323 matches
-
L. Trifoi de Alexandria Trifolium hybridum L. Trifoi hibrid Trifolium incarnatum L. Trifoi incarnat Trifolium pratense L. Trifoi roșu Trifolium repens L. Trifoi alb Trifolium resupinatum L. Trifoi persan Trigomella foenumgraecum L. Schinduf Vicia spec. cu excepția Vicia faba major L. Măzăriche, bob, cu excepția bobului varietatea major" (3) La art. 2 alin. (1) partea A, se adaugă lit. (c) următoare: "(c) Alte specii Brassica napus L. var. napobrassica (L.) Peterm. Gulie Brassica oleracea L. convar. acephala (DC) Varză furajeră Raphanus sativus L.
jrc75as1969 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85209_a_85996]
-
umană, care nu sunt menționate la altă poziție 12.09 Paie și pleavă de cereale, nepreparate, sau tăiate, dar fără altă transformare ex 12.10 Sfeclă furajeră (Beta vulgaris macrorhiza), napi, rădăcini furajere; fân, lucernă, trifoi, sparcetă, gulie furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, cu excepția făinii din plante furajere verzi deshidratate ex 15.02 Seu (inclusiv seurile denumite "premiers jus") obținut din grăsime de capră 15.03 Stearină din untură, oleostearină și stearină din seu; ulei de seu și
jrc67as1969 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85201_a_85988]
-
înregistrate la rubrica 132, "Culturi oleaginoase erbacee", și leguminoasele cultivate ca legume care trebuie să se înregistreze la rubricile 136, 137 sau 138. Subrubricile rubricii 129 (Culturi proteice): 360. Mazărea, fasolea de câmp și lupinul dulce 361. Lintea, năutul și măzărichea 330. Alte culturi proteice 130. Cartofi (inclusiv cartofii timpurii și de sămânță) Subrubricile rubricii 130 (Cartofi): Datele se introduc dacă există în contabilitatea exploatației. 362. Cartofi pentru amidon 363. Alți cartofi 131. Sfecla de zahăr (cu excepția semințelor) 132. Culturile oleaginoase
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
certificate oficial ca "semințe de bază" sau "semințe certificate". Artiolul 3 Statele membre prescriu că, începând cu 1 iulie 1991, semințele de: - Festuca ovina L - păiușul oilor, - Trifolium incarnatum L - trifoi incarnat, - Trifolium resupinatum L - trifoi persan, - Vicia sativa L - măzăriche, - Vicia villosa Roth - măzăriche păroasă, măzăriche de Cerdagne, - Sinapis alba L - muștar alb, nu pot fi comercializate decât dacă au fost certificate oficial ca "semințe de bază" sau "semințe certificate". Articolul 4 Statele membre adoptă: - până la 1 iulie 1987, cel
jrc1093as1986 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86232_a_87019]
-
de bază" sau "semințe certificate". Artiolul 3 Statele membre prescriu că, începând cu 1 iulie 1991, semințele de: - Festuca ovina L - păiușul oilor, - Trifolium incarnatum L - trifoi incarnat, - Trifolium resupinatum L - trifoi persan, - Vicia sativa L - măzăriche, - Vicia villosa Roth - măzăriche păroasă, măzăriche de Cerdagne, - Sinapis alba L - muștar alb, nu pot fi comercializate decât dacă au fost certificate oficial ca "semințe de bază" sau "semințe certificate". Articolul 4 Statele membre adoptă: - până la 1 iulie 1987, cel târziu, dispozițiile legale, de
jrc1093as1986 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86232_a_87019]
-
sau "semințe certificate". Artiolul 3 Statele membre prescriu că, începând cu 1 iulie 1991, semințele de: - Festuca ovina L - păiușul oilor, - Trifolium incarnatum L - trifoi incarnat, - Trifolium resupinatum L - trifoi persan, - Vicia sativa L - măzăriche, - Vicia villosa Roth - măzăriche păroasă, măzăriche de Cerdagne, - Sinapis alba L - muștar alb, nu pot fi comercializate decât dacă au fost certificate oficial ca "semințe de bază" sau "semințe certificate". Articolul 4 Statele membre adoptă: - până la 1 iulie 1987, cel târziu, dispozițiile legale, de reglementare și
jrc1093as1986 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86232_a_87019]
-
Flora din zona este caracteristică zonei stepice și de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi. Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
