447 matches
-
ostași, a atacat Rusia care e nevoită să încheie pace cu turcii, la București, în 26 mai 1812, rupând din trupul sfânt al Moldovei ținutul dintre Prut și Nistru. Hrăpăreți, rușii au sfârtecat trupul pământului românesc, furând o țară mare, mănoasă și frumoasă, numită Basarabia, înrobind-o pentru decenii. Până la moartea lui Mircea cel Bătrân, ținutul acesta de la Severin până la gura Nistrului era al Munteniei, era Țara Basarabilor. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, hotarul Țării Românești era la Milcov. Domnul
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
mirosind a lapte de prună vărsat peste întregul sat pe când câinele cerului umbla în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a sculat pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp rămăsese ne păscută de un bou... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Ciobanul de pe pajiștea lunii / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 575, Anul II, 28 iulie 2012. Drepturi de Autor
CIOBANUL DE PE PAJIŞTEA LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357638_a_358967]
-
făceau parte din cea de a doua migrație, unii fiind mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Mărginimii Sibiului, înainte de 1900 (ambii mei părinții fiind născuți pe pământ dobrogean în 1904, respectiv 1909) rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat care au venit special pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune că era un bărbat înalt, cu fața roșcovană și părul aspru, tuns scurt, cu o mustăcioară
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
zăbrele Și curtea largă, cea cu mărul slut. Fântâna-n umbra perjului de vară, Scornea o apă rece și senină Sub soarele ce apunea în sară, Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă. Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
ascundeau jucăriile Doi copii s-au sărutat într-una din zile neștiind de ce instinctul i-a împins să se-ascundă în cuibul vrăbiilor, abadonatul PAISAJES Tal vez crees que pueda existir el paraíso y llegar a tocarlo brevemente con las mănos pero solo a la primavera le nacen hojas en los árboles sin proponérselo Ahora sabes que la vida se nos escapa cuando la amarramos al viento y que en una misma fotografía no caben todos los paisajes que nos gustan
FERNANDO SABIDO SÁNCHEZ, POEME de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359368_a_360697]
-
Articolele Autorului PARIUL BLESTEMAT „Gărgăuni dacă n-aveam, Banii cum îi câștigam?”. Boierul Bărbulescu Pandele sosi în satul Vălureni, unde avea o moșie (care se întindea din valea Germătăluiului până în Dealu Oltețului), primită din partea soției, coana Corina, curea de pământ mănos... moștenită de la fratele maică-si, senatorul Cristea Boicescu plecat de zece ani în Satele Unite ale Americii, când atât de mare-i fu surpriza să o revadă pe Didina (pe care o cunoscuse, cu aproape zece ani în urmă, în
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
de-a mângâia cu voluptate trupul fierbinte al țărânei. Meditația IV (Pribegia prin pustie) Ne-am refăcut cu chiu cu vai după cumplitele-ncercări, ca să ne-așternem iar la drum cu gândul la acele zări unde știam că ne așteaptă mănoasa Ta făgăduință - o țară de legendă vie pentru-ndelungă folosință ... Dar drumul prin pustietate nu-i desfătare și plăcere chiar și atunci când e bătut de oameni în plină putere, necum de-o gloată-ngreunată cu prunci, femei, bolnavi, bătrâni, care la
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
făceau parte din cea de a doua migrație, unii fiind mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Mărginimii Sibiului, înainte de 1900 (ambii mei părinții fiind născuți pe pământ dobrogean în 1904, respectiv 1909) rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea ca și cei din zona Brăilei si al Râmnicului Sărat care au venit special pentru pământ. Descriindu-mi tatăl aș putea spune că era un bărbat înalt, cu fața roșcovană și părul aspru, tuns scurt, cu o mustăcioară
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
la mare, ba chiar cu una all inclusive, dacă ritualul târguielilor se finaliza cu un rest îndestulător pentru două sucuri la sifonarie ori la cofetăria de la gară. Ar suspina după raiul casei bunicilor orășeni, cu galopanta numărătoare inversă a zilelor mănoase, cu ore de păpădie, furate din sfințenia decalogului agricol. După Camil Petrescu, buchisit in clasa a doua, și regăsit incriminator în compunerile clasei următoare; din neștiința naivă că Ela Gheorghidiu are tot timpul să fie descoperită, pentru că batrânețea n-o să
