9,227 matches
-
un dor... Iar un mângâi nebun la cap Mă descheia la bluză În timp ce greieri somnambuli Își acordau violele Să-mi sune mie, stele...! Buze lascive mușcau din trilul nopții Frânturi de partituri din noi... Ahh !...degetele cum iți mai căutau Mătasea pielii să ț-o cânte, Ciupindu-te de strune ! Și trupurile rezonau Acorduri înfundate de viori... Ce simfonie de culori Și ce concert de noi Icnind sub lună !! Referință Bibliografică: CONCERT DE NOI / Marta Polixenia Ursuleanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CONCERT DE NOI de MARTA POLIXENIA URSULEANU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marta_polixenia_ursuleanu_1461620541.html [Corola-blog/BlogPost/378084_a_379413]
-
pribegie! Dorul lor de țară, dor de Eminescu, Freamătă prin codri și tremură pe prund Prin apa cristalină de izvor iubit De poetul nostru ce mult a pătimit. Cheamă iar la tine brațele vănjoase Să-ți refacă haina ‘ceea de mătase, Să adune glia noastră strămoșească Sub același cer de limbă romănească. Cheamă iar la tine fiii tăi de aur Să-ți refacă haina aceea de azur Și strănge-i în brațe, mamă iubitoare, Să-și clădeasc'-aicea viața viitoare. Lasă-i
AZI E SĂRBĂTOARE! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1449437754.html [Corola-blog/BlogPost/369071_a_370400]
-
se aseamănă Păstorului cel Bun, ce-și netezește calea nădejdii spre curcubeul-paradis purtând pe umerii calzi dorurile noastre toate. Mama este sanctuarul Limbii noastre în care răsună serafic poemul liturgic. În ființa Ei-sclipirile de heruvim doldora de viață, cad pe mătasea gândului unde se adâncesc înalte ascunzișuri dospite în pâinea împlinirii rostuirilor. În clepsidra sufletului Ei, timpul se oprește își modelează spiritul provocând fascinația Crucii din care odrăslește Verdele Învierii. Mama este marea taină rânduită de Dumnezeu, în fibrele căreia respiră
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu suflul său asmatic. Pitită în căsuța ostatică tăcerii, Aștept înfrigurată sublima sărbătoare, Pogoară-ncet Ajunul pe treapta gri a serii, Se naște-n taină Fiul, păstorul de mioare... Referință Bibliografică: În pași de
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1482491297.html [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
fericire... De vorbă cu stelele Stele-mi vorbesc astă seară doar despre tine și-mi dăruiesc, ca o dulce povară în ochi licărul lor mi-este bine... în unduiri feline frunzele dau ultimul sărut vântului și se-aștern ca o mătase încă vie peste iarba verii ce trece, în odihna pământului un greier ratăcit sub fereastră fredonează sprințar un cântec de dor în noaptea cu lună albastră rămân nestingherită-n visare cu suflet de jar dogoritor te caut în mine și-
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_dragoste_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
comuna Săvădisla, județul Cluj. Provin dintr-o familie sătească de oameni simpli cu cinci copii, eu fiind al treilea născut al ei. Sub ce sorți vi s-au țesut anii copilăriei, prefăcuți cu timpul în fir de aur și de mătase, depănat de pe mosorul amintirilor? Am avut o copilărie frumoasă, dar încărcată de lipsuri, părinții având posibilități limitate și multe guri de hrănit. Anii școlari s-au putut împleti cu necazurile acestea, ați putut învăța carte în condiții convenabile? Am urmat
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1450264005.html [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
straniu, purtând orele îndărăt spre originea timpului. Prin limbile sale, în loc de vetustul ticăit, se repetă în ritm perfid un leitmotiv: Sunt arborele vremii. Rădăcinile-mi, șerpi negri, străpung un pian mut. De unica-mi ramură atârnă sângerie o batistă din mătase. E chipul meu străpuns de bumerangul idelor neînvinse! Căutătura-mi culege subit din oniric o roadă-imagine, în care șarpele-rădăcină se-aurește înălțându-se încolăcit pe frunza de treflă a unui as. Cât clipesc, trefla se preschimbă-n romb stacojiu, părelnic
