322 matches
-
intitulată „Poezie românească” colaborează Nicolae Tăutu, Ion Sofia Manolescu, Coca Farago, Al. Jar, Magda Isanos, Dumitru Corbea, Nina Cassian, Victor Kernbach, Victor Torynopol, Ion Potopin, Șasa Până, Emil Manu. La capitolul proza trebuie remarcată o nuvelă a lui Marin Preda, Măritișul. Publicistica, îndeosebi politică, este ilustrata de Zevedei Barbu, Gh. Dinu, Mihail Cruceanu, Mihail Roller, Silviu Brucan, C. Ionescu-Gulian, Ion Popescu-Puțuri, Cezar Petrescu (Omul în literatura rusă de ieri și de azi), Al. Rosetti (Leningrad), Mihail Sadoveanu (Lumină de la răsărit), Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
mult și de frica poliției își ia lumea în cap. În cele din urmă, moare într-un hotel periferic din Iugoslavia, iar cadavrul ei e luat la Facultatea de Medicină ca material didactic. Ada însăși, ajunsă între timp pianistă, neacceptând măritișul plănuit de tatăl ei, fuge de acasă și se angajează, în București, profesoară de pian la o școală catolică, unde superioara vrea să o călugărească. Evadează și de acolo, traversează un episod erotic degradant, din care, spre deosebire de Milly, reușește să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
boierule, de azi nu-mi mai pot căpăta nici o bucățică” (Cerșetorul). Un exemplu excelent de portret fără încărcătură epică este Teodosia sluta și „proasta satului”, săracă lipită, care trudește pe la alții pentru a acumula salba cu taleri de aur necesară măritișului, o brumă de avere pe care i-o va acapara un văduv viclean, bețiv și leneș (Talerii, nuvelă în stilul lui Maupassant). Remarcabilă, în spiritul proiectării abile a faptului de viață semnificativ, este nuvela Proștii. Sculați cu „noaptea în cap
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
granița Împărăției zânelor peste apa cea mare, luând cu el frâul calului. zânele se jucau Într-o grădină frumoasă de nici raiul doar nu putea fi mai frumos decât grădina aceea. Eroul le spune zânelor că a fugit de frica măritișului, iar crăiasa zânelor Îl primește ca slujnică pentru un an. Fata se Împrietenește cu zânele și Învăță toate obiceiurile palatului. Întreprinde două acte cu valoare simbolică: dăruiește crăiesei inelul și lădița, cerând drept răsplată Încuviințarea de a-i săruta mâna
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un căpătâi. După ce părul eroului devine de aur În urma scaldei În baia zânelor,el se angajează argat la curtea unui Împărat, păstrându-și cele trei rânduri de haine furate de la zâne. Împăratul uitase că avea trei fete ajunse la vârsta măritișului. Fata cea mai mare vorbește cu surorile ei, ca fiecare să ducă câte un pepene la masa Împăratului. Pepenele este un simbol de fecunditate prin numeroasele sale semințe. Împăratul este surprins de gestul fiicelor sale și caută dezlegarea acestei enigme
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Sortitul Semnalăm, de asemenea, căsătoria ca motiv central Într-o serie de basme nuvelistice. În Despina, naratorul popular insistă asupra rolului jucat de noroc În alegerea partenerului potrivit. Toate le alegi În lume, dar soțul ori soția nu, șinsurătoarea ori măritișul mai merge și la noroc: dacă ai noroc, câștigi, dacă nu, nu. După o Îndelungă căutare, flăcăul, care terminase de efectuat stagiul militar, Își găsește o fată cu care se-nsoară. Abia după căsătorie, fata Își arată adevărata fire. Perechea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
talia lui groasă îi reflectă caracterul risipitor cît și inventivitatea verbală și situațională, pe care calambururile piesei insistă atît de mult. Iar variola care (din fericire doar temporar) o desfigurează pe Esther Summerson (în Casa umbrelor) îi amenință serios perspectiva măritișului, amenințînd în același timp să schimbe și cursul narațiunii. Din nou, unele trăsături ce țin de înfățișarea exterioară, cum ar fi forma trupului, tunsoarea, expresia feței (tendința de a se încrunta cu capul lăsat în jos, opusă predispoziției de a
