1,017 matches
-
We Know, What We Don't and What We Should. William Davidson Institute, Working Paper 470, http://www.cepr.org/pubs/dps/DP3246.asp. Capesius, Roswith. 1985. Interiorul locuinței. Organizarea interiorului, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Caramelea, V., Vasile. 1961. Considerații demografic-antropologice asupra migrațiunilor populației din Mărginimea Sibiului, în Probleme de Antropologie, vol. VI, Editura Academiei Republicii Populare Române. Caramelea, V., Vasile. 2006. Satul Berivoiești
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Jan. 2000. Economic Reform, Democracy and Growth during Post-communist Transition, The William Davidson Institute, Working Paper 372, www.wdi.bus. umich.edu Focșa, Marcela și Wiener Raymonde. 1985. Țesături și alesături, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. François și Rus, Călin (coord.). 2002. Interculturalitate cercetări și perspective românești. Cluj: Presa Universitară Clujeană. Frumos, Luciana și Iacob, Luminița. 2002. Noi/ei românii clivaje în reprezentarea etno-identitară, în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Saale, http://www.eth.mpg.de Henderson, Jason. 2002. Building the Rural Economy with High-Growth Entrepreneurs. În Economic Revue, vol. 87, 3, pp. 45-70. Herseni, Traian. 1985a. Structura ocupațională a populației, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. 1985b. Forme specializate de gospodărie, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ocupațională a populației, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. 1985b. Forme specializate de gospodărie, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. 1997. Colinde și obiceiuri de Crăciun. Cetele de feciori din Țara Oltului (Făgăraș). București: Editura "Grai și suflet Cultura națională". Higley, John, Pakulski, Jan și Wesolowski, Wlodzimierz
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etno-sociologice în Țara Oltului în perioada interbelică: despre relații sociale intersătești, în Aluta. Studii și comunicări, Muzeul Județean Covasna, Sf. Gheorghe. Irimie, Cornel și Popa, Constantin. 1985. Păstoritul. Organizare, producție, valorificare, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae, Petrescu, Paul (coord.). 1985. Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Jarvis, Darryl. 1998. Postmodernism: a Critical Typology. în Politics
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Gheorghe. Irimie, Cornel și Popa, Constantin. 1985. Păstoritul. Organizare, producție, valorificare, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae, Petrescu, Paul (coord.). 1985. Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Jarvis, Darryl. 1998. Postmodernism: a Critical Typology. în Politics and Society, vol. 26, 1, pp. 95-142. Jenkins, Richard. 1996. Social Identity. London: Routledge. Jenkins, Richard. 2000. Categorization: Identity, Social
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Cultura națională. Marinescu, Valentina. 2002. Muncile casnice în satul românesc actual. Studii de caz. Iași: Editura Polirom. Markova, Ivana, ș. a. 1998. Reprezentări sociale ale "Comunității" în perioada postcomunistă. în Neculau Adrian și Fereol Gilles. 1998. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Mărginean, Ioan. 1995. Ruralul și reforma socială în România în Sociologie Românească, 3-4, pp. 245-255. Mărginean, Ioan și Bălașa, Ana (coord.) 2005. Calitatea vieții în România. București: Editura Expert. Mărginean, Ioan. 2005. Izolarea, factor inhibator al dezvoltării satelor, în Sociologie Românească
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Editura Polirom. Markova, Ivana, ș. a. 1998. Reprezentări sociale ale "Comunității" în perioada postcomunistă. în Neculau Adrian și Fereol Gilles. 1998. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Mărginean, Ioan. 1995. Ruralul și reforma socială în România în Sociologie Românească, 3-4, pp. 245-255. Mărginean, Ioan și Bălașa, Ana (coord.) 2005. Calitatea vieții în România. București: Editura Expert. Mărginean, Ioan. 2005. Izolarea, factor inhibator al dezvoltării satelor, în Sociologie Românească, vol. III, 4, pp. 56-76. Melo, Martha de, Denizer, Gevdet, Gelb, Alan. 1996. From Plan
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Neculau Adrian și Fereol Gilles. 1998. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Mărginean, Ioan. 1995. Ruralul și reforma socială în România în Sociologie Românească, 3-4, pp. 245-255. Mărginean, Ioan și Bălașa, Ana (coord.) 2005. Calitatea vieții în România. București: Editura Expert. Mărginean, Ioan. 2005. Izolarea, factor inhibator al dezvoltării satelor, în Sociologie Românească, vol. III, 4, pp. 56-76. Melo, Martha de, Denizer, Gevdet, Gelb, Alan. 1996. From Plan to Market. Patterns of Transition. The World Bank, Policies Research Working Paper 1564. Melucci
