1,122 matches
-
alte regate dețineau sau au fost revendicate de succesorii lor. Pretendenți disputați Ludovic al VIII-lea al Franței a condus pentru scurt timp jumătate din Anglia, din anul 1216 până în 1217, la încheierea Războiului Primilor Baroni împotriva regelui Ioan. În timp ce mărșăluia spre Londra, el a fost primit în mod deschid de către baronii rebeli și de cetățeni și a fost proclamat rege (deși nu a fost încoronat), la Catedrala St. Paul. Mulți nobili, printre care și Alexandru al II-lea al Scoției
Lista monarhilor englezi () [Corola-website/Science/333036_a_334365]
-
invazii majore, iar incursiunile musulmane pe mare au fost din Rodos până pe coastele sudice ale Peninsulei Iberice. Marina bizantină a fost învinsă în estul Mării Mediterane. Prima incursiune în Africa de Nord a fost ordonată de către califul Uthman bin Affan în 647. Mărșăluind din Medina, Arabia, 20.000 arabi s-au unit în Memphis, Egipt, cu alți 20.000 arabi. Această armată a fost condusă în regiunea bizantină Exarchatus Africae de către Abdallah Ibn al-Sa'ad. Tripolitania, ceea ce este acum Libia, a fost
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
în Africa de Nord. Ea a început, potrivit istoricului american Will Durant, pentru a proteja Egiptul "de la atacul pe flancuri a bizantinilor din Cyrene". O armată de 40.000 de musulmani a avansat prin desert până la Barca, l-a cucerit și a mărșăluit spre Cartagina. O armată de 30.000 de greci bizantini a fost învinsă cu această ocazie. Apoi a venit o armată de peste 10.000 - 12.000 de arabi condusă de generalul arab Uqba ibn Nafi. Această forță a plecat de la
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
sau un potențial rival, erau rare. După acest succes, l-a proclamat pe Chlotar al IV-lea, regele al Austrasiei și l-a detronat pe arhiepiscop de Reims, Rigobert, înlocuindu-l cu Milo, un susținător. După ce subjugă toată Austrasia, a mărșăluit împotriva lui Redbad și l-a împins înapoi pe teritoriul său, fortându-l chiar să-i concesioneze Frizia de Vest (mai târziu o parte din comitatul Olanda). A trimis, de asemenea, saxonii înapoi peste Weser și, astfel, și-a asigurat frontierele
Charles Martel () [Corola-website/Science/309471_a_310800]
-
a murit în 720, Charles l-a numit succesor al său pe fiul lui Dagobert al III-lea, Theuderic al IV-lea, care era încă minor, și care a ocupat tronul între 720-737. În acest moment, Charles din nou a mărșăluit împotriva saxonilor. Apoi neustrienii s-au răzvrătit sub Ragenfrid, care a părăsit regiunea Anjou. Au fost ușor învinși în 724, iar Ragenfrid i-a dat pe fiii săi ca ostatici pentru păstrarea comitatului său. Aceasta a pus capăt războaielor civile
Charles Martel () [Corola-website/Science/309471_a_310800]
-
francă. Între 725 și 728, a intrat din nou în Bavaria și legăturile de domnia păreau puternice. Din prima sa campanie, i-a adus înapoi pe prințesa agilolfingă, Swanachild, care se pare că a devenit concubina lui. În 730, a mărșăluit împotriva lui Lantfrid, duce de Alemannia, care a devenit independent, dar a fost ucis în luptă. A forțat capitularea alemanilor și acceptarea suzeranității francilor, nedesmnând un succesor al lui Lantfrid. Astfel, sudul Germaniei încă o dată a devenit parte a regatului
Charles Martel () [Corola-website/Science/309471_a_310800]
-
regilor longobarzi. Pepin a fost activ ca guvernator al Lombardiei și a operat pentru extinderea granițelor Imperiului francilor. În 791, el a condus o armată de longobarzi de-a lungul văii Dravei și a devastat Pannonia, în vreme ce tatăl său a mărșăluit de-a lungul Dunării, pătrunzând adânc în teritoriul stăpânit de avari. Carol a fost nevoit să abandoneze operațiunile împotriva avarilor din cauza unei revolte a saxonilor din 792. Totuși, Pepin și ducele Eric de Friuli au continuat să atace puternicele fortificații
Pepin de Italia () [Corola-website/Science/325087_a_326416]
-
de un detașament de 50 de voluntari. Nu se știe cine a tras primul, dar cert e că opt americani au fost uciși și zece au fost răniți, și doar un soldat englez a fost rănit. Britanicii au continuat să mărșăluiască spre Concord. La intrarea în târg se aflau sute de oameni. Britanicii au percheziționat fiecare casă, cea mai mare parte din armament și muniții fiind carate cu o zi înainte și îngropate în câmpurile din apropiere. Trupele britanice au găsit
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
zilei de 12 decembrie și-a amplasat tabăra în apropiere de Morristown, lăsând trupele sub comandă generalului John Sullivan, însoțit de o mică gardă, petrecând noaptea la cârciumă. A fost capturat de către un detașament de cavalerie britanic, iar Sullivan a mărșăluit rapid să i se alăture lui Washington și la 20 decembrie a ajuns în tabăra acestuia cu 2000 de soldați. Congresul Continental, întrunit la 12 decembrie, la Philadelphia, și-a exprimat regretul și lipsa de speranța că Washington mai avea