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pe meșterii olari și chiar pe butnari. h. Zestrea Tradiția din satele comunei era ca fetele de măritat să-și facă zestre de nuntă. Cu cât zestrea era mai bogată,cu atât fata de măritat avea sorți de izbândă la măritiș. Aceasta era constituită din perne, una sau două plăpumi, covoare (lăicere), prosoape frumos înflorate și pânza necesară pentru lenjerie. Mama se îngrijea pentru completarea lăzii de zestre pentru toate fetele pe care le avea de măritat. Materiile prime din care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și deochiuri. Babe gheboșate se întreceau în a strânge ierburile numai de ele știute, pentru a face leacuri care să tămăduiască și să aline bolnavii. Erau amestecate în licori doftoricești pe care suferinzii le sorbeau pe nerăsuflate. Fete, dornice de măritiș, piteau flori pe sub perne, pentru a-și visa ursitul. Nevestele și le ascundeau în sân pentru a fi mai drăgăstoase. Așteptau roua dimineții în care se tăvăleau goale pentru a putea prunci. Bărbații se încingeau cu tulpini de cicoare ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
acum, zâmbește ea. Știi că așa zici mereu ? Că nu e timpul. Că nu e timpul pentru nu știu ce, că nu e timpul să -ți iei o casă, că nu e timpul să iei o pauză, că nu e timpul pentru măritiș... Dar a existat vreodată un timp potrivit pentru ceva ? — Întotdeauna am simțit când am făcut o alegere, am făcut tot ce mi-a spus inima. Niciodată altfel. Da, bravo ! Ai făcut tot timpul ce ți-a spus inima. Și ai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
o sută de EURO, fapt ce dovedea că era important ce întorci, dacă vroiai să ți se îndeplinească niște dorințe ascunse. Doamna Ghiborțea a înțeles că putea să regăsească astfel nu numai obiecte și acte, ci și sentimente pierdute odată cu măritișul, amintiri frumoase din studenție, iubiri neîmplinite, întrebări cărora nu le dăduse niciodată de capăt, idei și inițiative de care nu se credea în stare. Într-un elan științific greu de bănuit la o femeie care nu se remarcase niciodată prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de obicei în astfel de situații, agitație, înghesuială, dar situația este sub control, se vede și se simte experiența. „Doamnă, nu vă mai înghesuiți ! Ori prima aici în pachetul ăsta, ori ultima dincolo, nu-i același lucru ? Ce, mergem la măritiș ?” Un alt dialog jandarmi-pelerini, de data aceasta purtat pentru a face să treacă timpul mai ușor, de o parte și de alta a gardului metalic. Jandarmul spune către „pachetul” pelerin, pe un ton confesiv : „Ca anul acesta nu a fost
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gudron) se așezase pe paiele care formau acoperișul și conserva întreaga structură sărăcăcios încropită. În căsuța aceea părinții Larei au viețuit o jumătate de secol și aproape în același timp au părăsit-o amîndoi, lăsîndu-și fata nemăritată. Bucuria fetei după măritiș n-a durat mult. Vasilică, minerul, s-a însurat cu Lara și după un an a plătit scump salariul mărișor oferit la mină. Lara a plîns și s-a întors la căsuța ei, lăsînd blestemul peste cei care i-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
second hand, evident. După ce se încurcau în socoteli, concluzionau că Olimpul este destinat zeilor și muritorii trebuie să se mulțumească cu alt destin. Dar fetele, ce credeți că făceau? Ei bine, nu vă puteți închipui cîte fete erau gata de măritiș, și dacă măritiș nu se putea, măcar o probă tot nu scăpau prilejul să încerce. Carlos însă era mai serios ca un sihastru de la noi și le taxa drept femei ușoare. Se comporta nedrept cu ele și nasul lui era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
După ce se încurcau în socoteli, concluzionau că Olimpul este destinat zeilor și muritorii trebuie să se mulțumească cu alt destin. Dar fetele, ce credeți că făceau? Ei bine, nu vă puteți închipui cîte fete erau gata de măritiș, și dacă măritiș nu se putea, măcar o probă tot nu scăpau prilejul să încerce. Carlos însă era mai serios ca un sihastru de la noi și le taxa drept femei ușoare. Se comporta nedrept cu ele și nasul lui era greu de atins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bune sau rele, de experiențe reușite sau ratate, de frecventări alese sau mediocre. Cariera unor femei ca aceasta, capabilă de asemenea intuiții quasi-geniale, este de foarte scurtă durată, Întunecată fiind curând de obsesia comună la o anumită vârstă tuturor femeilor: măritișul, oricum și cu orice preț. Nu le mai recunoști, de la o vreme, pe aceste victime ale unei povești eronate În multe pri vinți, nu-ți vine să crezi ochilor și urechilor privind la spaimele și ascultând alarmele acestor iubite ale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
