235 matches
-
importante: se desparte de Anina Rădulescu-Pogoneanu, iar în aprilie 1930 se căsătorește religios cu Margareta Ioana Nicolescu, profesoară de franceză și filosofie la un liceu din Capitală; vor avea două fiice: Elena Alexandra (Sandra), născută în 1931, și Ioana Maria Mărgărita (Măriuca), venită pe lume în 1933. Ajunge funcționar la Ministerul de Finanțe (1930), în această calitate participând la alcătuirea bugetului de stat și, în acest răstimp, ține conferințe (Logos și Eros în metafizica creștină), participă la al șaselea program sociologic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
după un an familia a fost încunoștiințată de sfârșitul lui. În 1983 revista „Caiete critice” reproduce integral, pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, studiul Dimensiunea românească a existenței, iar în 1979 C. Noica scrie, la solicitarea Mărgăritei Vulcănescu, amintiri despre V., tipărite în „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București și reluate după 1990. Emil Cioran afirmă undeva despre V. că „extraordinara lui vitalitate transfigura și problemele, și peisajele”. Este limpede că V., așa cum va spune mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
et le sens. Essai sur le phénomène musical, București, 1979; Tudor Arghezi, Cincizeci de poeme - Cinquante poèmes en vers et en prose, ed. bilingva, București, 1981, Poeme alese - Poèmes choisis, ed. bilingva, îngr. Ion Acsan, pref. Eugen Simion, București, 1996; Mărgărita Wallmann, Pridvoarele cerului, București, 1981; Adrian Marino, Littérature roumaine - littératures occidentales. Rencontres, București, 1982; Récits insolites. De Mihai Eminescu à Ana Blandiana, București, 1983; Ileana Mălăncioiu, À travers la zone interdite - Peste zonă interzisă, ed. bilingva, pref. Eugen Negrici, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
București, 1977; Moara lui Elisei, Iași, 1979; Prietena mea Cateluța, București, 1979; În norii ce vin și se duc..., București, 1980; La „Valsul dimineții”, București, 1981; Poiana de argint, București, 1982; Pânzele mamei, București, 1984; Nălucile nopții, București, 1985; Pădurea Mărgăritei, București, 1987; Călătorii, București, 1988. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1971), 280-281; Grigore Mureșan, „Moara lui Elisei”, CNT, 1980, 22; Radu G. Țeposu, „În norii ce vin și se duc...”, RL, 1981, 16; Haralambie Țugui, „Pânzele mamei”, CRC, 1985, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
peste doi ani, în 1972. A dus cu el "un cer întreg de amintiri / în pleoapele pe veci închise". Legitimitatea prefațatorului unei cărți cu suveniruri din teatru i-o dă și calitatea lui de dramaturg cândva la modă ("Înșir-te, mărgărite!", " Omul care a văzut moartea" ș.a.), dar și postura oficială în care s-a aflat din 1920 director general al teatrelor. Cele 18 pagini descoperite la răposatul Muzeu ieșean trec în revistă nu numai etape și destine din istoria teatrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
O atmosferă tenebroasă, cu fulgerări terifiante, împânzește Muntele de foc (din Călătorie în Africa). Încercarea de roman Dridri, a cărei primă parte e întocmită în felul romanului lui Paul de Kock și Alphonse Karr, și romanul cu tentă autobiografică, neterminat, Mărgărita au, la fel, o pulsație romanțioasă. Predominantă, în proza lui A., fie că e vorba de povestiri romantice, de tablouri de moravuri (Balta Albă, Borsec) ori de însemnări de călătorie, este evocarea, îndeosebi acel tip de evocare pe care îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Dimitrie Gusti, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Biberi), dar și franceze (Henry de Montherlant, Julien Benda). Și alte rubrici au, prin semnatarii lor și prin spațiul acordat, o ținută remarcabilă. De cronică dramatică se ocupă asiduu E. Cernătescu și, sporadic, Al. Tzigara-Samurcaș, Mărgărita Miller-Verghy, C.T. Bobeș, Ana Maria Tudury. Cronică muzicală, frecvență, îi revine Cellei Delavrancea și - în ultima perioadă - lui Mihail Andricu, iar Mihail Toneghin, I. Iliu și (începând din 1940) Ionel Jianu acoperă cronică plastică, în vreme ce Alexandru Vianu semnează cronică ideilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288232_a_289561]
-
P. 1 HYPERLINK \L " TOC147256425" notele editorului P. 429 Notele editorului Mary, Queen of Romania, The Story of my Life, vol. I-III, Cassell, Londra/Toronto/Melbourne/ Sydney, 1934-1936; Maria, Regina României, Povestea vieții mele, vol. I-III, traducere de Mărgărita Miller-Verghy, Editura „Adevărul”, București, f. a. (în două ediții); aceeași traducere a fost publicată într-o a treia ediție, în 1990-1991, tot în trei volume, la Editura Moldova din Iași. Prințul Paul de România, „Scrisoare către cititori”, în Regele Carol al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de Ioan Șerb și Florica Șerb, București, 1991, p. 72. Renate Grebing, Mite Kremnitz. Eine Vermittlerin der rumänischen Kultur in Deutschland, Frankfurt am Main / Berlin, 1976, pp. 13-14, 188, 201. Maria, Regina României, Povestea vieții mele, vol. II, traducere de Mărgărita Miller-Verghy, Editura Moldova, Iași, 1991, p. 137. Cf. scrisoarea adresată de Mite Kremnitz lui Carol I la 5 noiembrie 1891: „Deutsche Revue, care a publicat în cursul acestui an câteva minunate scrisori ale marelui împărat Wilhelm și ale lui Bismarck
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
orstjerne Bj/ornson, Luigi Pirandello, Giosuè Carducci, Giorgio De Chirico, Romain Rolland ș.a. Ziarul reflectă viu și variat realitatea românească, fiind unul dintre cele mai bine informate ale timpului. Mai colaborează Henriette Yvonne Stahl, Iustin Ilieșiu, Ludovic Dauș, Dem. Theodorescu, Mărgărita Miller-Verghy, Aurel Chirescu, D. Păcurariu. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
a știrbi cu nimic măiestria poeziei lui Vasile Alecsandri, o culme până atunci a fertilizării poeziei populare, Ion Pillat denunță în acesta "un model" ce "trebuia neapărat depășit" subliniind faptul că "formulei de artă pe care o întrupase Înșir-te, mărgărite și Miorița, Eminescu îi opune în același domeniu o concepție proprie, ce culminează în proză cu Făt-Frumos din lacrimă și în versuri, direct, în Călin file de poveste precedat de basmul în proză apoi de poemul publicat postum, Călin Nebunul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
convins, ca și Victor Eftimiu însuși, că scriitorul se exprimă mai convingător în teatru, exegetul examinează cele peste cincizeci de piese ale acestuia și le reține doar pe cele care l-au impus cu adevărat ca autor dramatic (Înșir-te mărgărite, Cocoșul negru și Meșterul Manole) și prin care el a înnoit teatrul românesc, utilizând substanța mitică autohtonă și făcând apel la tehnicile teatrului european (Maurice Maeterlinck, Edmond Rostand). La locul lor sunt puse numeroase piese facile, precum Ave, Maria!, Napoleon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
de duhul Însuși al Părinților din care ea rămâne, totuși, plămădită. Pe când așadar un Vatican II al ortodoxiei? PAGINĂ NOUĂ PE DREAPTA ADDENDA PAGINĂ NOUĂ PE DREAPTA 10. „Iuda Iscariotul, până ieri diavol, acum, frate de cruce al lui Isus!” Mărgărita Geica: Între Codul lui da Vinci și „descoperirea” mormântului lui Isus, a făcut valuri printre profani, și nu numai, Evanghelia lui Iuda. Au curs râuri de cerneală despre romanul lui Dan Brown și despre documentul descoperit În Egipt. Ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