Lunaria rediviva"), buhai ("Listera ovata"), brei ("Mercurialis perennis"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sugătoare ("Monotropa hypopitys"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), sparceta ("Onobrychis viciifolia"), bănica ("Phyteuma orbiculare"), firuța ("Poa remota"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), coacăz de munte ("Ribes alpinum"), molotru ("Trigonella procumbens"), măzăriche de pădure ("Vicia sylvatica"), coada mielului ("Veronica prostrata"), rutișor ("Thalictrum foetidum"), orz pădureț ("Hordelymus europaeus"), sau pir-gros ("Cynodon dactylon") În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
teiul(Tilia tomentosa), arțarul (Acer campestris), paltinul (Acer pseudoplatanus). În zona de șes crește sălcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt păiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea (Vicis sative. Plantele de cultură sunt atacate de buruieni că știrul (Atriplex), știrița(Amaranthus retrofelexus), troscotul (Paliganus eviculare), pelinul (Artemisia austriacă), mohorul (Sturis viridis), neghina (Agrostemma githago), pălămida (Cirsius arvense). Fauna este reprezentată de mistreț (Sus scofa), căprior (Capreolus capreolus
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
ca simbol al fertilității, dedicat cultului Zeiței-Mame. Tehnicile de producție și diversificarea activității economice au fost dezvoltate, impunând o diviziune socială. Au fost descoperite semințe carbonizate, ceea ce subliniază cultivarea multor cereale de grâu sau orz, sau leguminoase ca linte și măzăriche. Se modifică radical tipul de alimentație, cu consecințe în general benefice pentru starea de sănătate Mijloacele de subzistență sunt multiplicate, ceea ce duce la un spor demografic și creșterea duratei medii de viață. Mobilitatea grupurilor umane scade, începând procesul de sedentarizare
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
Floră din zona este caracteristică zonei de stepa și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
munte ("Dianthus tenuifolius"), poroinic ("Orchis militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa"), oiță ("Anemone narcissiflora"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), margaretă ("Leucanthemum vulgare") sau brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni (unele aflate pe lista roșie a
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
importanță deosebită în stabilirea principalelor moduri de folosință a terenurilor agricole , ca urmare a limitelor ce există în cadrul lucrărilor mecanizate . COMPONENȚA ȘI STRUCTURA VEGETAȚIEI DIN ZONĂ Se întâlnesc și plante care în zona studiată sunt mai rare , cum ar fi : măzărichea ( vicia cracca ) și oreșnița ( lathirus tuberosus ). COMPONENȚA ȘI STRUCTURA FAUNEI DIN ZONĂ DATE DE GEOGRAFIE ISTORICĂ Localitatea Slobozia este situată în partea de est a Câmpiei Găvanu - Burdea , zonă în care urmele vieții materiale au vechi rădăcini în istoria poporului
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
Centaurea kotschyana"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), gențiana ("Gențiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelica ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mlăștinița ("Epipactis palustris"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), lalea de munte ("Fritillaria montană"), talpă ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), oița ("Anemone narcissiflora"), vinarița ("Asperula odorata"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), sânziana ("Galium verum"), trânji ("Neottia nidus-avis"), șofrănel ("Carthamus tinctorius"), bulbuc de munte
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic; astfel:
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
ICCC „Selecția”, inclusiv: 16 soiuri de grâu de toamnă; 5 soiuri de orz de toamnă; 2 soiuri de orz de primăvară; 9 soiuri de soie; 8 soiuri de fasole; 5 soiuri de mazăre; 4 soiuri de lucernă; 4 soiuri de măzăriche de toamnă; 5 soiuri de măzăriche de primăvară; 12 hibrizi de floarea-soarelui și 4 de sfeclă de zahăr. Comisia de Stat la moment testează 32 soiuri și hibrizi, dintre care 3 sunt recunoscuți de perspectivă. ICCC „Selecția” la moment este