credință extracon jugală. Iar sfârșitul lor și al câtorva altele a fost totdeauna năprasnic și s a datorat celor două mari forțe universale des tructive ale amorului sută la sută: goana, de la o vreme, a iubi telor noastre după un măritiș dinainte ratat, dar acceptat totuși ca un refugiu pentru instinctivul lor sentiment de precaritate; sau dispariția lor prematură de pe scena acestei vieți, ca o salvare din orișice malentendu cu lumea și cu ele Însele. Nu știu dacă nu e cumva
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mi-o spunea prietenul desenator, cu nevastă și copii, când Încă mai credeam, ca un gogoman, că femeia este sinonimă cu sentimentul pudoarei. Dar faptul că Lilica R., Încă tânără, frumușică, inteligentă și talentată, aleargă mereu și astăzi după un măritiș cu orice preț, la fel [ca] prostituatele de orice mână, mi-a smuls din ancorele ei și această ultimă a mea iluzie despre femei. Rămasă azi În mijlocul sau pe marginea drumului ce și-a ales, cât de puțin i-ar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
după capul și inima ei; așa cum a făcut Mițura, mult celebrata În versuri de Tudor Arghezi, măritată deunăzi fără să-l mai Întrebe pe taică-său, din al cărui cuvânt nu ieșise până acum, lăsându-l consternat și inconsolat de măritișul singurului său odor de fată, În a cărei dragoste filială se Încrezuse prea mult și se refugiase cu toate amărăciunile celor șaptezeci de ani ai lui, cu sensibilitatea lui de bun părinte și cu marele lui har de poet al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ei în rândul fetelor de măritat. Ea mai fusese în vorbă cu unflăcău din Rafaila, satul natal al maică -si, care se gândea că fata se va statornici în locurile ei natale, dar Maria nu a fost de acord cu măritișul deoarece nu-i plăcea flăcăul. Soarele cobora spre asfințit iar Maria și Costache și-au dat seama că le-a rămas puțin timp de vorbit și s-au gândit că se vor întâlni în alte dăți, la jocurile ce se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nu se văd se uită”, și-a găsit un alt flăcău, pe care tot Ion îl chema, cu care s-a împrietenit și până la urmă s-au căsătorit în Cursești-Deal, devenind astfel nevasta lui Ion Cocuz. Ion Gheorghiu aflând de măritișul Elenei, și-a găsit și el o prietenă, de data aceasta în Pungești, pe numele Ruxanda Pârțac, prietenia cu ea s-a prefăcut în dragoste, dar depărtarea mare dintre satul lui natal Cuci și Pungeștii fetei pe care a îndrăgit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ea cum crește și mai ales cum se poartă, s-o învețe că nu trebuie să dea curs pornirilor și că trebuie să-și păstreze cinstea de fată înainte de a se mărita. Bineînțeles că va trebui s-o pregătească de măritiș; în pod este destulă lână de oaie, fuioare de cânepă și in precum și fir tors din câlți, în iarna care a trecut au lucrat amândouă cu spor pregătind materiale pentru țesut. Va trebui să cumpere fir de bumbac pentru urzeală
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai mult , dar numai după ce se termină ziua de lucru, dar atunci sunt moartă de oboseală. Dacă aș putea să învăț mai mult la Galați , i-aș putea ajuta mai mult pe ai mei, că muncesc, săracii, din greu. Cu măritișul am cam terminat-o...pe Grigore l-am îndepărtat, că îi stătea gândul numai la avere. Să mai văd și eu lumea și să mai învăț câte ceva și am să văd cum ajung ...” „Trrr”, se auzi vocea lui Costache oprind
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
evenimente cum au fost alegerile din toamna lui 1946; oamenii o duceau greu din cauza secetei care bântuise doi ani la rând, încetîncet legăturile dintre oameni se normalizau. Astfel Mihai Gheorghiu sa căsătorit la Galați cu Coca Crăciun apoi a urmat măritișul lui Emilia Gheorghiu cu Gică Gruia, despre care vorbiseră cele două femei, cum am văzut în pasajul dinainte. Săndel a aflat din scrisori despre toate noutățile ce avuseseră loc și de fiecare dată dorul de casă, de cei dragi îl
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
abuz de puterexe "„putere", ne-am făcut stăpânii celor mai slabi?” (Ficșinescuxe "„Ficșinescu,C.V.", 1898, în Mihăilescu, 2002, p. 123) El apără, alături de alți social-democrați, cauza femeilor nemăritate în privința accesului la instrucțiune și muncă. Femeile sărace sunt greu candidabile la măritiș și trebuie să aibă mijloace independente de existență. Nu trebuie închise cărările prin care femeile pot câștiga cinstit, spune el2. Ficșinescuxe "„Ficșinescu,C.V." face o frumoasă pledoarie pentru drepturi civilexe "„drepturicivile", controlul averii, capacitatea femeilor de a dispune de proprietate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]