414 matches
-
fie nevoie să simulezi sau să disimulezi prea mult. În psihiatria moder nă, contac tul vizual al paci entului este măsurat pentru a se constata dacă acesta are vreo tulburare a personalității care să-i împiedice conviețuirea cu alți oameni. Mătrăguna și ochii frumoși Când te duci la oftalmolog pentru a primi ochelari, doctorul îți ad mi nistrează niște picături care-ți măresc pupilele și permit o examinare mai ușoară a interiorului ochilor. Aceste picături pot fi de atropină; atropina se
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
duci la oftalmolog pentru a primi ochelari, doctorul îți ad mi nistrează niște picături care-ți măresc pupilele și permit o examinare mai ușoară a interiorului ochilor. Aceste picături pot fi de atropină; atropina se extrage dintr-o plantă numită mătrăgună sau Atropa Belladona (de la latines cul bella dona, femeie frumoasă). Și asta pentru că, în An ti chitate, femeile obișnuiau să-și pună în ochi picături de mătrăgună care să le dilate pupilele și astfel să le facă ochii mai frumoși
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Aceste picături pot fi de atropină; atropina se extrage dintr-o plantă numită mătrăgună sau Atropa Belladona (de la latines cul bella dona, femeie frumoasă). Și asta pentru că, în An ti chitate, femeile obișnuiau să-și pună în ochi picături de mătrăgună care să le dilate pupilele și astfel să le facă ochii mai frumoși, chit că bâjbâiau prin încăperile palatelor, căci nu mai puteau vedea bine. Într-adevăr, ochii strălucitori, cu pupilele di latate dau o frumusețe deosebită feței; emoțiile erotice
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
căpătate În timpul luptelor cu animalele sălbatice mari. În acele prime faze ale evoluției, omul nu suferea de cardiopatii, ulcere și boli psihice. Inspirația utilizării plantelor tămăduitoare a apărut prin observarea comportării unor animale suferinde: mistreții bolnavi mâncau iederă, urșii foloseau mătrăgună, cerbul rănit mânca busuioc de câmp, câinii constipați și oile cu dureri de cap căutau anumite specii de plante, nevăstuica folosea vinariță În lupta cu șerpii. Păsările pădurii foloseau frunzele de laur drept purgative iar rândunica Își lecuia ochii puilor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Tinctură de mușețel (Matricaria chamomilla) preparată din 20 g flori uscate, macerate 10 zile În 200 ml alcool 70 0; după strecurare se păstrează În sticle brune și se consumă câte 10-20 picături pe zi, În puțină apă. *Tinctură de mătrăgună (Atropa belladonna) preparată din 100 g frunze macerate timp de 7-8 zile În alcool 70 0 și lactoză, cu efecte bune În colică hepatică foarte dureroasă. *Vin tonic de ghințură galbenă preparată din rădăcini uscate, macerate 7-8 zile În alcool
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Poezie deschisă (1984), Ascunsa rană (1996), toate vădind un efort continuu, coerent, de esențializare lirică și modernitate. Antologia de autor Poezii din secolul trecut (2002) conține materia cărților anterioare și texte recente, împlinind portretul poetului sexagenar. Cuvinte încrucișate (1996) și Mătrăguna dulce (2001) adună, într-un conglomerat eclectic, texte de gazetar polemic, schițe și portrete, reverii și meditații pe marginea vieții literare, eseuri. Încă de la întâia plachetă poezia lui T. pare să își precizeze direcțiile, obsesiile și mijloacele de expresie. Deschizându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
în publicistica lui T., unde în același text pot sta împreună duritatea, polemica tăioasă, amărăciunea mergând până la sarcasm, gestul demascator și răceala distanței, dar și amintirea emoționată, căldura prieteniei, duioșia ascunsă, cum se poate observa în portretele celor evocați în Mătrăguna dulce. SCRIERI: Punctul de sprijin, Iași, 1971; Iași - cetatea culturii (în colaborare cu C. Slătinaru), Iași, 1971; Nocturne, Iași, 1975; Pentru cine exist, Iași, 1979; Poezie deschisă, postfață Liviu Leonte, Iași, 1984; Ascunsa rană, Timișoara, 1996; Cuvinte încrucișate, Iași, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
dulce. SCRIERI: Punctul de sprijin, Iași, 1971; Iași - cetatea culturii (în colaborare cu C. Slătinaru), Iași, 1971; Nocturne, Iași, 1975; Pentru cine exist, Iași, 1979; Poezie deschisă, postfață Liviu Leonte, Iași, 1984; Ascunsa rană, Timișoara, 1996; Cuvinte încrucișate, Iași, 1996; Mătrăguna dulce, Iași, 2001; Poezii din secolul trecut, Iași, 2002. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Jocul de-a privi, AFT, 1966, 9; Constantin Ciopraga, „Punctul de sprijin”, CRC, 1971, 27; Dana Dumitriu, „Ca într-un vechi romanț”, RL, 1975, 12; Dorin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
