596 matches
-
APF, 1999, 11; Paul Al. Georgescu, Cartea întâmplărilor, București, 1999, 101-123; Mihai Sorin Rădulescu, Genealogii, București, 1999, 117-125; Simion, Fragmente, III, 189-199, IV, 154-201; Mihai Șora, Crochiuri și evocări, 2000, 83-97; Marin Diaconu, Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, București, 2001; Cristian Măgură, Nostalgia enciclopedismului interbelic, RL, 2003, 28; Mirela Marian, Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, APF, 2003, 10. E. S., M. Dn.
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
boii”, „câmpul plin de mure și de rugi”, muzicalizat „de sprinten țârâit de greieri mulți”, săgetat de „iepuri ce-ți arată cum să fugi”. Acest univers include „lanuri verzi”, „livezi cu roade mari”, „lunca unde-au ieșit cirezi” , „crânguri negre”, măguri, pâraie zglobii, holde, ale căror spice sunt „cu țepi lungi, cum au aricii” și din valurile cărora „crește galben soarele”. Sunt aici și bălți cu trestii și cu „șerpi vărgați”, peste care „seara ca o floare cernită se învoaltă”, „plaiuri
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de origine". Cercetările arheologice efectuate aci, datorate îndeosebi lui Corneliu Mateescu, îndreptățesc presupunerea că în acest loc s-a putut practica irigarea prin derivare gravitațională încă din Neolitic. Figura 9 este edificatoare în acest sens61. Fig. 9. Pârâul Obârșia între măgurile cu vestigii neolitice de la Vădastra. Al. Rosetti 62 citează pârâul Craiova, în Munții Cumpănul, care se varsă pe dreapta în Cerna. În zonă, în Banatul carașovean, există tradiția unor Craiu Iovan sau Iova (B. P. Hasdeu 63). Firește, în țară
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vite și câte un șopron care să apere de ploaie gropile de bucate, pentru semințele pentru grâne cu pereții bine întăriți prin ardere. Acest sătuc al lor se află într-o mare poiană a pădurii de stejar, pe o mică măgură deasupra pârâului. De sub măgură, către pârâu, curge un izvor cu apă rece, ce nu-și slăbește curgerea nici în verile cele mai uscate. Pentru toate acestea, Aparul ține la satul și oamenii lui și pentru asta caută să-și facă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
șopron care să apere de ploaie gropile de bucate, pentru semințele pentru grâne cu pereții bine întăriți prin ardere. Acest sătuc al lor se află într-o mare poiană a pădurii de stejar, pe o mică măgură deasupra pârâului. De sub măgură, către pârâu, curge un izvor cu apă rece, ce nu-și slăbește curgerea nici în verile cele mai uscate. Pentru toate acestea, Aparul ține la satul și oamenii lui și pentru asta caută să-și facă treaba ce i-a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
VREMEA, cotidian apărut la Galați între 1 ianuarie 1925 și 29 decembrie 1932, ca „Organ al Partidului Național (Național-Țărănesc)”, devenit din 1930 „Cotidian independent de seară”. Pe frontispiciu apare mențiunea „Fondat în 1906”. Fondatori: George N. Caranfil, Ion Măgură; directori: Const. Mihăileanu, Vlad Dimitriu (din 1927), George C. Plesnilă, Alexandru Guțu (din 1930). Gazeta face politică național-țărănistă, ceea ce explică interesul declarat pentru fruntașii ardeleni ai partidului, ca și numărul mare de colaboratori din Transilvania: Ion Agârbiceanu, Ștefan Meteș, Emil
VREMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
