491 matches
-
bagă... În timpul altei vizite la spital, o Întreb pe mama: - Cum a fost cu fuga bunicii de la Curte? - Curte! Țiganul-Împărat! Broasca-umflată! Ciocoi-pribeag-adus-de-vânt! - Atunci: fuga bunicii de-acasă. Cum a fost? - Cum să fie? Ca toate fugile. Aproape jumătate din femeile măritate erau fete fugite. - Deci, nu era un obicei grecesc. - Nu cunosc obiceiurile Grecilor! - Bine, dar... - Nici un dar! Pe mine mă cheamă Popescu - dacă n-ai știut... Și cu asta, basta! - Am Înțeles - dar cum s-a-ntâmplat? - Nu știu cum va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
în lături să te bage-n gura lui dom Emanuel. Lui Octav, Milică îi spuse că n-ar avea cum să-și spele faima de poponar confecționată de Angela și Doinița, decât culcându-se cu ele, sărmanele, femei serioase altminteri, măritate și cu copii, la treizeci și ceva de ani cât or fi avut, arătând destul de ofilite, mă rog, muncesc în draci, stresate, toată ziulica aleargă încolo și-ncoace pe teren, scriu, corectează, dactilografiază și stilizează și articolele altora. Angela cică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și tu abia ai început, iar în momentul în care o privesc, devin din nou conștientă de alegerile pline de cruzime pe care le face natura, mi se păruse întotdeauna că femeile însărcinate au o anumită distincție, că sunt femei măritate, veterani în armata naturii, dar din ziua în care am venit aici, continui să fiu surprinsă de umorul ei vulgar, recrutează soldați tineri, aproape niște copii la rândul lor, pe care îi împovărează cu alți copii, grei și nedoriți, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
și acu ne pomenim cu dumneaei, și-i vai de noi când o vedea iar lenjurile ’mneavoastră la fel peste tot, și hârtiile astea, scrisori, plicuri, ce-or fi, și cărți, păi, se poate, donșoară ? Se poate ? Păi, azi-mâine vă măritați și intrați la greu, și cine are să vă mai îngăduie ca acasă ? Păi, uite și la conu Ștefan, ce om cumsecade, pâinea lu Dumnezeu, da dintr-ale lui ai văzut că n-ai cum să-l scoți, asta e, dați
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
visul tână rului Ialomițeanu, ce încă mai afectează interes pentru filologie, ar fi în realitate o carieră diplomatică ? Este desigur adevărat, de vreme ce i-a confesat-o ei... Bieții sigisbei, surâde cu înțeleaptă îngăduință Profesorul, bieții sigisbei ce fac confesiuni doamnelor măritate, bazându-se pe discreția unei donna angelicata, intruvabilă în realitate ! Bieții sigisbei ce n-au decât experiența alcovului, unde amanții nu se îndură în genere să vorbească decât despre ei înșiși ! Cum să-și imagineze atunci că donna angelicata, dintr-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fata noastră ! Toate le știe nașa Fănica, așa că lumea nu se sfârșește cu unul ca Titi Ialomițeanu, care a început prin a fi un coate-goale și anunță să rămâie un mucegăit burlac, rotindu-se ca un fluture burduhănos în jurul doamnelor măritate. Pentru că dacă ai să te uiți la el mai atent, ai să vezi că pericolul unui embonpoint îl pândește ! Pășind în vârful picioarelor, Margot traversează salonul. Dacă ar fi întrebată, ar răspunde că merge să se prepare pentru sindrofie. Din
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mergeau cu Anul Nou, cu Anul Vechi, cu Ursul ,cu Jienii, cu Mireasă și cu Capră, iar fetele mergeau cu uratul. Toată lumea era bucuroasă să-i primească și le dădeau colăci. Tinerii de însurat umblau cu Jocul, iar fetele de măritat făceau colăci mari pe care fiecare față îl dădea prietenului ei. A doua zi tinerii căsătoriți se duceau la nași și îi semănau cu grâu, cu nuci și cuburi de zahăr. Se duceau cu colăci și mere și le dădeau
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA VĂLENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bojoagă Ionela () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2076]
-
la munca pământului. Era un adevărat om. A făcut războiul ajungând maior dar, deși binemerita spre grade superioare, a fost scos pe motiv că avea rude chiaburi. Așa sunt vremurile. Strâmbe. Ca să păstrăm o frățietate permanentă, în lipsa unor surori de măritat ne-am prins să ne facem cumetri. Cine se va însura și va avea copil să aibă ca naș de botez pe celălalt. Dar, gata, măritișul domnișoarei Mavromatis cu locotenentul Țanu a micșorat spațiul locuibil, așa că, la revedere cucoană, că
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