Antonesei, Farmecul discreției, „Timpul”, 1996, 5; Nicolae Panaite, Pipăi pereții de-o veșnicie, CL, 1998, 3; Grigore Ilisei, Portret al artistului la 60 de ani, RR, 2001, 12; Popa, Ist. lit., II, 285; Florin Faifer, Niște „uimiri” sau Despre... dulceața mătrăgunei, CL, 2002, 12; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 416-417; Dicț. scriit. rom., IV, 617-618. S. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
pe „agresor“ să muște o dată spre a avea pentru ce să-și blesteme zilele... uneori nici nu mai apucă s’o mai facă, iar el, „agresorul“ a ajuns să „știe“ asta și să fugă ca dracu’ de tămâie de vreo mătrăgună. À propos: și rubedenia ei, cartoful, poate ucide prin același șiretlic omul ori un mamifer, nu o pasăre și nici gândacul, chestiune de subdezvoltare a sistemului nervos sau „fericiți cei săraci cu duhul“... Gândăcime din care, pentru unul, cartoful e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pădure, se refugiază acolo și, pe când citea în poiană, îi cade pe cartea de rugăciuni o frunză de păr, de la care, punând-o în sân, rămâne grea. În toate mitologiile lumii, plantele au capacitatea de a zămisli direct de pildă, mătrăguna (vezi Eliade, în Zamolxis, La Mandragore et les mythes de la naissance miraculeuse). "Iudeii și romanii nu-i numeau oare pe copiii naturali copii din ierburi sau copii din flori? Artemis și Apolo se nasc pe când mama lor atinge un palmier
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
se face roșie e semn că bolnavul va muri, iară dacă e albă e semn că va trăi. Dacă înflorește o mirtă* într-o casă unde sînt mai multe copile, apoi se crede că una din ele va muri curînd. Mătrăguna, dacă este undeva în grădină, nu se scoate, că apoi moare fata sau gospodina casei aceleia. Nu-i bine să spui bocetele care spun femeile cînd duc mortul la groapă, fiindcă se poate pricinui moartea cuiva. Cînd găsești șerpi prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
voiește să placă la flăcăi și să fie cea întîi în joc trebuie să meargă într-o duminecă de frupt cu mă-sa, îmbrăcate frumos, în cîmp, ducînd cu sine în traistă pîne, sare și rachiu, și să sape acolo mătrăgună, iar în locul ei să puie acele lucruri; întrunindu se acasă, fata trebuie să ducă tot drumul mătrăguna pe cap și să se ferească, atît la dus, cît și la întors, de sfadă ori ocară. întrebată de cineva ce duce, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duminecă de frupt cu mă-sa, îmbrăcate frumos, în cîmp, ducînd cu sine în traistă pîne, sare și rachiu, și să sape acolo mătrăgună, iar în locul ei să puie acele lucruri; întrunindu se acasă, fata trebuie să ducă tot drumul mătrăguna pe cap și să se ferească, atît la dus, cît și la întors, de sfadă ori ocară. întrebată de cineva ce duce, să nu spuie adevărul, căci atunci mijlocul acela n-ar mai ajuta nimic. Ca să fie jucate mult, fetele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căpătate În timpul luptelor cu animalele sălbatice mari. În acele prime faze ale evoluției, omul nu suferea de cardiopatii, ulcere și boli psihice. Inspirația utilizării plantelor tămăduitoare a apărut prin observarea comportării unor animale suferinde: mistreții bolnavi mâncau iederă, urșii foloseau mătrăgună, cerbul rănit mânca busuioc de câmp, câinii constipați și oile cu dureri de cap căutau anumite specii de plante, nevăstuica folosea vinariță În lupta cu șerpii. Păsările pădurii foloseau frunzele de laur drept purgative iar rândunica Își lecuia ochii puilor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Tinctură de mușețel (Matricaria chamomilla) preparată din 20 g flori uscate, macerate 10 zile În 200 ml alcool 70 0; după strecurare se păstrează În sticle brune și se consumă câte 10-20 picături pe zi, În puțină apă. *Tinctură de mătrăgună (Atropa belladonna) preparată din 100 g frunze macerate timp de 7-8 zile În alcool 70 0 și lactoză, cu efecte bune În colică hepatică foarte dureroasă. *Vin tonic de ghințură galbenă preparată din rădăcini uscate, macerate 7-8 zile În alcool
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
atunci când este împușcat, să recurgă la dictamnus și busuioc sălbatic? Cine a deprins nevăstuica să folosească virnanțul în clipa când vrea să lupte cu un liliac sau cu un șarpe? Cine sfătuiește pe mistreț să ia iederă și pe urși mătrăgună, ca fiind medicamente bune pentru ei? Cine l-a îmbiat pe vultur să caute și să folosească geode când nu-și poate depune ouăle decât cu greutate? Și cine face pe rândunică să priceapă că poate lecui ochii puilor ei
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
