448 matches
-
să acționeze și în ce mod. C. Rădulescu Motru vorbea de oamenii de vocație care deschid calea generațiilor noi: „Atât prețuiește un popor, cât prețuiesc oamenii săi de vocație. Suntem un neam bogat în însușiri sufletești. Locuim pe un pământ mănos și unitar din punct de vedere geografic [...] Oamenii de vocație nu ne lipsesc”. Istoria țării noastre a cunoscut năvăliri și pustiiri periodice în urma războaielor de cotropire și a confruntărilor de interese între diverse puteri, poporul a fost deseori amenințat de
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1430055697.html [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
ca o corolă a bucuriei: îmbujorarea, tresărirea, mângâierea, emoția, șoapta, ecoul, refrenul, cântul, doar atunci când nemărginirea a odrăslit în inimă, când graiul se toarce în fuiorul mierii rugăciunii de taină și când crucea Cuvântului e aurită de grâul spicelor dacice mănoase, înfrățite în grăirile înțelepciunii prisositoare de bine, adevăr și iubire. Frumusețea este un drum senin, auriu desprins de pe streașina cerului pe care se brodează Verdele de brocard al Primăverii Imperiale, care așteaptă în prag solii Astrului înrourați în Ziurelii bălai
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
spiritualitatea și îndumnezeirea poeziei divine, încântând. Frumusețea țese lumina ortodoxă a Cerurilor albastre ce înseninează verdele omenirii creștine brodat pe miraculoasa omenie a dacilor liberi din Carpați. Frumusețea se împletește cu liniștea psalmilor fierbinți ce se pogoară ca o ploaie mănoasă de primăvară în inima credinciosului harnic, simțitor, sfințitor locului, trăitor și mărturisitor. Frumusețea dacoromână cântă ortodoxia lui Hristos, ce vibrează precum imnul Învierii Sale în infinitatea inimilor purtătoare de adevăr, libertate, dragoste, dăruire și credință. Frumusețea la Români înveșmântează plaiurile
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
de grâu, Cum îl unduie vântul, Să pun calul la plug, Și să mai ar pământul. Mi-e dor măicuța mea, De zarzării în floare, De colbul de pe drum, Și turma de mioare. Să văd cum zburdă mieii Pe pajiștea mănoasă, Mi-e dor și tare-aș vrea , Să vin, măicuță-acasă. Și poate, într-o zi, Va fi cum este vrerea, Dar până-atunci, cu doina, Am să-mi alin durerea... Doină, doină, cântec lin, Eu cu tine mă alin....... Referință
ÎȚI SCRIU..... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/flori_bungete_1466197403.html [Corola-blog/BlogPost/373604_a_374933]
-
de sute de ani atestă că cei mai săraci au totuși uneltele necesare prelucrării pământului altora. Un mod de viață! Însă în limita altor granițe. O fi oare granița motivul lipsei de cultură? Sper că nu. Sper că și populația mănosului Bărăgan va ajunge la nivelul de viață al celor care cultivă cu trudă săracele pământuri de pe colinele de podiș. Dar mamele trebuie să devină mame, eventual ajutate de mame care au avut mame. Referință Bibliografică: Educație și cultură / Emil Wagner
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1420806513.html [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase de-a lungul secolelor în viața păstorilor, indiferent de împrejurările vremurilor, fie ele războaie, fie schimbări de dominație a
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401699415.html [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Ediția nr. 253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Durere și speranță Sorei mele Nina Deschide-ți fruntea cum cerul trimite lumina către noi Așa cum făceai în fiecare clipă de mult apusă, Zâmbetul să-ți fie acum peste timp mănoase ploi Iar negura în viitor de geana zilei răpusă. Dorința mea e să-ți văd răsăriul zilei în priviri Cum lumina clipei revarsă peste holde bucuria, Iar zâmbetul să-ți amintească de marile iubiri Așa cum se așternea odată peste noi
DURERE ŞI SPERANŢĂ, POEZIE DE JENY FAUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Durere_si_speranta_poezie_de_jeny_faur.html [Corola-blog/BlogPost/352125_a_353454]
-
zăbrele Și curtea largă, cea cu mărul slut. Fântâna-n umbra perjului de vară, Scornea o apă rece și senină Sub soarele ce apunea în sară, Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă. Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ciprian_Antoche.html [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile și noile identități descoperite. Zona Codrului se află la interferența județelor Maramureș, Satu Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de râul Someș, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Țicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar această zonă poartă cu semeție și urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1424118474.html [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