suflete. În suflete , ca acelea a Rujei și al lui Cap Alb! Mare: o neinchipuit de mare, dragă lume! TOATE, LA TIMPUL LOR... De o parte - Dan Bucura; de alta Veghea Vrâncioaia. Veghea - de cinzecișidoi de ani. Cu trei fete. Măritate. Cu fetițe și cu băieței, și de școală, și pe aproape. Singură. Dacă iei în seamă faptul că a rămas, de aproape doi ani, văduvă; dacă admiți realitatea realitate, nu e singură. Că se află în buricul neamului său. Unde
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nu l-am mâncat, l-am pus în buzunar. „E bolnav ?“, am întrebat arătând cu capul spre cel de pe pat. „Nu, slavă Domnului“, a spus ea, „dar așteptăm să moară. Eu am să mă duc la fete, că le am măritate gata, în alt sat, el nu vrea să meargă cu mine, zice că a trăit destul, mai stau aici ca să nu moară singur...“. Am tras scăunelul lângă pat și am zăbovit acolo vreun ceas, până mi s-au zvântat hainele
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
acoperișul jos, pe care-l luasem drept hambar. Stăteau printre războaie și alte instrumente de tors, coșuri pline ochi de lână și in, lăzi, dulapuri pline de pânze și de piei, vase cu tăciuni stinși. M-am plecat în fața celor măritate, femeile care aveau la brâu funde colorate. Am fost întâmpinat cu un murmur de mulțumire, și ochii mei s-au bucurat să vadă fețe albe, ochi albaștri și plete blonde, despletite sau împletite. Doar câteva aveau fețe pistruiate, ochi apoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în tot satul se auzeau pocnituri de bice și clinchete de clopoței, de la caii înhămați la sănii. Prima zi de an, de Sf. Vasile, se obișnuiește ca flăcăii din sat să meargă cu plugușorul la casele unde sunt fete de măritat și să tragă câte o brazdă în curte. Câțiva flăcăi din sat în frunte cu Petre, conducând un tractor, au venit cu plugușorul și la Frusina, au intrat în curte și au tras o brazdă de la un capăt la altul
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Învinse câtuși de puțin, au dovedit tărie caracterială de toată lauda. Parcă și mai mare merit au fetele care și-au așteptat prietenii din Închisoare, deși nu erau nici măcar logodite. Au fost extrem de puține asemenea exemple, atât din rândul femeilor măritate, cât și, mai ales, din cel al fetelor necăsătorite și nelogodite. Se cuvine ca să le omagiem perpetuu pe toate reprezentantele sexului frumos, care, sacrificând ani mulți din tinerețea lor și trecând prin nenumărate Încercări dintre cele mai grele, și-au
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cariera, individualismul, mai precis <victor45>: mulți trăiesc în concubinaj, desigur <sima35>: poate sunt prost informată <victor45>: poate că și eu sunt <victor45>: poate nu știi <victor45>: am zece colegi de birou <victor45>:patronii, doi, evrei. Familii impecabile <victor45>: două colege măritate, una cu un japonez <victor45>: a doua de curînd, după doi ani de concubinaj <victor45>: una de vreo 40, cam uritica, muncește la cariera <victor45>: contabilă măritata de 25 ani <victor45>: secretara e grasă, adică GRASĂ <victor45>: nu știu nimic
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
la o asemenea frumusețe? (fr.-n.red.). 3Nu te sfii... (fr. - n.red.). - Papa! reproșă Georgeta în glumă. - Zic virtuți, corectă generalul, în sensul de perfecțiune. Efemeia perfectă, totală, nu o matroană, pentru Dumnezeu! - Va să zică, noi suntem matroane, bietele femei măritate! crezu Olimpia că trebuie să obiecteze, pentru întreținerea convorbirii. - Oh, madam, deloc. N-avem dreptul să calomniemfemeile înainte de a le cunoaște posibilitățile. Georgeta fu cam îngrijorată de această conversație, ce putea degenera în altercații cu o femeie ca Olimpia, și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cine să te înțelegi însă? "El" mergea după stricatele lui, și eu îmi băteam capul cu voi. Ce-a fost a fost. Acum vreau ca măcar tu să trăiești altfel, să mă bucur și eu pe lângă tine, fiindcă fetele, odată măritate, își văd de bărbații lor. Trebuie să m-asculți pe mine, dacă vrei să te fac om. Ți-ai făcut mendrele, ai greșit o dată, acum cred că te-ai săturat. Să mă lași pe mine să-ți găsesc o fată
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
unde trebuia. Roșioară nu voia să se dea tot la început. Îi spuse să mai treacă pe la ei, să se mai vadă cu fata și, dacă Linei i-o plăcea, el i-o dă cu dragă inimă, că doar de măritat este, însă, până atunci, să-l lase să cerceteze, să afle cu cine stă de vorbă. Acu să nu se uite că fata lui e atât de speriată, așa sânt femeile la măritat, ce, parcă a lui nu fugise când