COCOŞUL CU PENE DE RUBIN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1483268637.html [Corola-blog/BlogPost/382865_a_384194]
-
în roșu, cetina-i se-adună și, din țepoasă, în mângâietori și catifelați fulgi de ceață se rostuiește! Pe dată, bradul se scutură și fulgii se unesc în minunate pene ce-mbracă un cocoș purpuriu, precum fostul meu chip-batistă de mătase. În sfârșit, nu mai sunt arămia și incerta siluetă! Ceasul din ochiul meu stâng a cotropit cu sinele-i întinderea pânzei, surprinzându-mă c-o strigare, Cucuriguuu! Anunță cu puterea unită a celor două limbi înțepând cerul: S-a născut
COCOŞUL CU PENE DE RUBIN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1483268637.html [Corola-blog/BlogPost/382865_a_384194]
-
Vicol Publicat în: Ediția nr. 1806 din 11 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului PRIMA ZĂPADĂ Astăzi a-nghețat pământul Și-au venit în goană norii, Apoi s-a oprit și vântul, S-a oprit și roata morii. Și în foșnet de mătase, În totală armonie, Au căzut din cer pe case Bucățele de hârtie. Și-au căzut și în ogradă, Și-n livadă, și-n grădină; Șoriceii ies să vadă Dacă nu-i cumva smântână. Unul ia o bucățică, Dar pe dată
PRIMA ZĂPADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1449816216.html [Corola-blog/BlogPost/349636_a_350965]
-
Vicol Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului PRIMA ZĂPADĂ Astăzi a-nghețat pământul Și-au venit în goană norii, Apoi s-a oprit și vântul, S-a oprit și roata morii. Și în foșnet de mătase, În totală armonie, Au căzut din cer pe case Bucățele de hârtie. Și-au căzut și în ogradă, Și-n livadă, și-n grădină; Șoriceii ies să vadă Dacă nu-i cumva smântână. Unul ia o bucățică, Dar pe dată
PRIMA ZĂPADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1416502147.html [Corola-blog/BlogPost/376812_a_378141]
-
din mijlocul pădurii, cercul de foc lumina noaptea liniștită și ridica panglici roșii spre luna de argint, zeița nopții. Spiritul pădurii patrona ritualul magic, in irealul tabloului de basm. În centrul flăcărilor, prințesa aproape goală, doar cu un văl de mătase în jurul șoldurilor, stătea nemișcată, privind cu ochi lucioși și umezi bărbatul din fața ei. El o privea fix, cu iris de tăciune aprins. Nu se puteau atinge. Făceau parte din lumi diferite. Linia de jar îi despărțea. Atmosfera încărcată de energii
RITUALUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Ritualul.html [Corola-blog/BlogPost/364660_a_365989]
-
Pe-un necăjit din lume, Mi-a promis c-o să vi-l ducă, Astă seară, anume. Și-o picătură din vin bun, O picur pe pământ, Simți-veți sigur, imediat, Că Dumnezeu e Sfânt. Plânge cerul Plânge cerul de durere, Mătăsuri se unduiesc în vânt, În lume e multă tristețe, Și lacrimile curg pe pământ. Tu Doamne, privește spre lume, Și curățește-ne prin ploi, Speranțe în raze de soare, Îndreaptă Tu către noi. Miros de flori Miros de flori de
PENTRU CEI CE NU SUNT ACASĂ DE SFINTELE PAŞTI. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Adriana_tomoni_1397801540.html [Corola-blog/BlogPost/360246_a_361575]
-
-i capul pe perna albă. - Sărută-mă, sărută-mă, șopti Săndica, ridicându-și buzele țuguiate spre Mircea. Alăturându-se cu plăcere partenerei, își plimba necontenit mâinile pe obrazul său, coborând pe corp și ajungând în zonele sensibile ale petecuțului de mătase cârlionțată, tresăltând de emoția primei lor întâlniri, în liniștea nopții de vară. Mircea îi oferi gura, pornind cu limba într-o incursiune sălbatică, jucându-se cu buzele sale, sărutându-le cu pasiune, în timp ce ea îi răspundea cu aceeași dăruire, culegând
