2,156 matches
-
straturi: ceapă, pătrunjel, usturoi... Lucy și Shelley sunt în vizită la bunica și grozav le mai place prin grădină. Se joacă toată ziua cu câinele, cu pisica, aleargă prin iarbă, se cațără prin copaci. − Azi mâncăm căpșuni cu smântână și mămăligă, anunță bunica. Ce-ar fi să luați voi lighenașul ăsta și să culegeți căpșunile? Fetele sunt gata de treabă. Se apucă de cules. Ca de obicei − două căpșuni în gură, una în lighean. Una pe o parte a stratului, cealaltă
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3084]
-
spus și numele: Gheorghe Buzdugan, l-am proiectat direct în trecutul Moldovei din vremea marilor voievozi. Un român bucovinean impunător ca statură și fizionomie, însă foarte discret în ce privește biografia sa. Mi-a scăpat doar o amintire din copilărie, când mânca mămăligă din mei și din secară. În unica noastră întâlnire, de circa o oră, s-a lansat și într-o teorie despre etnogeneza românilor: castru roman descoperit undeva lângă Cernăuți; observația că, deși ocupația romană în Dacia a fost mult mai
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Ilinca? Păi... continuă el cu mari sforțări, dacă nu vreți, nu mîncăm acum... Lăsăm pe mai încolo, nu?... adică peste vreo jumătate de oră. E bine-așa? Dacă ți-i așa de foame, i se adresă tăios Vlad, pune de mămăligă, mulge vaca și fierbe laptele! Noi avem treabă. Un nestăvilit hohot de rîs însoți cuvintele lui Vlad. Se ridicară cu toții veseli și puseră mîinile pe unelte. Rîse și Virgil, mai mult de formă, ca să arate că știe de glumă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
rîdă în voie de gluma Bărzăunului, apoi începură iar să se holbeze în bulboana cu păstrăvi. Și-s buni păstrăvii fripți pe piatră, Bărzăune? întrebă Ilinca privindu-l pe acesta cu destulă admirație. Formidabil, răspunse salivînd Bărzăunul. Dacă vii cu mămăligă și sare de-acasă, sau, dacă ești destul de deștept și vii să faci mămăliga aici, mănînci pînă pocnești și tot ai mai vrea. Și c-c-cum îi frigi, adică? întrebă Nuțu cu ochii măriți de poftă și cu nările umflate, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu păstrăvi. Și-s buni păstrăvii fripți pe piatră, Bărzăune? întrebă Ilinca privindu-l pe acesta cu destulă admirație. Formidabil, răspunse salivînd Bărzăunul. Dacă vii cu mămăligă și sare de-acasă, sau, dacă ești destul de deștept și vii să faci mămăliga aici, mănînci pînă pocnești și tot ai mai vrea. Și c-c-cum îi frigi, adică? întrebă Nuțu cu ochii măriți de poftă și cu nările umflate, de parcă ar fi simțit atunci mirosul păstrăvilor fripți. Cum?... Ehe, exclamă Bărzăunul urmărind în apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pe piatră? Păi... nu-i lași prea mult, că pe urmă își pierd din dulceață. Cum să vă spun eu?... După ce se pîrpîlesc pe o parte, îi întorci pe cealaltă, apoi îi iei frumos de pe piatră și-i pui lîngă mămăligă. Pe urmă... G-g-gata, dragă! strigă Nuțu înnebunit de poftă. Hai să mai vorbim și d-d-despre altceva, că eu... Eu cu tata și cu frate-meu, continuă Bărzăunul fără să ia în seamă chinul lui Nuțu, am făcut așa de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
imediat și alungă furnica cu degetul în altă parte. Ce-i cu tine? auzi el deodată glasul puțin ironic al Ilincăi. Ori nu cumva vrei să zici că ai și tu scrise poezii?... Zi, mă, ce stai așa, ca o mămăligă? "Mămăligă", gîndi Bărzăunul lovit în amorul propriu. Nu putea găsi oare alt cuvînt?... Clătină de cîteva ori capul cu un fel de disperare mută și nici măcar nu întoarse ochii spre Ilinca. Haide, mă, ce-i cu tine? îl luă iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și alungă furnica cu degetul în altă parte. Ce-i cu tine? auzi el deodată glasul puțin ironic al Ilincăi. Ori nu cumva vrei să zici că ai și tu scrise poezii?... Zi, mă, ce stai așa, ca o mămăligă? "Mămăligă", gîndi Bărzăunul lovit în amorul propriu. Nu putea găsi oare alt cuvînt?... Clătină de cîteva ori capul cu un fel de disperare mută și nici măcar nu întoarse ochii spre Ilinca. Haide, mă, ce-i cu tine? îl luă iar fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
odată? strigă la el Ilinca din poartă. Ce-i cu tine de ești așa molîu? Vin și eu... îndată... răspunse abia murmurat Bărzăunul. Duceți-vă voi înainte! Iar în mintea sa începură să se împletească într-un vîrtej fantastic cuvintele: "mămăligă", "flecăreală", "molîu"... De ce oare i le-o fi spus Ilinca tocmai lui? Nu cumva îl disprețuiește? Și porni încet, cu mîinile la spate și ochii în pămînt, de parcă s-ar fi dus la eșafod. Departe, în fața lui, se puteau vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
