332 matches
-
că-l văzuseră fericit pe micul copil. Abia făcură câțiva pași și Sfântul Petru îl auzi pe Dumnezeu rostind: - Știi, Petre, fiindcă i-a plăcut atât de mult acestui copil puiul pe care i l-am dăruit, voi face din măgăruș un animal pe care să-l iubească toată lumea. Când peste mulți ani Fiul Meu, Iisus, va intra în Ierusalim, nu va călări un cal mândru, nici o cămilă puternică, ci un modest măgăruș. Va fi un simbol al sărăciei și simplității
LEGENDA MĂGĂRUȘULUI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376772_a_378101]
-
care i l-am dăruit, voi face din măgăruș un animal pe care să-l iubească toată lumea. Când peste mulți ani Fiul Meu, Iisus, va intra în Ierusalim, nu va călări un cal mândru, nici o cămilă puternică, ci un modest măgăruș. Va fi un simbol al sărăciei și simplității, așa cum, de fapt, trăiesc marii oameni. Referință Bibliografică: Legenda măgărușului / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate
LEGENDA MĂGĂRUȘULUI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376772_a_378101]
-
peste mulți ani Fiul Meu, Iisus, va intra în Ierusalim, nu va călări un cal mândru, nici o cămilă puternică, ci un modest măgăruș. Va fi un simbol al sărăciei și simplității, așa cum, de fapt, trăiesc marii oameni. Referință Bibliografică: Legenda măgărușului / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LEGENDA MĂGĂRUȘULUI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376772_a_378101]
-
zile de târg, orășelul de provincie lasă impresia că nimic nu s-ar fi schimbat, de când lumea. Meșterii, îmbrăcați în straie medievale, exercită în public cele mai diverse îndeletniciri istorice. Străzile strâmte, cât să încapă un cărucior tras de un măgăruș, au pavajul lustruit de tălpile fluviului uman curgător. O jumătate de milion de oameni trec pe aici în doar două zile! Popoarele conlocuitoare stabilite la Marea Mediterană purced la treabă. Nemții împletesc coroane din ramuri de brad și aprind lumânările de
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
zi de zi, cu câte un pas mai aproape de Pruncul binecuvântat. Așa se face că în seara de Ajun se întâlnesc toți ai casei în jurul mesei bogate, la fel ca figurinele, bulucite, parcă, să vadă minunea. Nu lipsesc nici oițele, măgărușii, păstorii. Ba chiar și prin boschetele „ieslei” nu-i exclus să dai peste surprize. Poartă ghinion dacă nu ascunde într-un colț silueta chircită a unui personaj surprins de solemnitatea evenimentului într-un moment nepotrivit. Micuțul simbolizează nevinovăția copilului nou-născut
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
SEMNIFICAȚIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREȘTINI Autor: Ligia Gabriela Janik Publicat în: Ediția nr. 1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Perioada care debutează cu prima zi a săptămânii în care Domnul Iisus a intrat în Ierusalim, călare pe un măgăruș și până la înviererea Sa din morți, în mod tradițional, această săptămână a fost numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare a Paștilor. În această perioadă, ne aflăm în cea mai măreață, binecuvântată și cea mai minunată perioadă a anului, indiferent de
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
sâmbătă, să fie o zi de odihnă, rămânând în casa prietenilor săi din Betania, Domnul Iisus a petrecut ziua în mod tradițional, respectând ziua de Sabat. În prima zi a săptămânii, duminica, Iisus a călătorit spre Ierusalim călare pe un măgăruș. Când Domnul Iisus a intrat călare în Ierusalim, după cum era obiceiul poporului evreu, mulți credeau că Mesia va restabili pe Israel ca națiune și va domina peste popoarele din jurul Iudeii, în sens politic. Nici până în ziua de astăzi, mulți iudei
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
târziu: „Răstignește-l!” constantând că nu este Mesia pe care și-l dorise. (oare, de câte ori nu suntem și noi dezamăgiți când planurile noastre nu sunt în concordanță cu cele divine?) ...Domnul Iisus mergea călare spre Ierusalim... Prin intrarea Sa pe măgăruș, Iisus da mărturie public, că El este împăratul lui Israel și Mesia cel profețit de proroci. Această intrare triumfală, a fost profețită cu mulți ani în urmă de către proroocul Zaharia 9:9: „Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
a fost profețită cu mulți ani în urmă de către proroocul Zaharia 9:9: „Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine. El este neprihănit și biruitor, smerit și călare pe un măgăruș, pe un mânz, pe mânzul unei măgărițe.” Intrarea smerită în Ierusalim, este un act simbolic menit să arate că Împărăția Sa nu este din lumea aceasta și că El nu a venit să domnească asupra lumii prin forță și violență
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
mic crâng cu un lac era stana. Îl zări și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură, pe cei doi ciobănești mioritici, gata oricând să se bată și cu ursul, dar și pe măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și ciurdarul Nichifor înconjurat de fru- moașele bălțate cu ugerele pline. Taurii uriași de peste o mie de kilograme, special crescuți pentru monta, erau în grajdul