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1967. The Sociological Tradition. London: Heinemann. Nistor, Nicolae și Marinescu-Frăsinei, Mircea. 1990. Sibiul și ținutul în lumina istoriei (vol II). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Nistor, Nicolae și Racovițan, Mihai. 1985. Considerații istorice, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Nodia, Ghia. 1996. How Different Are Postcommunist Transitions?, în Journal of Democracy, vol. 7, 4, pp.15-29. Orchard, Vivienne. 2002. Culture as Opppesed to What? Cultural Belonging in the
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Social Forces, 86, 1, pp: 47-76. Părean, Ioan. 2005. Legende din Mărginimea Sibiului. Sibiu: Editura Psihomedia. Pătrașcu, Gheorghe. 1984. Arhitectura și tehnica populară. București: Editura Tehnică. Petrescu, Paul. 1985. Arhitectura populară, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Poledna, Rudolf, Ruegg, François și Rus, Călin (coord.). 2002. Interculturalitate cercetări și perspective românești. Cluj: Presa Universitară Clujeană. Pop, Lucian și Rughiniș, Cosima. 2000. Capital social și dezvoltare comunitară
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
social și dezvoltare comunitară. Studiu de caz, în Zamfir, Elena și Preda, Marian (coord.). Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz. București: Editura Expert. Popa, Constantin. 1985. Agricultura. Forme de agricultură, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Popa, Ioan. 1996. Țara Secașelor monografie folclorică. Centrul Județean al Creației Populare Alba, Alba Iulia. Popescu, Critian, Tiberiu, 2000. Istoria mentalității românești. Editura Universal Dalsi. Popper, Karl, R. 1996
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analiză critică a tranziției. Ce va fi "după". Iași: Editura Polirom. Zani, Bruna și Palmonari, Augusto (coord). 2003. Manual de psihologia comunității. Iași: Editura Polirom. Zderciuc, Boris. 1985. Așezări și gospodării, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ziólkowski, Marek. 1998. Despre pluralitatea prezentului (între tradiție, moștenire a socialismului, modernitate, postmodernitate), în Neculau, Adrian și Ferréol, Gilles. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Zulean, Marian. 1996. Emergența elitei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
măsurarea fenomenelor sociale în așa fel încât să se poată vorbi despre pertinența schemei de măsurare în raport cu specificul fiecărei probleme ridică o serie de dificultăți teoretice și practice. În sociologie, prin măsurare se desemnează determinările cantitative ale fenomenelor sociale. (I. Mărginean, 2000). Un caz special este cel al sondajului de opinie. S-ar părea că sondajul de opinie, fiind o specie a anchetei sociologice, este o metodă cantitativă. Această etichetare care transferă asupra sondajului toate limitele cantitativismului este de fapt doar
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mai ușor datele și nu exprimă o intensitate. Nu se poate spune că o persoană care este din categoria 4 este mai puțin "căsătorită" decât o persoana din categoria 1. 2.2.2. Măsurarea și cuantificarea/operaționalizarea Așa cum arăta I. Mărginean (1993), cuantificarea reprezintă elaborarea unei descrieri adecvate a caracteristicilor interne ale fenomenelor sociale care să faciliteze numărarea. Cuantificarea presupune deci trecerea de la conceptele calitative la cele cantitative. Fiind o operație pregătitoare, ea nu conduce în mod necesar la descrieri numerice
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
multe valori ce pot fi ordonate (discrete sau continue) pe un continuum de intensități. A doua întrebare, care survine în mod logic, este următoarea: Cuantificarea este necesară, posibilă? Depinde de poziția cercetătorului, dar este cert că are anumite avantaje (I. Mărginean, 1993): 1) permite descrierea obiectelor și propozițiilor din domeniul cunoașterii; 2) ajută la clasificarea entităților sociale și la condensarea informațiilor; 3) facilitează comunicarea rezultatelor, compararea, generalizarea; 4) este utilă la formularea legilor; 5) oferă posibilitatea de a descrie noi relații
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
studiem atitudini, elaborarea etalonului se poate realiza prin determinarea semnificațiilor pe care oamenii le atribuie unor evenimente. Alteori, etalonul se introduce pe cale normativă și poate fi determinat pe baza unor calcule: media, mediana, abaterea standard, decilele sau centilele distribuției (N. Mărginean, 2000; 194). Etalonul nu are o semnificație absolută așa cum este utilizat el în științele exacte. 3) Reguli de atribuire a valorilor. În procesul de atribuire a unor numere calităților obiectului de studiu trebuie definite regulile de atribuire. Pentru a fundamenta
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
