1,010 matches
-
în cetate. Cu brațe retezate, strângem cerul Ologi, ne plângem pașii, prinși în lavă; Ne-amenință, cu arma grănicerul La un hotar, trăgând în vena cavă. Ne mistuie un foc, (din Iad coboară) Și din cenușa viselor trădate Răsare o Măiastră primăvară C-un cântec răstignit pe jumătate. O zână din Tărâmul de himere O ''Phoenix'' izolată-n sihăstrie Renaște din-ntr-un strigăt de durere, Lumini celeste-i ning pe pirostrie. De dincolo de lume, trilu-și cerne Ne luminează-o pană
ANDILANDI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373764_a_375093]
-
Când ea-și ucide propria dogoare. Își poartă Andilandi-n veci, blestemul (Dar, merele de aur îi sunt hrană). Lumina ei ne-învăluie totemul Și cântă-n noi, cu glasu-i de soprană. 17.11.2015 versuri - Violetta Petre pictură - Florin Măceșanu (Măiastra) Referință Bibliografică: Andilandi / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1783, Anul V, 18 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ANDILANDI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373764_a_375093]
-
un umor sănătos, avertiza: „viitorul artist trebuie să comunice cu spectatorul, să-i cucerească sufletul.” Marin Voican-Ghioroiu: Stimate domnule profesor dr. Gheorghe Zamfir, fiind cel mai îndrăgit artist, mesagerul poporului roman, care a străbătut ca-ntr-un zbor, de Ciocârlie Măiastră, a străbătut toate continentele globului pământesc (de la îndepărtata Australie, la cele două Americi, Africa, Asia și bătrâna noastră Europă, care va supranumit “Le Genie de la Flûte de Pan” sau “Reincarnation du Dieu Pan” și ați dus faima în întreaga lume
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
păstrați meleagurilor natale pe care le-ați străbătut în lung și-n lat, ați cules și creat folclor autentic, l-ați înnobilat printr-o muzică aleasă, i-ați dat armonia codrilor, murmurul izvoarelor din apele cristaline ale munților, trilul păsărilor măiestre, ceea ce va făcut să fiți recunoscut ca un Apollo al Olimpului Modern, al muzicii populare din zilele noastre, un ales al Divinității pentru eternitate; dar și un creator al unor lucrări de geniu în domeniul clasic, și adaptări în premieră
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
Strugar, publicat în Ediția nr. 2147 din 16 noiembrie 2016. Poezie la înălțime (cota 1296 metri , undeva în munții Cantabriei , Spania) Tot urcând ușor pe munte, Am ajuns pe a sa creasta, Gând în zbor trecea prin minte, Despre pasărea măiastra. N-am văzut decât doar vulturi, Ce planau ușor în vânt, 'N lumea lor de prin înalturi, Aveau ochii spre pământ. Stânci golașe se înalță, Înspre cer cerând tributuri, Nouri plini aduc speranța, În natură dintre piscuri. Dar nu vreau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
ȘACHIR În vremuri de toamnă ruginie, Pe când frunzele formau un covor, Pe-o alee din întinsa câmpie Mi-am lăsat pașii purtați de-un dor. Și am privit către bolta albastră De deasupra întinsului lan, Am văzut zburând o pasăre măiastră, Nu știam soarta c-avea cu mine plan. Mă opuneam, dar vraja m-a cuprins În plasa ei cu firul neîntors, Că-n suflet eu purtam un dor nestins, Nu știam nici de ce lacrimă mi-a stors. Dar, dorule, tu
AM ÎNVĂŢAT CE E ÎNDOIALA de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384854_a_386183]
-
EMINESCIANA de Nicolaie Tony DINCĂ Stăpâne-al lumii și al nostru Tată Îndură-Te de neamul românescu, (sic!) Restituie-i pe Domnul Eminescu, Că mare-i mila Ta - nelimitată! Pentru că azi, mai mult ca niciodată, Ne cam lipsește lira lui măiastră, Ne trebuie un Domn de limba noastră Și o conducere imaculată. De scrisul lui cu nuanțe colosale Poate dușmanii au să se ferească Și poate toată spița românească S-ar aduna în jurul lăncii sale. Parfumul slovei lui nu-l avea
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
cu stiloul, ... Citește mai mult EMINESCIANAde Nicolaie Tony DINCĂStăpâne-al lumii și al nostru Tatăîndură-Te de neamul românescu, (sic!) Restituie-i pe Domnul Eminescu,Că mare-i mila Ta - nelimitată! Pentru că azi, mai mult ca niciodată,Ne cam lipsește lira lui măiastră, Ne trebuie un Domn de limba noastrăși o conducere imaculată.De scrisul lui cu nuanțe colosalePoate dușmanii au să se fereascăși poate toată spița româneascăS-ar aduna în jurul lăncii sale.Parfumul slovei lui nu-l avea nimeni:El depășea lumina