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425974717.html [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
de zeiță. Cobora, mângâind cu buzele și cu vârful limbii fiecare porțiune de piele bronzată de soarele verii, până ajunse la albeață din adăpostul slipului. Capul se ascunse între coapsele fetei, iar limba sa se insinua spre adâncitura acoperită cu mătasea ondulată și fină, mângâind cu insistență ridicătura de la baza petecuțului. Fata își înfipse cu tărie mâna în părul lui, grăbind ritmul soldurilor într-o mișcare frenetică. Buzele lui o ardeau de plăcere, iar neastâmpărul limbii o topea. Simțea că nu
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425974717.html [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
luau pietrele de pe râu și plecau!” Mai este o poveste veche, de care își aduce aminte nea Mitică. Bunicul Niculiță îi povestise cum o femeie, care găurise urechile fetei sale pentru a-i pune cercei, trăsese în urechi fir de mătase de care atârnase o bucățică de mămăligă, în loc de ceară, iar racoviceniiticluiseră niște versuri, considerate a fi defăimătoare pentru sebeșeni: Iese Buha din colibă / Cu cercei de mămăligă... Spiritul țăranului român a fost întotdeauna neîntrecut. Indiferent că avea parte de bucurii
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
porțile durerii Bat secunde-n nerăbdări. Trece pasărea iubirii- Zbor țesut în veșnicii, Elixir al fericirii Presărând melancolii. Curge un izvor de vise Împletind cărări de dor, Pietrele adorm aprinse De-un fior nepierior. Mai suspină câte-o floare În mătase lăcrimând, Vântul treieră prin boare Bobul de nectar plăpând. Clipe-au înghețat în stele Conturând nemărginiri, Se strecoară prin inele Focuri ce aprind iubiri. CÂNTECUL IUBIRII Inima cântă astăzi la vioară Un cântec renăscut de primăvară; Un sunet magic îmi
POEME NECUPRINSE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1425074882.html [Corola-blog/BlogPost/374705_a_376034]
-
cuplurile de familie ale actorilor și se desfac cel mai adesea după ce energiile care i-au atras se polarizează spate în spate, fiecare făcând umbră orizontului celuilalt! Rar, dar mai romantic, unele familii de artiști sunt legate cu nod de mătase și conviețuiesc împărțind succesul, înmulțind bucuria, hrănind iubirea! Un model, dar nu singurul, este cel al maeștrilor scenei Victor Rebenciuc și Mariana Mihuț. Taina aceasta nu trebuie căutată departe, se vede. Ce să se contracareze, de pildă, la maestrul Victor
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423291326.html [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PRIMĂVARA ȘI FEMEIA Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Cât ești de frumoasă primăvară Doar femeia te mai poate egala, În mătăsuri defilând în prag de seară, Tu, în flori de liliac prin mahala. Amândouă răscoliți pământul, În parfumuri și culori ne ispitiți, De ne curge prin artere răsăritul Și-alergăm nebuni de viață-ndrăgostiți. Răsfățate, schimbătoare și cochete, Dependenți suntem de
PRIMĂVARA ŞI FEMEIA de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angelina_nadejde_1402057164.html [Corola-blog/BlogPost/370207_a_371536]
-
sala de clasă decât după ce au aranjat totul ca la carte. Gențile și orice alt obiect le-au așezat la repezeală în pupitre. La vedere au rămas, pentru fiecare dintre fete, pachețele ambalate în celofan, legate cu un șnur din mătase în tradiționalele culori roșu și alb. Lângă acestea tronau maiestuoase, ca niște străjeri, dedicațiile confecționate din carton lucios, cu înscris caligrafiat. Au fost plăcut surprinse de aerul sărbătoresc creat de colegii lor cu ocazia zilei de 1 Martie. Nu s-