Moții. Port românesc, cu mana'n șold, caută cu privirea fulgerătoare pe cel care ar voi să le stea în cale. Două tablouri ! Le-a găsit aici, acum o săptămână, cel care a scris năvalnic despre pământul moștenit : "De-acest mănos pământ daco-roman, Cine-ar putea, mai mult ca noi, să spue c'al lui e ?! Cine l-a arăt Din începutul vremilor, neîncetat ? Cin'l-a sămănat ? Cine i-a fost slugă și stăpân ? Care dintre neamurile vechi și noui
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Chitimia_ion_scrisoare_din_ion_chitimia_1383202725.html [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DUMNEZEU ȘTIA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1247 din 31 mai 2014 Toate Articolele Autorului DUMNEZEU ȘTIA S-a fost hărăzit de Cel-de-Sus, dintr-o sămânță, pe un loc mănos, undeva, pe Olteț mai în jos, să se-ntrupeze, între alte ființe, o ființă nobilă, destinată, fără nici o vină, să risipească vacuumul violet, de multă vreme, în acest teritoriu, impotent. La asemenea creatură Soarele i-a întins umbra, fără secret
DUMNEZEU ŞTIA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1401537744.html [Corola-blog/BlogPost/350608_a_351937]
-
valorile, principiile și noile identități descoperite. Țară Codrului, cunoscută sub această denumire, se află la interferență județelor Maramureș, Satu-Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codrii seculari; ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de răul Someș, ce formează defileul cunoscut sub denumirea ,,Strâmtorile Țicăului”, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar acesta zona poartă cu semeție și urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_darul_lui_dumnezeu_articol_de_a_al_florin_tene_1352736250.html [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
tainic al nopților senine!) Priveam în ochii tăi și inima-mi nebună Sărea din cercu-i de foc și de lumine! Gurița-ți dulce ca glasul primăverii Năștea cuvinte țesute în iubire, Iar păru-ți moale ca cel al Cosânzenii Curgea mănos pe-a spatelui golire!... Și adierile de vânt în șoaptă le aveai, Iar glasul tău era un susur de izvor. Adesea te pierdeam prin florile de Mai... O, floare, tu...(de-ai ști, chiar știi?!)... cât te ador! Virgil Ursu
CÂT TE ADOR... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1438792445.html [Corola-blog/BlogPost/380202_a_381531]
-
aprilie 2016. DE PRIMĂVARĂ Se sparg miresme de asfalt când primăvara dă în floare, Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase, Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare, Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase. Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri: E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare; Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeri Primesc din smalțul cel albastru surorile lor călătoare
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
Citește mai mult DE PRIMĂVARĂSe sparg miresme de asfalt când primăvara dă în floare,Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase,Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare,Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase.Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri:E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare;Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeriPrimesc din smalțul cel albastru surorile lor călătoare.Se
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
nici prea devreme, ci doar atunci când sufletul îți este încărcat de mireasmă divină. Frumusețea rodește dorurile în piept doar atunci când nemărginirea a odrăslit în inimă, când graiul se toarce în fuiorul mierii și crucea Cuvântului e aurită de grâul spicelor mănoase. Frumusețea este un drum senin al Primăverii, care așteaptă în prag raza de soare înrourată cu bunele vestiri, ale Solilor cerești... Frumusețea nu are ziduri, nici uși și nici ferestre oricât ar fi de aurite, căci lumina ei tresaltă, mugurul
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
Zălog la sultanul ce în Țarigrad, Pe Vodă-l constrânge să-i fie supus. Apoi vine vreme, feciorul bărbat, E uns în domnie-n cetatea de-acasă. Îl știe o lume ca mare-nvățat, Un domn cărturar într-o țară mănoasă. Nu-i gloria destulă, și Iani-l trădează, Cu exarh Patriarhul Nichifor trimit, Semnat și de Mihnea Turcitul, sub pază La Poartă s-ajungă mesaj otrăvit. Sultanul Murad vede zvon cum se strânge De zisa trădare a Prințului-Domn, Edicule-l leagă
