204 matches
-
ce ai observat? - Că lipsește fiecăreia pe spate câte o palmă de lână. - Iar la restul oilor, nu? - Așa cum zici și tu, oile sănătoase au blana întreagă. - Mâncați dragii mamei, să nu se răcească mămăliga - își îndemnă mama feciorii. - Stai, mămucă, să ne organizăm, apoi vom rade tot ce-i în farfurie, glumea feciorul cel mare. - Părerea mea este, zise cel mijlociu, să stăm planton câte unul în fiecare zi, să vedem ce se întâmplă cu oile! - Dar și noaptea ar
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
aș vrea să prind ucigașul! - Sunt de acord, se entuziasma cel mare, dar mâine toată ziua și toată noaptea eu voi urma la rând, așa să știți! - Eu cum să vă ajut? - întrebă sfioasă mama băieților. - Tu ești stâlpul casei, mămucă, tu ne speli, ne faci de mâncare și veghezi asupra somnului nostru, zise cel mare, conștient că treaba pusă la cale îi privea doar pe bărbați. -Apoi urmez eu! - continua planificarea cel mijlociu. Veți vedea că eu voi afla secretul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
vedem ce scrie. 1 Ofițer, poet minor, autor de romanțe (1856-1913). În 1882 îi apare volumul Poezii complete, cu o prefață de G. Sion și o scrisoare de la V. Alecsandri. Adela se așeză pe scaun și începu să răsfoiască: - Ascultă, mămucă: Dă-mi pace, La Coralia mea, De ce m-ai deșteptat? - cântecele colonelului coanei Anicăi... El spune "desceptat", din farfurie, cum ar zice coana Anica. - Cum "din farfurie"? - Așa zice ea când vrea să spuie că ceva e distins. N-ai
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
din farfurie"? - Așa zice ea când vrea să spuie că ceva e distins. N-ai auzitvorba asta? Se vede că vătafii s-au speriat tare când au schimbat strachina cu farfuria. - Ce gură rea ai tu, Adelă! - Ce să fac, mămucă... În acest moment, ceasornicul meu de masă începu să carilloneze 1 La Paimpolaise. Erau ceasurile patru. Copilul din Adela a fost atât de fericit, încît am pus minutarul, pe rând, la toate cele douăsprezece semne ale cadranului. Apoi am rugat
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
M..., la care Adela abia dacă luă parte. Intra mereu în casă, într-o odaie sau alta, umblând repede cu mersul insistent, într-o necontenită ofensivă în contra realității. - Cauți ceva, Adelă? Ai nevoie de ceva? - N-am nevoie de nimic, mămucă. Apoi mișcările ei încoace și încolo s-au liniștit treptat, până la imobilizare pe un scaun. Când am plecat: - Deseară, la masă la noi. O surpriză, pregătită de mine (și-mi arătă palmele roze ridicate într-o clipă de fulger
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
nările. Se ținea să nu plângă poate, și-și încrunta mai tare sprâncenele. —Bine, atunci de ce l-ai luat? —Eu? eu n-am vrut să-l iau... Am spus de la început că mi-i drag Ioniță Spataru. Da’ tătuca și mămuca n-au vrut să știe. M-au pus jos și m-au zdrobit, ș-apoi după aceea ce puteam face? Au zis că mă ucid, că-mi pun cuțitul la beregată... Am zis așa: cum a vrea Dumnezeu!... Și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe afară... Uite, așa a trăit Ileana cu barbatu-său... Și-ntr-o zi a căzut la pat, și valeu! și valeu! i-i rău azi, i-i rău mâni - până ce într-o dimineață zice: — Apoi să vie tătuca și mămuca care m-au făcut, că eu de-acuma am să mor... Ș-au venit bătrânii... Și cât sta barbatu-său în casă, ea nu zicea nici o vorbă, ședea cu fața la părete; și după ce ieșea el, se întorcea și vorbea cu bătrânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
făcut, că eu de-acuma am să mor... Ș-au venit bătrânii... Și cât sta barbatu-său în casă, ea nu zicea nici o vorbă, ședea cu fața la părete; și după ce ieșea el, se întorcea și vorbea cu bătrânii: — Iaca, tătucă, iaca, mămucă, omul ista mi-a scurtat zilele... și dragă-mi era lumea asta!... Ș-au venit vecinele cu baba Gahița: să-i deie Ilenei baba apă din pumni, să beie, căci altfel se duce fără să ierte pe lumea cealaltă... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mă‐ndrume Să mai văd odată maică, Ce mi‐a fost mai drag pe lume! Caerul mi‐i pe sfârșite... Mâine, poate‐ și curmă firul, și‐ ntre patru blăni de scânduri Să mă cheme cimitirul ... Jale mi‐ i de voi mămucă, și visez chiar și deșteaptă, Cum, pe‐ o margine de groapă, Bietul taică‐tău m‐ așteaptă ... Tu odorul mamei‐n urmă Să te‐ aduni cu frații‐acasă și să‐mparți agoniseala De pe urma mea rămasă: Lui Codrin, să‐ i dai pământul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Bârlad - „Baadul” 258 MAMEI MELE Sonet elegiac Aștept adesea anume înserare Când vântul zilei doarme în trifoi Atunci din gândurile care curg șuvoi Doar unu‐ mi frige tâmpla în răcoare. Îmi spune de o luncă albastră‐n care Ne căuta mămuca pe‐amândoi, Că minunați de‐ un tril de pițigoi Uitam că și‐nspre casă e‐ o cărare. De legi și‐opreliști n‐auzisem‐ încă Căci între noi nu ridicasem stâncă De ani... credeam că totu‐i reverie... Acum, când gardul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Mergem... Mergem... Da’ nu vedeam fir dă fum pă nicăiri, pă la nici o casă. Bătăturile pustii, înghețate bocnă, fără un suflet acolo, măcar dă câne. Dârdâiam, burțile țipau, da’ să iasă careva, ți-ai găsit! Nu tu tătucă, nu tu mămucă! Doar undeva, hăt, tot urla o potaie. Vai și vai! Că te lua cu frig dă moarte pă spinare. Aude și Înălțimea Sa și, în sfârșit, oprește calu’. Poruncește la o cătană proastă din coadă să cate cum stă treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
care încercau să-i mângâie pe bieții orfani. Niculina, fetița de 2 ani a cerut să fie urcată în sicriu lângă mama ei, să o sărute. Punându-și buzișoarele ei pe fața înghețată a moartei; a zis „Ce lețe ete mămuca!(”Ce rece este mămuca”!) Înmormântarea s-a făcut prin mila sătenilor, iar copiii au rămas în grija vecinilor milostivi. Dar, imediat după război au urmat ani cumpliți de secetă. Pământul n-a mai rodit și sărăcia cuprinsese satul. Totul se
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
mângâie pe bieții orfani. Niculina, fetița de 2 ani a cerut să fie urcată în sicriu lângă mama ei, să o sărute. Punându-și buzișoarele ei pe fața înghețată a moartei; a zis „Ce lețe ete mămuca!(”Ce rece este mămuca”!) Înmormântarea s-a făcut prin mila sătenilor, iar copiii au rămas în grija vecinilor milostivi. Dar, imediat după război au urmat ani cumpliți de secetă. Pământul n-a mai rodit și sărăcia cuprinsese satul. Totul se uscase, secaseră fântânile și
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
doi ciobani. 157 {EminescuOpVI 158} 67 Mă uitai printre stobori, Văzui ochii negrișori. Fă-i, Marițo, vânzători Că și neica-i negustor, Negustor de ochișori. 68 Toate fetele se duc La umbra de nuc, Dar pe mine nu mă lasă Mămuca de - acasă; Toate fetele se trag La umbra de fag, Dar pe mine nu mă lasă Că-i pădurea deasă; Toate fetele s-adun La umbră de - alun, Dar pe mine nu mă lasă Că sunt prea frumoasă; Toate fetele
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
temnița mare, Cu doi butuci în picioare. Frunzuliță de negară, Am primit o veste - asară, Că și puica-i la opreală, La opreală părintească, Pentru fapta voinicească. Ea din ochi negri - o lăcrimat, Din guriț - o cuvîntat: - Nu mă bate, mămucă, Nu mă mustra, tătucă, Că v-oi spune: Unde - am însărat, Cine m-o-nșelat. Un voinicel nant, Nant și sprâncenat, Sprincenele lui Pana corbului, Ochișorii lui Mura câmpului, Fețișoara lui Spuma laptelui. Mustecioara lui Spicul grâului, Coaptă la răcoare, Neajunsă de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
băgare de seamă și să faceți întocmai cum eu vă spun, că știu eu multe, nu degeaba am albit în creștet. Ce-ai pățit, bade Vasile? întreagă mijlociul. Vai, oare cum să vă spun? Mă duc să o chem și mămuca. Te ajută ea, bade Vasile! interveni și mezinul. Vaiii! Vaiii! Prinde a se văieta vicleanul ca și cum acum s-a năpustit asupra lui un mare potop și o mare urgie. Tocmai asta mi-i năcazul. Mama voastră s a dus de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Spurcatul i-a deschis ușa, iar caprele s-au năpustit asupra lui, lovind care de pure, până l-au lăsat lat. Mărioara a intrat numaidecât în casă și i-a dezlegat pe bieții ieduți. Abia acum au înțeles ei că mămuca lor nu e moartă așa cum le-a spus badea Vasile. Pe loc au sărit și-au îmbrățișat-o, iar caprele din sat iau mulțumit că le a scăpat de un asemenea nenorocit și de atunci toate femeile din sat o