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
kilometri distanță (15 mile), este auzit de soldații și ofițerii armatei comandate de Grouchy, aflați la Walhein. Pe rând, generalii Exelmans și Gérard îi cer comandantului lor să înceteze urmărirea prusacilor, despre poziția cărora nu au informații clare și să "mărșăluiască spre sunetul tunului", așa cum recomanda chiar strategia impusă de Napoleon. Grouchy este însă hotărât să își urmeze ordinele "ad literam", adică "să mărșăluiască cu sabia în spatele prusacilor". Acest ordin presupunea totuși existența unui contact vizual cu inamicul sau măcar informații
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
îi cer comandantului lor să înceteze urmărirea prusacilor, despre poziția cărora nu au informații clare și să "mărșăluiască spre sunetul tunului", așa cum recomanda chiar strategia impusă de Napoleon. Grouchy este însă hotărât să își urmeze ordinele "ad literam", adică "să mărșăluiască cu sabia în spatele prusacilor". Acest ordin presupunea totuși existența unui contact vizual cu inamicul sau măcar informații clare despre localizarea acesuia iar marchizul de Grouchy nu se găsea în niciuna din aceste situații. Exelmans ar fi spus: „Împăratul e angajat
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
inamicul sau măcar informații clare despre localizarea acesuia iar marchizul de Grouchy nu se găsea în niciuna din aceste situații. Exelmans ar fi spus: „Împăratul e angajat corp la corp cu armata engleză, nu încape îndoială. Domnule Mareșal, trebuie să mărșăluim spre foc. Sunt un vechi soldat al armatei din Italia și l-am auzit de o sută de ori pe generalul Bonaparte emițând acest principiu. Dacă o luăm la stânga, vom fi într-o oră pe câmpul de bătaie”; Grouchy răspunde
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
la stânga, vom fi într-o oră pe câmpul de bătaie”; Grouchy răspunde: „Cred că aveți dreptate, dar dacă Blücher iese din Wavre și mă prinde în flanc, voi fi vinovat că nu am ascultat ordinele care spun că trebuie să mărșăluiesc împotriva lui Blücher”. Intervine Gérard: „Ordinul pe care l-ați primit e menit să fie aplicat pe câmpul de luptă. Blücher a câștigat deja o rundă asupra voastră; el era ieri la Wavre iar dumneavoastră la Gembloux și cine mai
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
francezii ocupau Lisabona, britanicii trimiteau 7 000 de oameni pentru a întări garnizoana de la Gibraltar. Acest fapt l-a determinat pe Împărat să trimită „Al 2-lea Corp de Observație al Girondei” de la Vitoria la Valladolid, de unde putea ușor să mărșăluiască asupra capitalei spaniole, dacă circumstanțele ar fi cerut-o. Pentru a menține o prezență militară în Navarra, pe data de 9 ianuarie 1808, un al treilea Corp de armată francez („Corpul de Observație al Coastelor Oceanului și Divizia de Observație
Războiul Peninsular () [Corola-website/Science/316970_a_318299]
-
materiale incomparabil mai mari ale aliaților au devenit factorul hotărâtor în câștigarea războiului. Având libertatea de mișcare pe mare, aliații puteau să ajungă oriunde doreau, în vreme ce drumurile pustii ale sudului Rusiei erau pline de cadavrele cailor și oamenilor căzuți în vreme ce mărșăluiau spre Sevastopol. Fortificațiile, bormbardate în continuu, trebuiau ridicate din ruine în fiecare noapte de masele de muncitori neprotejați, din rândul cărora mulți au căzut pradă tirului aliat. Resursele Rusiei au fost complet epuizate de război, iar, în momentul în care
Bătălia de la Malahov () [Corola-website/Science/303322_a_304651]
-
multe corpuri omenești au fost găsite arse ori ucise. Pe 7 februarie 2009, o adunare de opoziție a fost ținută în prezența a aproape 20 000 de persoane. Urmând chemarea și minciunile liderului opoziției Andry Rajeolina, mulțimea a început să mărșăluiască spre biroul președintelui din centrul Antananarivei deși aceasta este cunoscută ca zonă roșie. În momentul în care demonstranții au încercat să intre în palatul prezidențial gărzile au deschis focul, ucigând cel putin 30 de persoane și lăsându-i pe mulți
Alegeri în Madagascar () [Corola-website/Science/319508_a_320837]
-
victima a fost practic ruptă în bucăți. Ucigașul Frolov a fost capturat rapid. Ulterior, au fost înmormântate doar rămășițele corpului, în locul capului a fost plasată o minge de bumbac (imagine), iar un picior nu a putut fi refăcut. Procesiunea a mărșăluit de la casa guvernatorului la catedrală, unde au avut loc funeraliile (în prezent piața Ciubîșev din Samara).