FRUMOSUL PRINCIPE CERCEL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1417587696.html [Corola-blog/BlogPost/362405_a_363734]
-
de-a mângâia cu voluptate trupul fierbinte al țărânei. MEDITAȚIA IV (Pribegia prin pustie) Ne-am refăcut cu chiu cu vai după cumplitele-ncercări, ca să ne-așternem iar la drum cu gândul la acele zări unde știam că ne așteaptă mănoasa ta făgăduință - o țară de legendă vie pentru-ndelungă folosință ... Dar drumul prin pustietate nu-i desfătare și plăcere chiar și atunci când e bătut de oameni în plină putere, necum de-o gloată-ngreunată cu prunci, femei, bolnavi, bătrâni, care la
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_meditatiile_lui_moise_george_petrovai_1342195001.html [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
Acum, că devenise și disident și revoluționar a ajuns deputat în Comisia de învățământ și s-a căsătorit cu o profesoară de aerobică pe care a pus-o directoare la școala din cartier. Noua slujbă se dovedea a fi foarte mănoasă, așa că, devenit generos și-a mai cumpărat un mandat. Al treilea însă s-a arătat a fi cu ghinion, pierzând și banii și slujbele. Colac peste pupăză, mai tânăra doamnă directoare i-a făcut vânt din casă și și-a
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Domnul_profesor_mihai_batog_bujenita_1376576632.html [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
Acum, că devenise și disident și revoluționar a ajuns deputat în Comisia de învățământ și s-a căsătorit cu o profesoară de aerobică pe care a pus-o directoare la școala din cartier. Noua slujbă se dovedea a fi foarte mănoasă, așa că, devenit generos și-a mai cumpărat un mandat. Al treilea însă s-a arătat a fi cu ghinion, pierzând și banii și slujbele.Colac peste pupăză, mai tânăra doamnă directoare i-a făcut vânt din casă și și-a
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Domnul_profesor_mihai_batog_bujenita_1376576632.html [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]
-
liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile și noile identități descoperite. Zona Codrului se află la interferență județelor Maramureș, Satu Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de răul Someș, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Țicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a ... Citește mai mult Andreia-Roxana BOTIȘUlmeni, locul copilăriei mele, reprezintă lumea în care trăiesc împletindu-mi rațiunea cu elementele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/radu_boti%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile și noile identități descoperite.Zona Codrului se află la interferență județelor Maramureș, Satu Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de răul Someș, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Țicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a ... XXIX. LIGA SCRIITORILOR, FILIALA MARAMUREȘ S-A REÎNTÂLNIT DE VALENTINE’S DAY, de Radu Botiș, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/radu_boti%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
Cred eu, poate nu numai eu, că este extrem de important pentru memoria unui Ardeal scos la mezat și astăzi de politicieni și revizioniști. Bogat este podișul, bogat în aur, în păduri, în metale rare, în râuri puternice și în câmpii mănoase, în vii, în munți frumoși ca niște diademe de prinți. Râvnit e podișul de popoare venite de departe, de imperii născute aproape, dar noi aici am fost, și-om fi cât ne-or păzi simbolurile noastre vechi, printre care este
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
12. (1.899/2006) 88. Manole Helene, fiica lui Fischer Gutman și Anuța, născută la data de 24 ianuarie 1947 în București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Moshe Dayn nr. 1. (2.851/2007). 89. Mănos Stefanos, fiul lui Mănos Constantinos și Manou Sybil, născut la data de 18 decembrie 1975 în localitatea Athena, Grecia, cetățean grec, cu domiciliul actual în Grecia, Kifissia, Fragkopoulou 36. (3.458/2008) Copii minori: Mănos Athina Isabela, născută la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210561_a_211890]
-
88. Manole Helene, fiica lui Fischer Gutman și Anuța, născută la data de 24 ianuarie 1947 în București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana, str. Moshe Dayn nr. 1. (2.851/2007). 89. Mănos Stefanos, fiul lui Mănos Constantinos și Manou Sybil, născut la data de 18 decembrie 1975 în localitatea Athena, Grecia, cetățean grec, cu domiciliul actual în Grecia, Kifissia, Fragkopoulou 36. (3.458/2008) Copii minori: Mănos Athina Isabela, născută la data de 22 aprilie 2002
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210561_a_211890]