muzică pe filosoful Alexandru Bogza. Din 1931 până în 1935 este student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, unde audiază cursuri ale profesorilor A. Philippide, G. Ibrăileanu, I. Petrovici. Inițiază și editează, împreună cu Ghedeon Coca și Victor Măgură, revista „Alfa” (1933) și este redactor responsabil la revista „Manifest” (1934-1936). Lucrează ca profesor de română, franceză și latină la licee din Iași, Piatra Neamț, București. Este mobilizat la intendență în preajma războiului, iar după război este scurt timp funcționar la Ministerul
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
între 1928 și 1932 Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din capitală. După ce debutează în 1929, cu proză, la „Bilete de papagal”, se orientează spre gazetărie, fiind redactor sau colaborând, uneori cu pseudonimele Ion Munte, Ion Manta și Ion Măgură, la „Acțiunea”, „Ordinea”, „Gazeta noastră ilustrată”, „Calendarul”, „Săptămâna CFR”, „Voința”, „Dimineața”, „Adevărul”, „Gazeta”, „Viitorul”, „Capitala”, „Universul”, „Rampa”. Ceva mai târziu, în 1935, are posibilitatea de a se perfecționa, cu o bursă oferită de Sindicatul Ziariștilor, la Roma și Paris. Fondează
MUNTEANU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288296_a_289625]
-
Mărgărit (1965), cărora li se adaugă biografiile romanțate Omul din lună (Mikluho Maklai) (1959), Ua-Naasse, cântecul libertății. Viața lui Toussaint Louverture (1964), Lusitanii. Vasco da Gama și descoperirea drumului spre Indii (1967) și Marco Polo - messer Milione (1984), precum și romanele Măgura Vulpii (1968), Soarele târziu (1975) și Firul neîntrerupt (1988). În primul său roman, Fapt divers, P. atacă un subiect dificil, cu posibile lezări ale moralei curente. Rugată de cel pe care l-a iubit să-i adopte copilul când soția
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
în România „construcției socialiste”, iar idealizarea epocii „noi” anulează efectul multor pasaje ce surprind bine viața cotidiană a unor cercetători. Năzuind, probabil, să se sustragă pe cât se poate „comenzii sociale”, scriitoarea se va orienta ulterior mai hotărât spre romanul istoric. Măgura Vulpii este, în fond, o poveste de dragoste desfășurată în peisajul exotic al capitalei otomane din anii 1863-1865, locul fiind și teatrul eforturilor întreprinse în special de Costache Negri pentru recunoașterea definitivă a Unirii Principatelor și pentru acceptarea secularizării averilor
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
recunoașterea definitivă a Unirii Principatelor și pentru acceptarea secularizării averilor mănăstirești. Acțiunea are un ritm alert, grație și elementelor de roman senzațional (iubiri interzise, asasinate plătite, contrabandă cu arme, spionaj, răpiri, evadări etc.), iar decorul, fie că este vorba de Măgura Vulpii, de București ori de cosmopolitul și pitorescul Istanbul, vădește ochiul călătorului pasionat, dar și studiul albumelor documentare. Personajul central de aici, doctorul Neagu Vulpeș, ocupă un loc important și în romanul Soarele târziu. Frânturile de amintiri povestite intermitent lui
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
O întâmplare de necrezut, I-II, București, 1960; Audacia, București, 1963; Ua - Naasse, cântecul libertății. Viața lui Toussaint Louverture, pref. Sergiu Verona, București, 1964; Minuni la Mărgărit, București, 1965; Lusitanii. Vasco da Gama și descoperirea drumului spre Indii, București, 1967; Măgura Vulpii, București, 1968; Soarele târziu, București, 1975; Marco Polo - messer Milione, București, 1984; Firul neîntrerupt, București, 1988. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 320-325; Ieronim Șerbu, „Fapt divers”, „Lumea românească”, 1937, 29; Lucian Boz, „Fapt divers”, ADV, 1937, 16 398; Horia