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Acasă > Poeme > Meditație > LUMINĂ Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Aurie și măiastra, vii, Lumina mea, din cer Și că voalul de mireasă te împrăștii în eter, Cât de dalba curgi prin toate, ești un râu scânteietor, Susurând un rând de șoapte murmurate de Izvor. Peste crește pui marame de luciri dumnezeiești, Florile
LUMINA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385184_a_386513]
-
de iasomie; Mărgăritare scumpe, Din ochii umeziți. Sclipiri de gingășie Pe trupu-mi vâlvătaie; Izvoare-nmiresmate Să-mi murmure-n dorinți. Desăvârșite clipe Sub mantia tăcerii, O primăvară caldă Ivită dintre munți. Covorul de brândușe Să-mi fie alinarea, Iar pasărea măiastră Să-mi dea aripi spre cer. Referință Bibliografică: În miez de nopți / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2255, Anul VII, 04 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎN MIEZ DE NOPŢI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385224_a_386553]
-
vechi, de sorginte latină, Vor imperiul de gânduri să-mi țină. Amorțire cu fața spre viață, De un gând rătăcit se agață. Ca un nor necreat să răsfire Adieri din fioruri de mire. Dimineața Turturea de la fereastră, Rupi lumina mea măiastră În petale evantai, Dimineții îi dai grai. Nopțile de-argint stropite Le sfărâmi, le culci topite De o boare de salcâm, Ce venea din alt tărâm. Zorii bucuroși ridică Glasuri pure, ce despică Oxigenul cristalin Din văzduhul cu voal fin
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]
-
neacă în tăcerea Unui ocean bătrân, puternic încărcat De vise și speranțe, ce-așteaptă învierea Unui plăpând, amarnic - un Sine încercat, Pășește-n altă lume, ce Răul nu cunoaște ! O lume în care lacrima doar Muzica-o lovește, O Operă măiastră ce viața o renaște... Brutal, chemând Sublimul, Dramatic îl stârnește ... Culoare lungi, decoruri, semețe candelabre Îți fură mintea-ndată ca-ntr-un rebel castel; Plutești fără de voie, te-ndeamnă la visare, Pătruns de Taina Vieții ce se ascunde-n el
MOMENTE DIN VIAȚĂ, LA OPERĂ de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382452_a_383781]
-
mâneci scurte, surprinsă, cu mult curaj se apără, gonind lupii fără frică, cât mai departe de copii, de reni și iurte. 66. Reperaj: veșmântul femeii, deschis ca o fortăreață, ne amintește de portalul agregărilor, prin care intră și iese pasărea măiastră alunecând pe topoganul dezmierdărilor. 67. Reperaj: întâlnire în anticul teatru de piatră, printre copacii de umbră al amintirilor, unde pot să strig, să plâng sau să latru, ori să-mi refac miraculos cercul iubirilor. 68. Reperaj: exilul actual al "dizidenților
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Deschid o fereastră, ultima se pare, și privind în zare, care-i încă-albastră fac din flori din glastră cuib, sperând că-apare, cântând a-mpăcare, pasărea măiastră. Tot ce-a stat în mine ca într-o celulă zbor de libelulă și azur devine. Aer prospăt vine cu forță destulă ca să facă nulă bezna din rutine. Simt în al meu sânge splendide vibrații de când în noi spații sufletu
DESCHIZÂND FEREASTRĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382649_a_383978]
-
dau un rost întemeierii. Duhul Tău să se pogoare peste lutul chinuit, dă-i puterea Ta să zboare iar, așa cum l-ai dorit. Doamne, vino printre noi, să te vezi în carnea noastră, oglindit în ochii goi de icoana Ta măiastră. Știu că nu vei recunoaște chipul ce Ți-l oferim, însă noi sprea a ne naște mai întâi, puțin, murim. Și nimic pe lumea asta nu rămâne neschimbat, doar speranța și năpasta de a da ce ni s-a dat
RUGÃCIUNE DE SEARÃ de ION MIHAIU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384009_a_385338]
-
suntem amândoi! Scap foile din mână. Curg prin vene, Din literele lor scântei, scântei Imagini strecurate printre gene Te-aduc și te cuprind în ochii mei Adorm, sau poate doar mă-ntorc în mine Din Cer ne cânt-o pasăre măiastră Și devenim ca-n paginile pline, Eu- nufăr alb, tu... perla Lui, albastră. Shanti Nilaya Referință Bibliografică: Perla albastră / Shanti Nilaya : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1405, Anul IV, 05 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Shanti Nilaya
PERLA ALBASTRĂ de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384094_a_385423]
-
