! (Paști, Jilava-1950, Prietenilor mei care au murit dar...sînt vii...). Petru Baciu, faimosul băcăoan s-a născut într-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
ce face improprie cultura. ... 7.3. Potențial fructe de pădure Condițiile staționale din cadrul unității studiate sunt favorabile dezvoltării de specii subarbustive sau ierbacee, producătoare de fructe ce pot fi în alimentație sau în industria farmaceutică. Dintre aceste fructe amintim: zmeura, măceșele și afinele. ... 7.4. Potențial ciuperci comestibile Ciupercile comestibile din flora spontană constituie un produs solicitat, atât de populația locală și de mulți turiști sau excursioniști avizați. Producția de ciuperci comestibile prezintă fluctuații periodice (5-6 ani) fiind influențate de evoluția factorilor
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
fitocenozele sunt dominate de anin negru și salcie albă în amestec, cu exemplare de frasin (Fraxinus excelsior), velnis (Ulmus laevis), anin alb (Alnus incana) s.a.. în subetaj apar specii de arbuști - soc (Sambucus nigra), sânger (Cornus sanguinea), darmox (Viburnum lantana), măceș (Rosa canina), păducel (Crataegus monogyna), subarbuști precum: boz (Sambucus ebulus), mur ( Rubus caesius, Rubus hirtus) s.a.. Flora ierboasă este bogat dezvoltată, din specii higrofile. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] Conform Anexei 3.11 -a Harta distribuției habitatului 91E0*. 8. Alte
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
caracteristice Specii de arbori: salcie albă (Salix alba), salcie plesnitoare (Salix fragilis), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), ulm de luncă (Ulmus laevis), arbuști: soc negru (Sambucus nigra), sânger (Cornus sanguinea), călin (Viburnum opulus), lemn câinesc (Lygustrum vulgare), măceș (Rosa canina), liane: viță salbatică (Vitis sylvestris), curpen de pădure (Clematis vitalba), specii ierboase: Rubus caesius, Carex acutiformis, C. riparia, Eupatorium hydropiper, Stachyspalustris etc. 11 Fotografii A se vedea Anexa 2.3 . Tabel 10. Tabelul B. Date specifice tipului de habitat
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]