de colaboratori, Între care și un român, Alin Suciu, este impecabilă și de necontrazis cu argumente filologice sau teologice. Firește, există lacunele textuale despre care vorbeam la Început. În condițiile actuale Însă, această interpretare este singura acceptabilă. Interviu realizat de Mărgărita Geică (apărut În Ziua, 10 martie 2007) PAGINĂ NOUĂ 11. „Biblia nu se apără cu strigăte și cu bicepși Încordați, ci cu credință, bun-simț și știință de carte” Sebastian Maxim: Atât evreilor impregnați de cultură elenistică, dar și Părinților creștini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
, Mărgărita (1.I.1865, Iași - 31.XII.1953, București), prozatoare, autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Elenei Miller-Verghy, profesoară și pedagog de vocație, care va conduce un pension la București, și a profesorului ieșean Gheorghe Miller. Tatăl moare subit, când viitoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
Umbre pe ecran”, ADV, 1935, 15 789; Claudia Millian, „Evoluția scrisului feminin în România”, ADV, 1935, 15 808; Erastia Peretz, Literatura feminină, CL, 1935, 6-8; Perpessicius, Opere, VII, 150; Ion Anestin, „Prințul cu două chipuri”, VRA, 1937, 471; Lucia Demetrius, Mărgărita Miller-Verghy, TIL, 1937, 9; Predescu, Encicl., 551; Gr. Tăușan, Antologie de amintiri literare, București, f.a., 467-476; Mihail Chirnoagă, „Cealaltă lumină”, UVR, 1944, 16; Agatha Grigorescu-Bacovia, Efigii literare feminine, „Almanahul femeii”, 1968, 110; Lucia Demetrius, Oameni pe care i-am cunoscut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
-
parabola fantasmatică, „pirandellismul animalier” (Ion Vartic). După o adevărată năvală editorială cu cărți pentru copii în anii ’50 (Ghiduș Arcăduș, 1953, Cutia de sticlă, 1957, Șmecherul în paradis, 1957, Băiețașul din stele, 1958 ș.a.), multe apărute în colecția „Înșir’te mărgărite. Cartea școlarilor mici”, unele traduse în germană și maghiară, îmbinând sfaturi utile cu moralizarea specifică anilor de avânt stalinisto-dejist, L. ajunge la „pădurea de povești și fabule” din Biblioteca fantastică (1976; Premiul Uniunii Scriitorilor), proză influențată de literatura lui Borges
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
apărut în limbile rusă, ucraineană, georgiană, estoniană, armeană, turcă ș.a. SCRIERI: Bat gândurile, Chișinău, 1965; Mozaic, Chișinău, 1967; Cântecul tău, Djalil, Chișinău, 1968; Balada stropului de soare, Chișinău, 1969; Vin negru, Chișinău, 1969; Amnar și cremene, Chișinău, 1971; Înșiră-te mărgărite, Chișinău, 1972; Pământul patriei, Chișinău, 1974; Veveriță-Riță, Chișinău, 1974; Leagănul cel verde, Chișinău, 1976; Imnuri în inimi, Chișinău, 1977; Darul vieții, Chișinău, 1978; Cu tine, țară de mesteceni, Chișinău, 1979; Flori albe, flori roșii, Chișinău, 1981; Veșnică ardere, Chișinău, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
Buletinul Bisericii Române Unite și Chemarea, cu apariție săptăm`nală, editată de N.S. Govora, și România. Foaie românească independentă, care anunță `n 1951 că aici și-a `nceput activitatea editura „Cartea Pribegiei”. La Rio de Janeiro apărea `n șir de mărgărite. Literatură, Folclor, Artă, Știință, Critică. Publicație trimestrială, editată de Cercul cultural „Andrei Mureșanu”, `nființat din inițiativa lui Ștefan Baciu și Faust Brădescu, iar la Sao Paolo, Căminul. La Sttugart apărea Orizonturi, `n timp ce la München erau editate Cuv`ntul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