Ivan Blok () [Corola-website/Science/334642_a_335971]
-
soarta cu baionetele pregătite. "Jägerii" foloseau terenul, arborii și casele ca acoperire. În bătălia de la Wagram din 1809, un batalion de "Jägeri" s-a adăpostit într-un șanț de scurgere la 100 de pași în fața satului. Când coloanele franceze au mărșăluit spre sat, "Jägerii" s-au ridicat și au tras un voleu de la mică distanță. De câteva ori, "Jägerii" au fost folosiți și pentru a ataca fortificații. De exemplu, în 1813 la bătălia de la Dresda, batalioanele I și II jägeri au
Jäger (soldat) () [Corola-website/Science/317805_a_319134]
-
au preluat Primăria ("Hôtel de Ville") și au înlăturat fosta municipalitate și au instaurat Comuna revoluționară, condusa de Hebert. Mii de membri ai Gărzii Naționale, fiind deschisă și cetățenilor pasivi, 2.000 de federați, conduși de cei din Marsilia, au mărșăluit spre Tuileries. Palatul era apărat de 3.000 de soldați, dintre care 2.000 aparțineau Gărzii Naționale, ceilalți fiind mercenari elvețieni. Regele a cerut adăpost Adunării, pentru a-și proteja familia. Garda națională care apăra palatul s-a alăturat insurgenților
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
fiind decorați de 25 de ori cu „Ordinul de Merit” în timpul asediului orașului Delhi. La trei zile de la izbucnirea rebeliunii, batalionul gurkha Sirmoor a primit ordin să se deplaseze la Meerut,unde garnizoana britanică rezista cu greu. Soldații gurkha au mărșăluit rapid câte 48 de kilometri pe zi. Mai târziu, în timpul asediului de patru luni a orașului Delhi, ei au apărat casa lui Raja Hindu Rao cu prețul a 327 dintre cei 490 de soldați. În timpul acestei acțiuni, gurkha au luptat
Gurkha () [Corola-website/Science/322900_a_324229]
-
și Rusia au format A Treia Coaliție, pentru a-i învinge pe francezi. Atunci când Bavaria s-a alăturat Franței, austriecii, cu o armată de 80 000 de oamenii sub generalul Mack, au invadat prematur, pe când rușii, comandați de Kutuzov, încă mărșăluiau prin Polonia. Forța bavareză, compusă din 21 500 de oameni sub generalul Deroi, a reușit să scape cu greu. Decizia lui Napoleon de a-și îndrepta armata asupra inamicului a fost luată imediat. Acest ordin a fost executat cu o
Armata austriacă în perioada napoleoniană () [Corola-website/Science/313233_a_314562]
-
imediat. Acest ordin a fost executat cu o rapiditate și exactitate de neegalat, astfel că într-un foarte scurt timp Napoleon și-a adus forțele în fața austriecilor. Pe 7 octombrie, comandantul austriac, generalul Mack, a aflat că Napoleon plănuia să mărșăluiască în jurul flancului său drept pentru a-i amenința liniile de aprovizionare și a-l separa de armata rusă de sub Kutuzov. Cavaleria lui Napoleon, comandată de Murat, a realizat recunoașterea terenului, a desenat planuri detaliate ale drumurilor și a acoperit înaintarea
Armata austriacă în perioada napoleoniană () [Corola-website/Science/313233_a_314562]
-
regelui a dus la un război cu Suedia. Aliații săi, rușii și danezii, au fost învinși de Carol al XII-lea al Suediei, începând cu Marele R[zboi al Nordului. Carol a instalat un conducător "marionetă" în Polonia și a mărșăluit în Saxonia, încercând să-l convingă pe August să cedeze și transformând Polonia într-o bază a armatei suedeze. Polonia a fost devastată din nou de forțele din Suedia, Rusia și Saxonia. Orașele sale majore au fost distruse și o
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
August a încercat, fără succes, să-și recapete coasta Mării Baltice de la Carol al XII-lea din Suedia. El s-a aliat cu Danemarca și Rusia, provocând un război cu Suedia. După ce aliații lui August au fost învinși, regele suedez a mărșăluit de la Livonia până în Polonia, folosind orașul ca bază a operațiunilor sale. Instalarea unui conducător "marionetă" (regele Stanisław Leszczyński) în Varșovia, a ocupat Saxonia și a condus tronul lui August al II-lea. August a fost forțat să cedeze coarana între
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
oraș, Corpurile I și V franceze retrăgându-se în grabă spre Chalon-s.-Marne. Mac-Mahon și-a părăsit Corpurile și a condus restul de 120.000 de soldați ai Armatei Rinului (Corpurile I, VII, XII) cu . Ei au început să mărșăluiască de la Châlons-sur-Marne spre nord-nord-est într-o tentativă de a aduna armata asediată la Metz la peste 130 km spre est. Dar Armata a 3-a prusacă avansa extrem de rapid; în mai puțin de 3 săptămâni, ea a parcurs 325 km
Patrice de Mac-Mahon () [Corola-website/Science/321881_a_323210]