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
grâu de toamnă; 5 soiuri de orz de toamnă; 2 soiuri de orz de primăvară; 9 soiuri de soie; 8 soiuri de fasole; 5 soiuri de mazăre; 4 soiuri de lucernă; 4 soiuri de măzăriche de toamnă; 5 soiuri de măzăriche de primăvară; 12 hibrizi de floarea-soarelui și 4 de sfeclă de zahăr. Comisia de Stat la moment testează 32 soiuri și hibrizi, dintre care 3 sunt recunoscuți de perspectivă. ICCC „Selecția” la moment este deținătorul celui mai mare număr de
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
ICCC „Selecția”, inclusiv: 16 soiuri de grâu de toamnă; 5 soiuri de orz de toamnă; 2 soiuri de orz de primăvară; 9 soiuri de soie; 8 soiuri de fasole; 5 soiuri de mazăre; 4 soiuri de lucernă; 4 soiuri de măzăriche de toamnă; 5 soiuri de măzăriche de primăvară; 12 hibrizi de floarea-soarelui și 4 de sfeclă de zahăr . ICCC „Selecția” este deținătorul celui mai mare număr de brevete pentru invenții în Republica Moldova. Către AGEPI au fost înaintate 54 cereri de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
grâu de toamnă; 5 soiuri de orz de toamnă; 2 soiuri de orz de primăvară; 9 soiuri de soie; 8 soiuri de fasole; 5 soiuri de mazăre; 4 soiuri de lucernă; 4 soiuri de măzăriche de toamnă; 5 soiuri de măzăriche de primăvară; 12 hibrizi de floarea-soarelui și 4 de sfeclă de zahăr . ICCC „Selecția” este deținătorul celui mai mare număr de brevete pentru invenții în Republica Moldova. Către AGEPI au fost înaintate 54 cereri de brevet. Printre deținătorii celui mai mare
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), vinarița ("Asperula odorata"), omag ("Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum"), pochivnic ("Asarum europaeum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), frate-cu-soră ("Melamphyrum nemerosum" specie endemica), ghiocel ("Galanthus nivalis"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), bărboasa ("Botriochloa ischaemum"), mărgica ("Melica transsilvanica"), timoftica ("Pleum alpinum"), studentiță (Arenaria serpyllifolia), firuța ("Poa nemoralis"), bărbișoara ("Bothriochloa ischaeum"), sclipeți ("Potentilla erecta"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), pochivnic ("Asarum europaeum
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
dat naștere multor specii de plante comestibile datorate experimentelor în cultivarea primitivă. Cel mai important, cornul abundenței a posedat strămoșii sălbatici ai celor 8 plante fundamentale cultivate în Neolitic, semnificative în agricultura primitivă (predecesori pentru grâu, orz, in, mazăre, linte, măzăriche amară), și 4 din cele 5 cele mai importante animale domesticite: vaca, capra, oaia, porcul, al cincilea fiind calul, care trăiau în apropiere.
Cornul abundenței () [Corola-website/Science/318381_a_319710]
-
având înclinare pe direcția sud-est. Altitudinea absolută este cuprinsă între în vest și în est. Vegetația corespunzătoare arealului Pogoanele este formată din stepă și silvostepă. Stepa este reprezentată prin plante ierboase ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), lalea de munte ("Fritillaria montana"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa"), oiță ("Anemone narcissiflora"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"). Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Indrei, Costan, se întinde de-o parte și de alta a drumului de țară construit între anii 1810-1815. 1805 Biserica a fost coborâtă de pe podețul numit ”Groapa Bisericii” pe șes iar în 1825 a fost urcată pe podișul de sub Coasta Măzărichii. În același timp sub Hagău domeniul Gherla a construit o mică curte domnească, clădire care începând cu 1906 a devenit școala din sat. 1848 La război au participat și tineri din satul Căpâlna înrolați în oastea lui Urban. Moș Șofrone
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]