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
mirosind a lapte de prună vărsat peste întregul sat pe când câinele cerului umbla în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a trezit pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp, rămăsese ne păscut un bou ... CONTEMPORAN CU DUMNEZEU Mirosea dimineața însorită a mir, Tăcerile alunecau pe nesimțite-n mers, Nu știam că alături poetul Radu Gyr Își înveșnicea suferința-n vers. Cânta amiaza
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
trag brazda se-ntoarnă”, „Ceterașule vestit,” „Cine joacă bătrânește”, „A fi om e lucru mare”, „Cântecul omului bun.” Una din temele preferate este dragostea față de locurile natale, de copilărie și de cei dragi: „Di la Rebrișoara-n jos/Mândru-i locu' și mănos/Di la Rebrișoara-n jos/ Locu-i mândru' și mănos./ Di la Rebrișoara-n sus/Dumnezeu raiu' l-o pus./ Iară eu copcilu' lui,/În mijlocu' raiului./ Doamne, cât mi-i de dor/ De casă și de ogor./ De târnați și de cuptor
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
A fi om e lucru mare”, „Cântecul omului bun.” Una din temele preferate este dragostea față de locurile natale, de copilărie și de cei dragi: „Di la Rebrișoara-n jos/Mândru-i locu' și mănos/Di la Rebrișoara-n jos/ Locu-i mândru' și mănos./ Di la Rebrișoara-n sus/Dumnezeu raiu' l-o pus./ Iară eu copcilu' lui,/În mijlocu' raiului./ Doamne, cât mi-i de dor/ De casă și de ogor./ De târnați și de cuptor/ Și de oala cu groscior./ Mi-e dor
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
-i versul, doar inima Poetului are aripile frânte de dor, pașii, tulburați de Cântec sângerează zăpada urcușului, niciodată dorința de a trăi nemurirea. Și totuși, îmblânzitor neînfricat, Poetul trăiește chemarea ei precum dorința nestăvilită a ploii de a uda pământul mănos al Tăcerii - emoție unică, apăsătoare, tandră. Se va face un alt țărm la capăt de lume, neștiind de unde va apărea această sirenă. Nimic nu e întâmplător, într-o dimineață oarecare, bolnavă de prăbușire și alean... Numai pe zarea din zare
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
jucat o adevărată farsă umilitoare de către Occident pentru țările abandonate la Ialta. Fabricile României au fost vândute fără discriminare la fiare vechi, iar agricultura a fost pusă pe butuci, dându-se acces unor neica nimeni, vântură lume să cumpere pământul mănos al Băraganului. Mă întreb de ce a fost închis „Tractorul” la Brașov când era nevoie să fabrice tractoare pentru cultivarea terenului arabil acum lăsat în paragină? Măsurile impuse României de către Occident ni s-a spus că vor conduce la crearea înfloritoarei
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
dascăl la biserică. O figură aproape mítică, tăietorul de porc este cel care aduce, pe lângă carne, cârnați, jumări, și sănătate copiilor (când le face o cruce cu sânge pe obraji, ca să fie rumeni și sănătoși tot anul) și un an mănos adulților (când zice, doar privind slănina șoldanului, dacă va fi un an ploios sau secetos). La oraș, tăiatul porcului este o tradiție care-și are originile în demolarea satelor de către Ceaușescu și în înglobarea mahalalelor în cartierele rezidențiale, după Revoluție
Ne pleacă meseriașii () [Corola-blog/BlogPost/338425_a_339754]
-
au susținut că dl. Tobă a fost chemat de dl. Ponta la Palatul Victoria să aranjeze cu dl. Duicu o numire în ministerul de Interne. 6.Vasile Dâncu, unul dintre cei doi vicepremieri și titular al unuia dintre cele mai mănoase ministere, Dezvoltarea, pare de departe cel mai experimentat membru al Guvernului în negocierea politică. A plecat din PSD acum 7 ani, dar are relații bune cu conducerea actuală și cu Liviu Dragnea. E greu de crezut însă că partidul l-
Tehnocrați, netehnocrați, vrem doar să nu ne-ncurcați! () [Corola-blog/BlogPost/339040_a_340369]
-
în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Mă leagă vatra și cuvântul! E mult de când măsoară ceasul Trecerea noastră pe Pământ, I-ascult și inima și glasul Și simt prin ele legământ! Mă leagă timpul cel mănos, Mă leagă cântul și durerea, Mă leagă visul de frumos, Mă leagă vorba și tăcerea! Mă leagă oamenii frumoși, Mă leagă vatra și cuvântul Și toți vitejii mei strămoși, Mă leagă viața și mormântul! Referință Bibliografică: Mă leagă vatra și
MĂ LEAGĂ VATRA ȘI CUVÂNTUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340992_a_342321]