1525) interpretează cronicile orașului, din punct de vedere al cauzalității istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei Viața lui Castruccio Castracani (1520), precum și al cătorva poeme și o serie de piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută e Mătrăguna (1524), o critică acidă și obscenă a corupției societății italiene contemporane. Multe dintre scrierile sale au anticipat formarea statelor naționaliste. Numele său este și folosit, sub forma de machiavelism, pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele care folosesc aceste
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
resturile vegetale și prin semințele provenite din fructele parțial atacate (fig.103-c). Ciuperca se poate răspândi cu ușurință în terenurile bogate în humus, cele îngrășate excesiv, în solurile cu lipsă de magneziu și pe diferite plante: cartof, vinete, măselariță, ciumăfaie, mătrăgună. Prevenire și combatere. Tomatele se vor planta în soluri îngrășate echilibrat, fără lipsă de magneziu, curate de buruieni. Solul serelor și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea și arderea resturilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Marlowe, Teatru, București, 1988 (în colaborare cu Florentin Toma); Van Vogt, Făuritorii de arme. Arsenalele din Isher, București, 1992; Dan Grigorescu, Brâncuși, București, 1992; Isaac Asimov, Pulbere de stele, București, 1993; W. Somerset Maugham, Bilet periculos, Brașov, 1995, Machiavelli și mătrăguna, București, 1995, Julia, București, 2002; Ioan Flora, Cincizeci de romane și alte utopii - Fifty Novels and Other Utopias, ed. bilingvă, pref. Cornel Ungureanu, București, 1996 (în colaborare cu Richard Collins); Aldous Huxley, Minunata lume nouă. Reîntoarcerea în minunata lume nouă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
pași s-a mai ridicat o soață pe care nu o observasem și s-a dus după cea dintăi. Le-am văzut oglinzile albe depărtându-se pe sub crengăritul negru al pădurii desfrunzite. 29 dechemvrie [CÂNTECE ALBANEZE]* Cântec albanez Frunză verde mătrăgună, Am ieșit sara pe lună, Ca să cânt dintr-o gurdună. Spre izvorul cel din vale Iată-mi iese mândra-n cale Cu fotă și cu paftale. Vino, mândro, la izvor, Ca să-ți cânt de dulce dor. De nu vii, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noapte / și-o clipă durează” (Traducere: I. Boniface-Hétrat). *Inscripție pe un ștergar: „Unde-i pace și iubire / E noroc și fericire”. Simplu, liniștitor! *Metamorfozele unui bărbat: la culcare era „șarpe” (care, bineînțeles, a fost încălzit mereu la sîn), iar dimineața „mătrăgună”. Ce va fi la prînz, și apoi, din nou, seara? *Cîți pumni verbali poate încasa cineva într o zi fără să se clatine? *Protestul unui cărturar (Florea Fugariu, editorul Țiganiadei), cu care am stat mai mult de vorbă în curtea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mâții (Valeriana officinalis, Valeriana simplicifolia, Valeriana tripteris) Familia Dipsacacee. Negina sălbatică (Knautia lungifolia), Floarea văduvii, Sălcioară, Ochiul vacii (Knautia lancifolia, Succisa prtaensis), Șuvara (Dipsacus silvester) Familia Solanacee. Buruiană de dalac (Solanum vulgare, Solanum dulcamara), Floare lină (Solanum nigrum), Iarba codrului, Mătrăgună (Atropa belladonna), Măselariță (Hyoscyamus niger), Laur (Datura stramonium) Familia Scrophulariacee. Hulupan, Dulupan (Verbascum Thapsus), Lipan (Verbascum phlomoides), Iarba neagră (Scropularia alata), Brânca porcului (Scrophularia scopoli, Scrophularia nodosa), Degetariță (Digitalis media, Digitalis grandiflora, Digitalis ambigua), Coada câinelui (Linaria intermedia, Veronica austriaca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un uriaș, București, 1936; Ceasul de amiază, București, 1936; Marmoreele, București, 1936; Umbra platanilor, București, 1936; Anotimpuri în tăcere, București, 1937; Luminătorul din ape, București, 1937; Zeița cu podoabe de aur, București, 1937; Har, București, 1937; Heruvim lăuntric, București, 1938; Mătrăgună, București, 1938; Cloșca cu puii de aur, București, 1938; Pygmalion, București, 1939; Inima munților, București, 1939; Clopotnița mică, București, 1939; Moise, București, 1939; Mihail Eminescu, București, 1939; Neguțătorul de inimi, București, 1939; Dansul dryadelor, București, 1940; Iisus cu crucea pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
1525) interpretează cronicile orașului, din punct de vedere al cauzalității istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei Viața lui Castruccio Castracani (1520), precum și al cătorva poeme și o serie de piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută e Mătrăguna (1524), o critică acidă și obscenă a corupției societății italiene contemporane. Multe dintre scrierile sale au anticipat formarea statelor naționaliste. Numele său este și folosit, sub forma de machiavelism, pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele care folosesc aceste
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]