românesc și dreptul la iubirea pământului străbun. Spiritul marelui voievod și al lui Eminescu, va veghea de-a lungul anilor asupra celor ce poposesc în Dealul Copoului, sub teiul secular, marcându-i definitiv cu acele sentimente înălțătoare, cântate atât de măiestru de către poetul fără de seamăn, sentimentul de iubire. Atâta timp cât teiul va pulsa de viață, sub coroana sa măreață,mereu se va naște o nouă dragoste, iar perechile ce se vor așeza pe acea băncuță plină de farmec, indiferent de vârsta celor
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
ce-am iubit nu poate să vibreze Cu dragostea ce zace în dureri. Pe drumul meu voi merge apărat Doar de ”iubirea” ta acum sihastră. Iar toate câte-au fost le-am acceptat Ca tu să pari mai dură și măiastră. Văzând ”iubirea” ta acum că moare De gânduri mute și trăiri de ieri. Se trece visul meu ce mă tot doare Sau piere sentimentul în căderi. Am întâlnit o dragoste curată Și eu constat că-i unic sens. Privirea nu
NUMAI A MEA de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383612_a_384941]
-
de iasomie; Mărgăritare scumpe, Din ochii umeziți. Sclipiri de gingășie Pe trupu-mi vâlvătaie; Izvoare-nmiresmate Să-mi murmure-n dorinți. Desăvârșite clipe Sub mantia tăcerii, O primăvară caldă Ivită dintre munți. Covorul de brândușe Să-mi fie alinarea, Iar pasărea măiastră Să-mi dea aripi spre cer. Citește mai mult În miez de nopți,Să-mi fieSublimul clar de lună,Însoțitor și prietenPe lângă plopii suri;O palmă ca mătaseaPe pleoapa adormită,O șoaptă parfumată,Un cântec de caval.Să-mi
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
responsabilitate morală a omului față de valorile naționale. Fiind lucrări academice originale dedicate în exclusivitate artei educaționale, ele sunt elaborate pe principii moderne și reale ce sunt, în același timp, și modele autentice pentru oamenii care vor sa devină pedagogi și măieștri în arta educației și instruirii. Lucrările respective, fiind opere desăvârșite pentru procesele educaționale autohtone și nu numai, reprezintă un nou sistem al valorilor care fac ordine absolută în domeniul științei pedagogice, astfel reglementând conceptul teoretic și practic în funcționarea și
Renumitul Profesor basarabean Virgil Mândâcanu – la vârsta marilor realizări şi împliniri spirituale [Corola-blog/BlogPost/92780_a_94072]
-
liantul privilegiat care fluidizează mirabil relația dintre trup și suflet, semănând în sipetul nostru lăuntric, parfumul unic de floare albastră. Și pentrucă din acest recital feminin, nu putea absenta vocea masculină, postfața lui Paul Eugen Banciu aduce prin pana lui măiastră, zvonul curat al începutului de lume pe care doar icoana iubirii o generează în sufletul oricăruia dintre noi. „Renaște în fiecare zi” semnifică nu numai un barometru expresiv și subtil pentru statusul interior al autoarelor, dar și o formă de
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
tineri și-au pierdut viața. Acolo însă, în acel mic restaurant arab era o lume între paranteze. Sharon veghea cu aerul său de Crist la integritatea lor. Un visător la pândă să vadă pentru câteva clipe măcar, mirosul unei păsări măiestre. Adrian ONICESCU Ultima oră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
și, după ce trecu în vârful picioarelor prin fața odăii lui Ramza-Pașa, intră în dormitorul Ruxăndriței. Doamna Moldovei dormea adânc, îmbujorată de cine știe ce vis. în mișcările din acel vis, plapuma îi alunecase devale, dezvelindu-i umărul gol și alb pe care scria măiestru, mărunt, cu fier înroșit, cuvintele: „Psihi mu, nu te voi uita niciodată. P. Mavrocordat”. Vodă se apropie, îi puse încetișor mâna pe celălalt umăr și-i șopti: — Scoală-te, halvița mea dragă, că trebuie s-o-ntindem. Era unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vieții. Și marii artiști care au plecat în creația lor tot de la folclorul inepuizabil al creației populare, au căutat esențele, au trecut dincolo de ceea ce vede fiecare ochi. Esențializarea este marca definitorie a marilor artiști (Brâncuși, de exemplu, cu păsările lui măiestre); el nu spune direct, el sugerează. Asemenea ni se sugerează cerul și câmpul și sensul vieții de pe costumul popular; chiar dacă cel care îl confecționa și cel care îl purta era nu conștient de asta. Mai degrabă aș spune că și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]