măsurării, poate fi convertit în niveluri mai slabe (interval, ordinal nominal). Această trecere între nivelurile de măsurare este posibilă îndeosebi pentru caracteristicile cantitative continue, care pot fi măsurate la oricare dintre cele patru niveluri. Exemplu: Descrierea cantitativă a vârstei (I. Mărginean, 2000, 198-199) Nominal clasificarea populației după categoriile : * copilărie * adolescență * maturitate * bătrânețe Categoriilor li se atribuie valori numerice fără a fi în ordine Ordinal listarea populației pe baza categoriilor anterioare fără a se cunoaște valoarea reală a vârstei, iar categoriilor li
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
concept mai amplu. În situațiile cele mai simple, conceptul de referință este măsurat direct prin indicatori empirici, cum ar fi nivelul de educație, veniturile etc. Indicii (variabilele index) apar sub diferite denumiri: constructe ipotetice (Vlăsceanu, 1982) indicatori generali/indici empirici (Mărginean, 2000). Indicii sau constructele ipotetice sunt concepte cu valoare teoretică (interpretativă) elaborate pe baza condensării informațiilor empirice. În locul prezentării unor mesaje empirice mai mult sau mai puțin disparate, se elaborează un concept sintetic cu valoare interpretativă. Principala problemă în construirea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
operaționalizarea conceptelor și construcția variabilelor, numai după culegerea datelor avem posibilitatea unei verificări temeinice a operaționalizărilor. Putem, de asemenea, constata dacă suntem îndreptățiți să reunim indicatorii într-o măsură unidimensională compozită sau avem de-a face cu un domeniu multidimensional (Mărginean, 2000, 176-178). 9.2. Tipuri de indici Este necesar să se facă o diferențiere între indicatorii sociologici și indicii empirici, pe de o parte, și indicatorii și indicii statistici, pe de altă parte. În termeni statistici, indicatorul este o caracteristică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Sage Publications, California. Kurtz Norman R, (1982), Introduction to social statistics, Mcgraw-Hill, Boston; Lefter, Constantin, (2004), Cercetarea de marketing. Teorie și aplicații. Editura Infomarket, Brașov. Ludușan, N., Voiculescu, F., (1997), Măsurarea și analiza statistică în Științele Educației, Editura Imago, Sibiu. Mărginean, Ioan, (2000), Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, București. Mohr Lawrence B, (1990), Understanding Significance Testing, Sage Publications, London. Moser, C., A., (1967), Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale, Editura Științifică, București. Niculae, V., Mihăiță, (1996) Metode cantitative în studiul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie, Editura Polirom, 1997. 2 A se vedea și articolul lui C. A. Moser, "Recent Delopments in the Sampling of Human Populations in Great Britain", Journal of the American Statistical Association, 1955 3 Cf. Ion Mărginean, "Măsurarea socială", în Dicționar de Sociologie, (coord. C. Zamfir și L. Vlăsceanu), Editura Babel, 1993. 4 În articolul "Sondaje naționale și alegeri locale", 2000, sociologul Alin Teodorescu spune că sondajele de opinie sunt rezultatul unor măsurători. Din context se înțelege
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de indicatori de a ghida/orienta intervenția publică, de a contribui la caracterul planificat, inerent pentru definirea unei schimbări sociale ca proces de dezvoltare socială. Indicatorii sociali, în ansamblul lor, sunt definiți ca indicatori care devin elemente ale acțiunii practice (Mărginean, 2002, p. 33), reflectând anumite trăsături ale fenomenelor și proceselor sociale, măsurând atât starea obiectivă a sistemelor sociale - structura (alcătuirea, relațiile) și dinamica (funcționalitatea și performanța) -, cât și starea subiectivă (satisfacția, insatisfacția) (Zamfir, 1976). Indicatorii sociali sunt rezultatul integrării cerințelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
starea subiectivă (satisfacția, insatisfacția) (Zamfir, 1976). Indicatorii sociali sunt rezultatul integrării cerințelor de informare, planificare, dezvoltare și conducere existente la un anumit nivel de organizare (comunitar/local, regional, național, internațional). Un indicator social îndeplinește o serie de funcții între care (Mărginean, 2002, p. 34): mijloc de informare privind starea unui domeniu social, mijloc de diagnoză socială; mijloc de analiză, evaluare și interpretare a diferitelor fenomene, relații, procese sociale și acțiuni sociale; mijloc de cercetare a obiectivelor de dezvoltare într-un domeniu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
programelor politice contemporane a fost precedată de o serie de abordări teoretice (List, Marx, Weber și Parsons, printre alții) care au delimitat semnificațiile conceptului. Creșterea interesului pentru sistemele de indicatori a fost stimulată ca urmare a activității unor comisii guvernamentale (Mărginean, 2002, p. 29). Raportul Recent Social Change al Comisiei pentru studierea tendințelor sociale, SUA, publicat în 1933, este primul dintr-o serie de astfel de rapoarte și studii finanțate de instituții și agenții guvernamentale din SUA și Europa Occidentală, referitoare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]