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură, pe cei doi ciobănești mioritici, gata oricând să se bată și cu ursul, dar și pe măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și ciurdarul Nichifor înconjurat de fru- moașele bălțate cu ugerele pline. Taurii uriași de peste o mie de kilograme, special crescuți pentru monta, erau în grajdul ultramodern al satului. Trecea deja pe langă cârciuma. Prin
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
mic crâng cu un lac era stana. Îl zări și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură, pe cei doi ciobănești mioritici, gata oricând să se bată și cu ursul, dar și pe măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și ciurdarul Nichifor înconjurat de fru- moașele bălțate cu ugerele pline. Taurii uriași de peste o mie de kilograme, special crescuți pentru monta, erau în grajdul
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură, pe cei doi ciobănești mioritici, gata oricând să se bată și cu ursul, dar și pe măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și ciurdarul Nichifor înconjurat de fru- moașele bălțate cu ugerele pline. Taurii uriași de peste o mie de kilograme, special crescuți pentru monta, erau în grajdul ultramodern al satului. Trecea deja pe langă cârciuma. Prin
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
cu bunicul. După sfânta slujbă de duminică, părintele Orzan ne lua la dânsul acasă; casă ce se află și acum în apropierea bisericii. Aici, în curtea casei părintelui pe lângă animale crescute într-o curte de om gospodar, întâlneam cei doi măgăruși care stăteau mai tot timpul lângă o căpiță de fân. Trebuia să te uiți atent spre a-i desluși. De încercai să te apropii de ei, necunoscându-te, se zbăteau așa de tare ca și când erau enervați de muște. Ei erau
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
La Pantanassa (prima jumătate a sec. XV) "reapare orașul". Dionisie de Fourna, sintetizând tradiția iconografică ajunsă până în vremea sa și călăuzindu-se de textul Evangheliilor praznicului îndrumă: "O cetate și în afara ei un munte și Iisus Hristos șezând pe un măgăruș și binecuvântând, iar dinapoi apostolii și dinainte pe munte, un copac, iar în copac câțiva copii ce taie ramuri cu securile și le aruncă jos iar un alt copil ce se urcă și privește în jos spre Iisus Hristos; mai
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
dinapoi apostolii și dinainte pe munte, un copac, iar în copac câțiva copii ce taie ramuri cu securile și le aruncă jos iar un alt copil ce se urcă și privește în jos spre Iisus Hristos; mai în jos de măgăruș iarăși copii, unii purtând crenguțe, alții înghesuindu-se, alții așternându-și jos veșmintele, alții aruncând ramuri de palmieri sub picioarele apostolilor; iar în afara porții mulțime de iudei, femei și barbari, purtând în brațe ori pe umeri copii, ce țin la
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
best seller-uri apărute în ediții succesive, se mențin în sfera relevării valorilor etice, considerate decisive pentru succesul în viață: Aventurile lui Goangă și Târlică (1925), „roman” care a circulat în numeroase ediții, Moș Alinte și Casandra (1942), Țuș-Țuș, romanul unui măgăruș (1943), Vreau s-ascult și eu povești (1943), precum și multe alte istorioare prelucrate de obicei după P.J. Stahl. I.-M., un autor industrios, exploatând abil scheme și cărți de mare audiență, pe care le „prelucrează”, este și traducător al unor
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
un adăpost și alte două piese, Sibiu, 1928; Mătușica, București, [1932]; Mai sunt oameni buni, I-II, București, 1940; Moș Alinte și Casandra, București, 1942; Vă ordon: Treceți Prutul!, București, 1942; Animale mari și mici, București, 1943; Țuș-Țuș, romanul unui măgăruș, București, 1943; Vreau s-ascult și eu povești, București, 1943; Cine-l prinde mai întâi?, București, 1944; Corabia lui tata Noe, București, 1944; Cucuriguuu, București, 1944; O poveste adevărată, București, 1944; Bună seara, tăicuțule!, București, 1945; Ce caută un melc
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
1967; Joacă-te, gândule, București, 1968; Altare de iarbă, București, 1969; Puf-Pufos, aventurile unui iepuraș curajos, București, 1971; Lynxul, București, 1972; Sonetele, București, 1974; Cine ești, pasăre?, București, 1974; Evenimente, București, 1976; Mânzul de vânt, București, 1979; Conversația, București, 1981; Măgărușul, București, 1984; Băiatul și pădurea, București, 1986; Coborârea în cuvânt, pref. Liviu Papadima, București, 1987; Paradisul atomic, București, 1989; Alfabetul vesel, București, 1991; Cvartet, patru anotimpuri argheziene, București, 1997; Biblii și oameni de plastic, București, 2002; Marele calendar, București, 2002
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
băieți, prin nămeți, Chișinău, 1976; Cinci povești pentru copii, mai așa și mai hazlii, Chișinău, 1977; Diapazon, Chișinău, 1978; Spre cosmodrom, Chișinău, 1979; Darul primăverii, Chișinău, 1980; Povestiri, Chișinău, 1980; Din cartea c-un noian de file, Chișinău, 1982; Ia, măgăruș cuminte, Chișinău, 1985; Cine-i mai isteț, Chișinău, 1986. A.B.