confuză, În care se amestecau iarba uscată a câmpului din Moldova lui natală, chipurile transpirate și mototolite ale țăranilor, care păreau că nu știu ce caută În aerul fierbinte de vară, drumurile prăfuite și pustii ducând spre nică ieri, soarele ca o mămăligă inaccesibilă, tristețe de foame dintr-o copilărie a secetei, tristețe după copiii care Își băteau joc de el, tristețe de demult. Și fără să Înțeleagă prea bine de ce, o lacrimă i s-a oprit În mustață, sărată. I s-a
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
se uită la noi și înghețam. Și să știi că ești un prefăcut, una spui, alta gândești și alta fumezi. De fapt, iti iubești băiatul și încă pe ex, cum zici tu. Prefăcutule, o faci pe durul și ești o mămăligă că noi toți. Ete cine ne dă lecții. EL: Mai față, sigur că îl iubesc, o mai iubesc și pe ea, doar am trăit împreună 20 de ani. Dar daca iubesc trădarea, omor trădătorii. Ea m-a trădat, deci KILL
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
străduia nora cea tânară și frumoasă, nimic n-o mulțumea pe baba Dochia.Și Anișoara căra apa, freca podelele, făcea mâncare, despica lemne, mergea la moara, țesea, nu stătea nici atâtica. Și baba Dochia mereu găsea pricină;ba că făcuse mămăliga prea mare ori prea mică, ba că pusese ciorba in castroane, prea rece ori prea fierbinte, ba că a pus pe foc prea multe lemne ori prea puține, ba că era prea tăcută ori prea vorbăreață.Nimic, nimic n-o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
jos, de la Piața Unirii la Piața Romană, dorind să iau pulsul "străzii". După Iran a venit Congresul al XIV-lea și realegerea lui Ceaușescu! Deci alături de Coreea de Nord, România se arăta lumii ca un bastion solid al comunismului! Și a explodat mămăliga! Pe 21 decembrie eram în Piața Palatului. Îl vedeam la Balcon, alături de "Cabinetul 2" și de alți "siniștri", dorindu-mi ca Balconul să se prăbușească. Am fost prins în învălmășeala care a urmat și m-am dăruit evenimentelor cu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și în pădure și, bineînțeles, cu mese-surpriză. După apropourile făcute lui Petre pentru "verdețurile" din prima zi, nu mai pridideau acum cu laudele. În ziua a treia, la prânz, Petre le puse pe masă păstrăvi la cuptor, cu mujdei și mămăligă și fiindcă tot aveau mămăligă, le mai aduse și ciulama de hribi cu smântână! Nu prea mai mâncaseră ei așa ceva și ce a rămas din pești nu era bun nici pentru Muzeul Antipa! Cum toate poveștile au un sfârșit, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu mese-surpriză. După apropourile făcute lui Petre pentru "verdețurile" din prima zi, nu mai pridideau acum cu laudele. În ziua a treia, la prânz, Petre le puse pe masă păstrăvi la cuptor, cu mujdei și mămăligă și fiindcă tot aveau mămăligă, le mai aduse și ciulama de hribi cu smântână! Nu prea mai mâncaseră ei așa ceva și ce a rămas din pești nu era bun nici pentru Muzeul Antipa! Cum toate poveștile au un sfârșit, în dimineața celei de a patra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fost în anul 1946, când nu a plouat aproape două luni, având ca efect foametea din 1947, când frații și părinții noștri ajunseseră să mănânce rădăcini de plante. Din când în când se mai înfruptau cu câte o bucățică de mămăligă, făcută din făină de porumb adusă cu mari sacrificii din Muntenia sau din alte locuri. Și trăsnetele uneori au făcut victime, precum soția lui Dumitru Baciu care a căzut răpusă pe câmp, la muncă. Interesant este faptul că părinții aceluiași
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fac diabet. Doctorul mi-a spus să am mare grijă ce anume mănânc. M-am dus la un nutriționist, care mi-a făcut un program. Eu am fost o gurmandă toată viața. Înainte, la micul dejun mâncam carne friptă cu mămăligă, la prânz - carne prăjită cu mămăligă - și seara, din nou carne", a povestit Cornelia Catanga. "Am slăbit 20 de kilograme într-un an și jumătate. Rețeta Paladium mi-a fost de folos. Am avut un regim foarte bine pus la
Cum a slăbit Cornelia Catanga 20 de kilograme. Află rețeta by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72069_a_73394]
-