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
Fapt divers”, ADV, 1937, 16 398; Horia Stamatu, „Fapt divers”, BVS, 1937, 148; Mihail Chirnoagă, „Joc de oglinzi”, VAA, 1943, 937; E. M. [Eliza Mârzescu], „Joc de oglinzi”, CRE, 1943, 5767; Ovidiu Râureanu, „Joc de oglinzi”, TIL, 1944, 2485; Petru Poantă, „Măgura Vulpii”, ST, 1969, 5; Gheorghe Sprințeroiu, „Măgura Vulpii”, TR, 1969, 27; S. Traian, „Măgura Vulpii”, VR, 1969, 7; Popa, Dicț. lit. (1977), 430; Cornel Munteanu, „Firul neîntrerupt”, ST, 1988, 6; Cosma, Romanul, II, 134-134; Dicț. scriit. rom., 714-715; Opriță, Anticipația
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
Stamatu, „Fapt divers”, BVS, 1937, 148; Mihail Chirnoagă, „Joc de oglinzi”, VAA, 1943, 937; E. M. [Eliza Mârzescu], „Joc de oglinzi”, CRE, 1943, 5767; Ovidiu Râureanu, „Joc de oglinzi”, TIL, 1944, 2485; Petru Poantă, „Măgura Vulpii”, ST, 1969, 5; Gheorghe Sprințeroiu, „Măgura Vulpii”, TR, 1969, 27; S. Traian, „Măgura Vulpii”, VR, 1969, 7; Popa, Dicț. lit. (1977), 430; Cornel Munteanu, „Firul neîntrerupt”, ST, 1988, 6; Cosma, Romanul, II, 134-134; Dicț. scriit. rom., 714-715; Opriță, Anticipația, 441-442. V.D.
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
Chirnoagă, „Joc de oglinzi”, VAA, 1943, 937; E. M. [Eliza Mârzescu], „Joc de oglinzi”, CRE, 1943, 5767; Ovidiu Râureanu, „Joc de oglinzi”, TIL, 1944, 2485; Petru Poantă, „Măgura Vulpii”, ST, 1969, 5; Gheorghe Sprințeroiu, „Măgura Vulpii”, TR, 1969, 27; S. Traian, „Măgura Vulpii”, VR, 1969, 7; Popa, Dicț. lit. (1977), 430; Cornel Munteanu, „Firul neîntrerupt”, ST, 1988, 6; Cosma, Romanul, II, 134-134; Dicț. scriit. rom., 714-715; Opriță, Anticipația, 441-442. V.D.
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
Cezar Popa, iar ca redactori figurează Petru Pascaru și Iosif Ion Balu. Este vorba despre o echipă care se aflase în „blocul” de la conducerea revistei „Manifest”. Colaborează cu versuri Eusebiu Camilar, D. Florea-Rariște, Pavel Nedelcu, Ștefan Baciu, George Vaida, Victor Măgură, George Moroșanu, Alexandru Călinescu, Aurel Iovănescu, Boris Baidan și Al. Piru. Proza e susținută de Petru Pascaru (sub pseudonimul Petre Noureanu), Mihail Chirnoagă, Iosif Ion Balu ș.a. Mihail Chirnoagă recenzează volume de Alexandru Călinescu și Ștefan Baciu, iar Cicerone Călinescu
PLEIADA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288847_a_290176]
-
versuri Traian Chelariu, E. Ar. Zaharia, Ghedeon Coca, Iulian Vesper. Publică proză Mircea Streinul și Teofil Lianu. Articolele cu caracter polemic aparțin lui Ionel Crețianu și lui E. Ar. Zaharia (Ghinionul premiilor naționale, un vehement articol antiarghezian). Mai colaborează Victor Măgură, Neculai Roșca, George Putneanu, Aspazia Munte, Cristofor Vitencu. N.S.
PANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288645_a_289974]
-
1998, 41; Aureliu Goci, Dizolvarea satului tradițional și eșecul proprietății, „Ecart”, 2001, 157; Geo Vasile, „Destrămarea” vs. „Desfășurarea”, CNT, 2002, 11; Petre Isachi, Anatolie Paniș despre o nouă comedie a destrămării și a supunerii, „13 plus” (Bacău), 2002, 5-6; Cristian Măgură, Metamorfoza infernurilor, RL, 2002, 40; Liviu Antonesei, Cazul Anatolie Paniș, „Timpul”, 2002, octombrie. D.Mc.