București, 1986. Ediții: Barbu Delavrancea, Opere, I-X, introd. edit., București, 1965-1979, Discursuri parlamentare, îngr. edit., Bucureșți, 1999; Gh. Nicola Stoian Ogrineanu, Cronica de la Bechet. De neamul Ogrinenilor, Cluj-Napoca, 1974; Horia Lazăr, Jurnal de front, pref. edit., București, 1980. Traduceri: Mărgărita Miller-Verghy, Blandina, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1980. Repere bibliografice: Stelian Segarcea, „Barbu Delavrancea”, „Drapelul” (Arad), 1940, 25; Șerban Cioculescu, Finis coronat opus, RL, 1979, 51; Mihai Ungheanu, Delavrancea, LCF, 1986, 35; Cella Delavrancea, Dintr-un secol de viață, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288141_a_289470]
-
han La trei ulcele, Fata popei, Povestiri), ca și N. Dunăreanu, călător atent care știe să-i zugrăvească pe țărani și pescari, și V. Eftimiu, fantezist autor de feerii populare care a scris pentru teatru, cu mare succes, Înșir-te, mărgărite, și straniul Galaction. N. Gane este unul dintre cei mai rafinați autori de nuvele; își merită înalta reputație. Em. Gârleanu, directorul teatrului din Craiova, știe, într-un stil pur și cizelat, să ne prezinte în Bătrânii, Odată, Într-o noapte
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cotidian și nici nu respectă cronologia. Nu respectă nici canonul memoriilor, deoarece cotidianul apare transcris și comentat. Este în același timp jurnal și memorie, fără să fie doar una dintre ele. Schița Acum se moare, publicată în revista "Înșir-te, mărgărite" (1951, Rio de Janeiro) are conținut autobiografic. Textul se bazează pe amintirea traversării podului de la Ensdorf. Nici romanul nu scapă de amestecul de forme. Compoziția, lipsită de personaje cu nume și de fir epic complet, se apropie mai mult de
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Deși cartea este bine primită și are recenzii favorabile, ochii lumii occidentale rămân în continuare închiși. Încercarea Adrianei Georgescu de a sensibiliza opinia publică folosindu-se de experiența personală o inspiră și astfel apare, în 1951, în revista "Înșir-te, mărgărite" (Rio de Janeiro) schița cu caracter autobiografic Acum se moare, semnată cu pseudonimul Ina Cristu. Schița cu conținut autobiografic va fi supusă aceleași autocenzuri aplicată jurnalelor din adolescență: după revoluție, îi neagă calitățile artistice și interzice publicarea ei. Despre ea
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Comisiei, Biser Troianov, relatează . El a precizat că ultimele documente au fost depuse de comisia pentru alegeri municipale din Sofia. Potrivit rezultatelor finale, 1.349.380 de alegători au votat pentru Rosen Plevneliev și candidatul său pentru funcția de vicepreședinte, Mărgărita Popova, iar Ivailo Kalfin, susținut de Partidul Socialist, a obținut 974.300 de voturi. Pe locul al treilea s-a clasat fostul comisar european Meglena Kuneva, cu 470.808 voturi. Plevneliev și Kalfin urmează să se confrunte într-un nou
Rezultatele finale ale alegerilor din Bulgaria: Rosen Plevneliev, pe primul loc în opţiunile alegătorilor () [Corola-journal/Journalistic/59359_a_60684]
-
un mic infern al frustrării. Cu profesori mari, însă, nume adunate pe cărți, unii tonans, alții boemi. Bucureștiul oazelor, cum e Insula, o izbăvire cu mijloace puține, într-un teatru cu o scenă "cît o batistă." Poetică amăgire, cu Fundoianu, Mărgărita Miller-Verghi, Ion Călugăru, Sandu Eliad, care, nu-i de mirare, nu va ține. Nu va confirma. Totuși, et in Corăbiei 6 ego... 75 H.P., antirevista, Punct, Contimporanul, expoziția lui Brauner. Și firul se toarce mai departe, între figuri ordinare de
Ab ovo by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8021_a_9346]