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să privească. Așa tablou de bărbat nu mai pomeniseră. A stăpânit meșterul peste Cuțarida. Trei luni cât a așezat marmura, dormea noaptea mereu în alt pat de muiere. Cum făcea, cum dregea, nu -lau dovedit. Călca și prin casele ălor măritate. Doar Gogu a prins-o pe-a lui. O știa rea de muscă. A pîndit-o, s-a nimerit, nu se știe. Când făcea ea bezele prin ferestre talianului, pică și omul în ușă. A lăsat-o să se scălâmbăie și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scurtă începură iar să caute. Să fi trecut un ceas, două de când se zbuciumau, când au auzit urletul lupilor. Îi trecură nădușelile. - Haita! zise sugrumat Dumitru. - Ssttt! - Aoleu, Mitică, Mitică... 337 De undeva de departe se deslușea strigătul unei fiare Măritate, întrecînd vântul sălbatic. - Lupii... Anghel râse cu glas stins: - Fugiți, mă, d-acilea, ce să caute lupii-n București! Tăcură, ascultând încordați. Acum nu se mai auzeau decât crengile pomilor, lovindu-se și frecîndu-se. - Un chibrit... aveți careva un chibrit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și politice) ale acestei etape au fost: accesul femeilor la educația superioară, reforma învățământului gimnazial și liceal, deschiderea accesului femeilor la unele profesii de la care erau excluse (mai ales cele de medic și jurist), recunoașterea dreptului de proprietate pentru femeile măritate, îmbunătățiri ale legislației asupra divorțului și custodiei asupra copiilor și, treptat, obținerea dreptului la vot. 1.2. Feminismul românesc al valului Itc "1.2. Feminismul românesc al valului I" „Politica și feminismul au avut întotdeauna o mare legătură. La început
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
drepturi politicexe "„drepturi politice" și să facă politică. Ele atacă „imensa minciună despre universalitatea votului” câtă vreme acesta rămâne doar masculinxe "„masculin". În principal, ele susțin următoarele: - Legislația românească configurează incapacitatea politică generalizată a femeilor și incapacitatea civilă a femeilor măritate. - Este necesar să se pună capăt desconsiderării femeilor, e vremea ca ele să își probeze capacitatea și judecata (rațiunea) și să „nu mai fie chestiunea lacrimilor care să-i scalde conferințele și scrierile ca o cerșire a drepturilor lor” (Buțureanuxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
rând producătoare și secundar consumatoare. Femeile produc „valori de întrebuințare simple”, ca de exemplu, cina familiei, care, dacă ar fi făcută la un restaurant, ar costa destul de mult, sau au grijă de copii, neplătind pe altcineva să o facă. Femeile măritate care au copii și lucrează în afara casei au două servicii, fapt care este și mai evident în țările comuniste, în care pentru aproape toate femeile dubla zi de muncăxe "„dublazidemuncă" a fost și este (n. M.M.) o realitate cotidiană. Dacă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
faptul că ar pune în pericol viața, integritatea fizică și sănătatea celuilalt soț ca și a celorlalți membri de familie. În reglementarea anterioară elaborării C. fam., și anume prin art.93, C.civ., abrogat în 1954, era prevăzută obligația femeii măritate de a nu avea alt domiciliu decât al bărbatului său, pe care trebuia să-l urmeze oriunde el își stabilea locuința 42 * Numele soților și al copiilor Legea prevede că la încheierea căsătoriei, viitorii soți vor declara numele care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cu un cearșaf frumos brodat, numit „prostire de culme”. Tot aici fiind camera fără sobă, se țineau atârnate de o prăjină prinsă de coama tavanului: șuncile afumate, picioarele de porc afumate, cârnații și toba de la porc. Zestrea pentru fata de măritat era ținută pe sipet sau pe pat, fiind stivuită ca după un vechi ritual. În sipet se țineau cele mai de preț odoare ale casei: ștergarele de cap și piepții de borangic, betele, obiectele de podoabă sau actele de proprietate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, câștigând repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de burghezi pe la 1900 e să devină maior de roșiori, cavalerist deci. La balurile garnizoanelor, roșiorii sunt vânați cu deosebire de infatigabilele silfide, măritate sau feciorelnice. O tânără nevastă neiubită fuge cu iubitul său din adolescență, „un roșior micuț”. Bătrânul soț moare, lovit de dambla. Un ofițer de roșiori al lui Bacalbașa epatează societatea „țivilă” cu versuri de iubire, dar la instrucție își maltratează
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]