FILIP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286999_a_288328]
-
București, 1968; Ciobanul și cireșul sălbatic, București, 1973; Curs de istoria literaturii ucrainene, partea I: A doua jumătate a secolului XIX, București, 1975; Baladele Arborei, București, 1977; Nord, București, 1979; Calul negru, București, 1983; Un an, o viață, București, 1986; Măgărușul năzdrăvan, București, 1991; Poet pe Golgota Basarabiei (Grigore Vieru), București, 1995; Prințul Constantin, București, 1995. Traduceri: Dume, București, 1974; Balada locului. Poezie ucraineană din România, București, 1975; Nebănuitul vers din umbra lunii. Poezii din Belarus, Estonia, Gruzia, Letonia, Lituania, Ucraina
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
Stele, București, 1966; Cine va păzi clopoțeii, București, 1967; Taina Sfinxului de pe Marte, București, 1967; La braț cu ultimul zmeu, București, 1970; Vlad, fiul Dracului, București, 1970; ed. (Drăculeștii), București, 1977; Pe cai, pe cai, pe cai!, București, 1972; Giumbuș Măgăruș, București, 1974; Anotimpul sirenelor, București, 1975; Porumbița albă, București, 1978; Y.R. 7 245, București, 1979; O poveste din cronici, București, 1980. Hai să facem o poveste, București; 1981; Să nu afle Aladin, București, 1981; O întrecere ca-n basme
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
trei zone, marchează, deposedează și resping atacurile desfășurate de patru sau cinci atacanți. 3. Joc 3 X 2 Demarcare - marcaj - transmiteri ale mingii - devieri ale mingii - “un-doi”-uri. Într-un pătrat delimitat pe gazon, cu latura de 10 metri, joc „măgărușul”, jucătorii fiind obligați să transmită mingea numai după o prealabilă preluare. Accentul se va pune pe acțiunile tactice: marcaj, demarcaj, și depășire a adversarului. Variantă: se poate juca cu finalizare din acțiune de la mijlocul terenului (zone de bază și zone
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
teatrală, București, 1981; Aurul filmului. Opere evocând trecutul, București, 1984; Aurul filmului. Opere evocând prezentul, București, 1987. Ediții: Pavel Dan, Scrieri alese, pref. edit., București, 1956. Traduceri: Carlo Goldoni, Gâlcevile din Chioggia, București, 1957, Războiul, București, 1957; Liliana Bernasconi, Baia măgărușului, București, 1959; Noemi Gil Janeiro, Flacăra vrăjită, București, 1959; Giovanni Grazzini, Fellini despre Fellini, București, 1960; Aldo Nicolaj, Soldatul Piccicò, București, 1960; Guido Aristarco, Cinematografia ca artă. Istoria teoriilor filmului, București, 1965, Utopia cinematografică, pref. trad., București, 1992; Vasco Pratolini
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
și priviri obosite se mișcau alene, precum salamandrele pe pavajul încins. Dar nimeni nu avea acum timp de ele. Doi pehlivani pe catalige cât casa urmau o căruță, cu scândurile pictate cu faraonoaice și fachiri cu turbane, trasă de un măgăruș împopoțonat cu canafi și panglici colorate. Din căruță, circari ambulanți, cu maimuțe pe umăr și șerpi exotici încingându-le busturile, anunțau prin pâlnii de tablă ruginite "Sosirea vestitului circ Coradino în urbe". Pornite din arcuri, săgeți cu cozi lungi de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]