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
cărora trece timpul. Așa le-o fi trecut și-n vremea ororilor dela Herța și din Ucraina. N-au făcut NIMIC atunci. Nimica „reprobabil”. Pluteau În sfere prea Înalte Valéry, Gide, Proustă Cum pot ei să simtă pe alde Cimpoiașu, Măgură, Jimborian, oameni cărora regele, bancherii, moșierii și ceilalți ucigași și jefuitori le-au umplut gurile cu noroiul gropilor de obuze și sânge nevinovat. Mocirla Varticilor Îi desgustă, nu pentru că a existat, ci pentru că e scrisă. Oftează după Valéry, Gide, după
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Fluente, versurile lui B. ce zugrăvesc „icoane neuitate de la țară” sunt anacronice. Mai izbutite sunt câteva pasteluri (Peisaj, Toamna în Bugeac). Însușiri mai variate relevă în schimb proza. În nuvela ce dă titlul volumului din 1936, ca și în Dinu Măgură, publicată în „Ramuri”, frământarea lăuntrică a eroilor în luptă cu „demonul simțurilor” e urmărită atent, veridicitatea evoluției atenuând mult tezismul finalurilor tragice. Câteva tipuri - un preot jovial, împintenat de o nevastă lacomă, o directoare de școală ce posedă secretul reușitei
BUJOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
scenariu ciudat ne-au dat de data aceasta! a trebuit să-mi las ofrandă osul etmoid poate că boxul ar trebui practicat cu mănuși de catifea însă trilogiile românesti nu au simțul umorului așa că bărbații vor sta în povârnișurile de la măgura buzăului oprind avalanșa de statui în acest timp tăiau orice cadru în care noi puteam fi aproape iasomia mirosea a revoltă dar ei credeau că este o sticluță de parfum scăpată pe dalele de piatră albă un alt vatman aprinde
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
senzorii ei deosebiți, o carte, un autor, o viață, o literatură? Am crezut, dintotdeauna, că criticii sunt cu totul deosebiți decât scriitorii. Cu totul altceva. Fără ei, într-adevăr, n-ar exista literatura. Ei o ordonează, ei discern din marea măgură a cărților pe acelea, pe acei autori care fac o literatură. Mult mai periculos este un critic netalentat, deci fără morală, decât un autor lipsit de talent. Îi cunoșteam, i-am cunoscut destul de bine pe colegii mei. Cunoscându-i, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dezorientat și fără de proporție. În inimă, brusc, îmi zvîcnea spaima. Viața urma un curs pe care eu nu i-l cunoșteam. Înainte de a vesteji, razele vii, razele moarte s-au sărutat pe pleoape. Plin de nostalgii, în fiecare primăvară cutreieram măgurile din împrejurimi. Mă copleșea, în țintirimul în care cînta un cuc, tristețea. Pe sub nuci rotați se strecurau cărări iar, cînd soarele cobora în asfințit, răsufla din văi întunericul cu iz de mlaștină și răcnet de broaște. Luna vărsa lumină printre
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Pe cărarea dintre vii, Cobora o fată ... Erau luncile‐argintii, Cerul fără pată ... și cânta cu glas domol, O poveste‐amară ... Treceau păsările stol, În spre altă țară ... și spunea de‐ un dor cumplit , De‐ ndrăgiri uitate ... Ascultau în asfințit , Măgurile toate ... Erau lacrimi și eres, Taine de la horă ... Eu de‐ atunci am înțeles Că mai am o soră! PORTRET E‐naltă și -n mersu-i Ușor se - nmlădie Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. Seninul din șoaptă‐i Stă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Trăiască Regele în pace și onor, după care avântul i se tăia brusc și continua să miște doar din buze, complet anapoda, evitând orice privire, stânjenit. În abecedar, la pagina 41, Zamfir sărea peste un foc aprins pe culmea unei măguri. Poala cămășii țărănești i se aprindea, spre disperarea tovarășului său de joacă, Dinu, care striga după ajutor. Sătenii veneau în fugă, ivindu-se de după clinul măgurii cu contur galben. Culoarea secetei. Dar în locul unde băieții se jucau, dacă te uitai
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]