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
acest sens sunt și versurile lui Nicolae Labiș închinate mamei: „N-am mai trecut de mult prin sat și-mi spune Un om ce de pe-acasă a venit Cum c-a-nflorit la noi mălinul Și c-ai albit, mămucă, ai albit. Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnavă. Eu nu știu cum să cred atâtea vești, Când din scrisori eu văd precum matale Din zi în zi mereu întinerești.” („Mama”) Mult prea încărcat de suferință ni se
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
împreună” cîte un crîmpei de dialog. Asta se întîmpla în momentele de singurătate, de criză lăuntrică și de insomnie: „- Gheorghiță, șopti ea asupra vedeniei, să-mi răspunzi dacă ești cu alta. Flăcăul se răsuci și deschise ochii. -Ai spus ceva, mămucă? -N-am spus nimic, răspunse ea, cu ochii ațintiți asupra geamului”. La plecarea din Călugăreni căpătase convingerea deplină că Lipan-Gheorghiță al ei murise. Primise, se vede treaba, răspunsurile de trebuință la întrebările puse celui dispărut, așa că dialogurile de taină puteau să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
satul, Pleacă, pleacă! Și-a plecat. Mama de Nicolae Labiș N-am mai trecut de mult prin sat si-mi spune Un om ce de pe-acasă a venit Cum c-a-nflorit la noi mălinul Si c-ai albit, mămuca, ai albit. Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava. Eu nu știu cum să cred atâtea vesti, Când din scrisori eu vad precum matale Din zi în zi mereu întinerești. O, mama... de Mihai Eminescu O, mama, dulce
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
de un verde crud. Boabele de lapte se rostogoleau ușor spre poartă. - Ei, atunci întoarce-te, draga tatii, înapoi ca să nu o supărăm pe mama ta. - și cu măritatul? - O să te măriți cu Cristi dragă - dragă, fă așa cum zice mămuca ta, să nu o supărăm. Mergi la ea. Hai du-te. Își sărută fata pe frunte și o privi cum se îndreaptă spre casă. Laptele îi atingea picioarele și o scălda în sănătate, lăsând în urma ei iarba care îi acoperea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
cu mâinile și îl mângâie ușor. Se ridică, făcu o cruce, sărută lemnul, întoarse spatele și plecă. Soarele o urmărea de după lemnul neșlefuit unde stătea scris strâmb, cu litere de o șchioapă MAMA. “Haida, da luluța da, haida, dormi cu mămuca, Haida că te-oi legăna, să nu te ajungă boala. și ți-oi face un legănel din cheili de mielușel Ca să fii tu sănătoasă, să crești, să te văd mireasă. Haida li, și iară li, tu-ăi dormi, eu oi munci
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
din cheili de mielușel Ca să fii tu sănătoasă, să crești, să te văd mireasă. Haida li, și iară li, tu-ăi dormi, eu oi munci. Oi munci ca să te cresc, și mari ca să te văz. Nani, nani, pui de om, cu mămuca să ai somn. Să ai somn, să te-odihnești și mărișoară să crești. Bună ca ploaia de vară, cu gurița roșioară. Cu gurița ca mierea, cu vorba ca frăguța. Luliu- luliu ș-îi dormi, luliu-luliu pui de om... Nani- nani
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
franțuzești sau evreiești, băgate în pământ vegetal, vreo zece metri de plajă curată și... marea, iubita mea și a altuia, care bucuroasă că se reîntâlnește cu ei, nu ține cont și îi îmbrățișează cu toate că sunt goi, cum i-a făcut mămuca! Plini de entuziasm înoată în larg, se simt bine, chiuie din toate puterile, se stropesc cu zeama ei de diverse culori, după care, obosiți, se apropie de mal și încep să pășească simțind nisipul tare sub tălpi. Dintre dune și
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
că somnul dulce îi cuprinsese pe tustrei. Noroc cu motanul bătrân, care miorlăia, necontenit, târându-se printre picioarele grăbite ale femeii, și care, primind un boț de mămăligă și un castronaș de lapte, se aciuase lângă culcușul cald al copiilor. Mămucă, mârâi Ivan , cel mai mare dintre băieți, dă-ne și nouă de mâncare! Nici bine nu v-ați trezit și vă roade turbarea! se răsti, mânioasă, Natalița, care se căznea să desprindă gheața ce ținea ușa de la tindă. Mămucă, încercară
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]