să am mare grijă ce anume mănânc. M-am dus la un nutriționist, care mi-a făcut un program. Eu am fost o gurmandă toată viața. Înainte, la micul dejun mâncam carne friptă cu mămăligă, la prânz - carne prăjită cu mămăligă - și seara, din nou carne", a povestit Cornelia Catanga. "Am slăbit 20 de kilograme într-un an și jumătate. Rețeta Paladium mi-a fost de folos. Am avut un regim foarte bine pus la punct. Am mâncat iaurt degresat, banană
Cum a slăbit Cornelia Catanga 20 de kilograme. Află rețeta by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72069_a_73394]
-
de făcut?" În 1944, soția îi este executată. În 1946, devine redactorul revistei "Le Monde Juif". În 1949, împreună cu familia, se stabilește în Israel. Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Fiul lui Meir-Ce-Luminează-Întunericul, Născut la poalele dealului Ivanos, Pe meleagurile îmbelșugate de modesta mămăligă, Brânză de oi și iuți cașcavaluri, Pe plaiul codrilor, buhailor barosani, Vinurilor vesele și femeilor cu mândri bronzosâni, Unde, prin stepe și porumb roșcat, Mai trăiesc focuri fumegoase Și șatre de țigani; Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Care, adolescent, îi cântase furiosului
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
aici la câteva, alese mai mult sau mai puțin întâmplător. În Ciulinii Bărăganului (1997, p. 173), Panait Istrati observă la un moment dat un paradox. În toată Muntenia, notează el, oamenii abia aveau cu ce trăi, hrănindu-se prost, cu mămăligă și cu zarzavaturi, fiind prea săraci pentru a cumpăra carne. Or, în acest timp, la îndemâna lor exista o resursă uriașă: peștele din Dunăre și din afluenții ei. Mai mult, pescarii prindeau mult pește, în cantități care ar fi putut, pe
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de cucuvea, Îi prevestea Mariei că musai, În curând, se va Întâmpla o nenorocire asupra familiei sale, ceva plin de jale, o moarte, o Îmbolnăvire, pierderea cuiva foarte drag. De data aceasta nu a mai ieșit afară pentru a trimite mămăligă cu sare În direcția cucuvelei, dar a fost cuprinsă de un tremur și Începu să plângă din ce În ce mai Încet până când Victor fu trezit, fie de urletul lui Vizanti, fie de bocetul nevestei sale. Ce ai, fa? Te-ai prostit, nu ai
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
voința lor. Apar sau nu apar pe sticlă, capătă sau nu o funcție, intră și ies din criptele partidului după voia atotputernicilor, cu condiția să nu le ia vreodată, cum ar zice țiriac, numele în deșert. Ne hrănim dintr-o mămăligă de idei puține, amestecate la nesfârșit. Această bolboroseală cumplită ne târăște pe un sol sterp, ne provoacă o lehamite periculoasă și o plăcută stare de lene intelectuală. Cum am putea scăpa noi din coșmar? Am putea: ieșind din toropeală și
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
pe străzi când liberalii au dat-o afară din Guvern? Vreo câteva zeci, ghemuiți în jurul fântânii din Piața Universității. Nația e așa cum au descris-o deja alții, nu-ți mai pune nădejdea în ea: vegetală, irațională, fără simțul revoluției. O mămăligă care îți explodează în față. De aia l-au ales, de exemplu, pe Sorin Oprescu. România rurală mă îngrozește. Acolo îmi pare aproape totul pierdut. Bătălia fără sfârșit va fi pentru o subzistență mizerabilă. Apropo, i-ai văzut la Cluj
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
rachiu rămas. In acest timp, în ușa cuhnei a apărut crâșmărița Măriuța, cu un ceaun doldora de tochitură, care răspândea în jur o miroaznă de te dădea jos. In urma ei, Costache crâșmarul abia tăbârcea un ceaun învârfonat cu o mămăligă aurie... Gospodarilor! Faceți bine și apropiați străchinile, să vă pună Măriuța tochitura. Tu, Mitruță, aruncă fuguța fundul acela de lemn, să răstorn mămăliga asta, că m-o îndoit de șale - a strigat crâșmarul. Fiecare a întins cât a putut mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
miroaznă de te dădea jos. In urma ei, Costache crâșmarul abia tăbârcea un ceaun învârfonat cu o mămăligă aurie... Gospodarilor! Faceți bine și apropiați străchinile, să vă pună Măriuța tochitura. Tu, Mitruță, aruncă fuguța fundul acela de lemn, să răstorn mămăliga asta, că m-o îndoit de șale - a strigat crâșmarul. Fiecare a întins cât a putut mai repede strachina. Când mămăliga aurie se răsfăța pe fundul de lemn, moș Dumitru a luat ața legată de piciorul mesei și a tăiat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]