-
seceriș. Pe-atunci, toată lumea muncea pe brânci, doar pentru strictul necesar. Dacă într-o familie erau, să zicem, trei copii, se știa că peste iarnă e nevoie doar de zece saci cu făină. Iar dacă nu era un an prea mănos și ieșeau numai opt saci, mergeau la târg și își vindeau un vițel sau un porc, cumpărând apoi doi saci cu făină și poate încă ceva de îmbrăcat pentru copii. Toate aveau o rânduială și-o tihnă dumnezeiască, oamenii știau
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
cum să te mai apuci să cultivi ceva? Așadar, un hoț mai puțin, o șansă în plus pentru cultura de rapiță! 2. La o scară mult mai mare, unii prin Guvern s-au apucat să plivească la contractele IT, câmpul mănos din care grupul Pontaghiță și-a extras, în ultimul cincinal, milioanele și tupeul. Asta doare. Rând pe rând, miniștrii descoperă că instituțiile lor sunt captive în rețeaua unor contracte informatice atât de supraevaluate, încât și cel mai scump programator din
Rapița și japița. Cioloș iese la atac () [Corola-blog/BlogPost/338098_a_339427]
-
Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1733 din 29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Toamnă cu armă de cuvinte, Îmbracă-mi gândurile aurii Cu savoare din livezi și din vii! Și pune-mi agate în veșminte! Lasă-mi din podgorie mănoasă, Balsamul în ciorchinii gândului! Iar din livezi, aroma de gutui, Adu-mi în a sufletului casă! De vrei să îmi nutrești gândirea, Cu miez răscopt de nuci și alune, Te înveșmântez în al meu nume; De belșugul tău să-mi
TOAMNĂ CU AROMĂ DE CUVINTE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343928_a_345257]
-
Fiatul său pentru a-și scoate iubita la plimbare, neținând seama de ironiile studenților ce atârnau ciorchine la ferestre, imediat ce se făceau auzite sunetele insistente de claxon, prin care nerăbdătorul șofer își făcea anunțată prezența. Mai mult, într-o zi mănoasă de iarnă, cu multă zăpadă adică, R.T., romantic incorigibil, după cum și scrierile sale dezvăluie, îmblănit din cap până în picioare, și-a făcut apariția lângă treptele căminului într-o sanie trasă de niște cai focoși, pe care îi stăpânea din hățuri
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
dând piatra la o parte. ------------------------------------------- Epilog ,,Patimile și urile vor obosi, poate, distrugătorii și demolatorii își vor găsi liniștea, dar și uitarea sub brazde, revoluțiile vor deveni istorie, oamenii vor intra, poate, pe porțile unei patrii mai largi și mai mănoase, dar cine va voi să-și audă sufletul urcând din rădăcini, în răgazul unui amurg cu umbre de aur, în care iubirea față de mamă, de glie, nu se va fi demodat, o va putea face sprijinindu-se pe armonia evanescentă
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
dând piatra la o parte. ------------------------------------------- Epilog ,,Patimile și urile vor obosi, poate, distrugătorii și demolatorii își vor găsi liniștea, dar și uitarea sub brazde, revoluțiile vor deveni istorie, oamenii vor intra, poate, pe porțile unei patrii mai largi și mai mănoase, dar cine va voi să-și audă sufletul urcând din rădăcini, în răgazul unui amurg cu umbre de aur, în care iubirea față de mamă, de glie, nu se va fi demodat, o va putea face sprijinindu-se pe armonia evanescentă
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
al rumâno por Elenă Buldum Uno quiere morder los manuscritos del infinito con cierta premura. En el papiro de los sueños, se leen los espejos que el tiempo nos dictă. El flagelo de las sombras es otra adversidad entre las mănos: nos parece furtivo el pañuelo en este instanțe que gobierna la intemperie. El ojo oscila entre rituales y sordos ecos. (La vida siempre hay que enfrentarla căra a căra; con todo el imaginario íntimo de la brasa, sin las afonías propias
DENSITATE DE MOMENTPOEM DE ANDRÉ CRUCHAGA TRADUS ÎN ROMÂNEȘTE DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343269_a_344598]
-
llave; errático el desvelo custodiado por sedantes siniestros; no duermen las labores del dolor, ni el devaneo de los sueños en la noche. Cadă segundo abre el aliento esa invisible sombra sin fronteras y sin ley. Cerca del cuerpo, las mănos del terror con șu herradura de fuego y veneno. (Cerca de tu ombligo, amor, la niebla fosfórica del sombrero o del paraguas, atravesando la flor del cerrojo; las tijeras de la avidez hacen lo suyo y dejan caer la gota del
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]