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473236203.html [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
PATRIARHUL devenind, fără umbră de îndoială, o carte de referință a lui Ilarion Boca, cea mai valoroasă dintre toate aparițiile lui editoriale de până acum, în opinia noastră. Versurile cu inserții filosofice, erudite, pot crea cititorului iluzia unor mreje de mătase, în care odată prins, greu se poate desprinde. Cartea se citește pe nerăsuflate, între două bătăi de inimă, plăcut surprins de avalanșa de idei și simțăminte care înnobilează poemul. Ar fi nepotrivit să cităm versurile cărții, nedreptățind pe unele (frumoase
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462972216.html [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
femeii. M.Joseph era un lord ... dar săruta ca un sălbatic. Se insinua adânc în dulceața gurii ei catifelate. Brațul lui îi cuprindea strâns talia în timp ce mâna îi susținea capul. Își înfipsese degetele în părul des, îi plăcea senzația de mătase a pielii ei. Intensitatea sărutului creștea sau scădea, Alma s-ar fi prăbușit dacă el o elibera din îmbrățișare. Nu-și simțea membrele, îi ardea tot trupul lipit de el. Se simțea că într-o baie de aburi, avea senzația
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1475494282.html [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
albă. Clipa tăcerii ia conturul nopții, ca o...salbă De perle rare ascunse adânc în mare, Găsite de-un Scafandru... într-o scufundare. In liniștea nopții aud Viața... cum se stinge. Ultima suflare percepută-n grabă, mă atinge. Voal de mătase plutește-n aerul tăcut Impânzind mireasma Visului plăcut. O adiere tristă m-atinge cu-a ei geană. Simțind a mea teamă, la ea să zbor...mă cheamă. O urmez tăcută iar vântul cu-a sa boare Plutirea-mi dăruiește și-
ŞOAPTA SECUNDEI de DOINA THEISS în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Soapta_secundei_doina_theiss_1370796077.html [Corola-blog/BlogPost/346277_a_347606]
-
tristă m-atinge cu-a ei geană. Simțind a mea teamă, la ea să zbor...mă cheamă. O urmez tăcută iar vântul cu-a sa boare Plutirea-mi dăruiește și-a inimii candoare! Zăresc, ascunsă-n nori... o treaptă luminoasă. Mătasea rochiei sclipește sub bolta frumoasă; Ajung la capăt și privesc cu ochii plini de rouă Grădina fermecată, ce-aș dărui-o vouă... Secunda de pe urmă s-a prefăcut în sunet! Ceru-ntunecat strigă cu-al său tunet Și-alungă vis
ŞOAPTA SECUNDEI de DOINA THEISS în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Soapta_secundei_doina_theiss_1370796077.html [Corola-blog/BlogPost/346277_a_347606]
-
Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a aparținut breslei cojocarilor din Siret. Steagul a intrat în patrimoniul muzeal în anii ’80, ca donație făcută de muzeograful Dorel Ursache. Realizat din mătase de culoare roșie, cu motive florale brodate, steagul (care are dimensiunile 1,30 x 0,95 m) prezintă pe fiecare parte câte un medalion pictat (Sf. Ioan Botezătorul și Maica Domnului) și are pe margini franjuri din fire metalice de
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
aparținut breslei cărămidarilor din Botoșani. Acesta din urmă (care este o donație făcută de Grigore Foit) figurează în registrul de evidență la data intrării în patrimoniu (23 septembrie 1987) cu valoarea de...400 lei vechi (0,04 RON). Steagul din mătase, cu franjuri din fir auriu, cu dimensiunile de 1 x 0,80 m, are două eșarfe tricolore cu inscripțiile „Societatea muncitorilor cărămidari - Botoșani” și deviza „Toți pentru unul și unul pentru toți”. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Breslele și “steagurile lor
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]