175 matches
-
unor instalații mecanice de preparare a macaroanelor și de confecționare a uneltelor agricole (Sachetti). Dezvoltarea economică și socială a Moldovei, ca și progresele mașinismului și ale tehnicii industriale în Europa după 1848, nu puteau să nu influențeze asupra ritmului introducerii mașinismului în țara noastră. Înrâuririi acestor împrejurări se datorește sporirea numărului de mori mecanice de la una existentă până la 1848, la 17 înființate între 1848 și 1864, înființarea câtorva fabrici de proporții reduse de alcool, a câtorva instalații mecanice de preparare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
măsură mai mare a unor sisteme complexe de mașini, o sporire a numărului de întreprinzători neboieri etc. O cercetare a profilului instalațiilor mecanice, care au funcționat între 1848 și 1864, ne duce la concluzia că în procesul de introducere a mașinismului în Moldova pe primul loc se situează industria alimentară, bazată pe abundența și ieftinătatea materiei prime, iar pe locul al doilea industria textilă, la care se adaugă către sfârșitul celui de al V-lea deceniu și începutul celui următor industria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de transport etc. constatăm încercări, în parte reușite, de pătrundere în economia noastră a capitalului străin: francez în domeniul morăritului mecanic, al pielăriei, al rafinării și extracției petrolului, englez (fabrica de conserve de la Galați), austriac și german. Deoarece începuturile introducerii mașinismului în Moldova au avut loc în condițiile menținerii relațiilor de producție feudale, a suzeranității turcești și a lipsei unui stadiu manufacturier dezvoltat, industria de fabrică în acea fază n-a putut fi asigurată cu un echipament tehnic superior, cu cadrele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Kogălniceanu și cea a lui Foulcquier, care aveau, fiecare în parte, peste 100 de lucrători salariați, majoritatea instalațiilor mecanice foloseau un număr mic de muncitori, sub 50 sau chiar sub 10. Și în Moldova, ca în oricare altă țară, introducerea mașinismului a fost însoțită de angajarea la muncă a copiilor și a femeilor, retribuiți cu salarii mai mici decât bărbații. Deși mulți dintre lucrătorii de la instalațiile mecanice nu erau rupți total de agricultură, nu erau proletari în înțelesul clasic al cuvântului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
schimbismul proclamat în 1859 politică oficială de stat, prin care porțile țării au continuat să rămână larg deschise concurenței străine, în sfârșit, lipsa de capital și credit, insuficiența mijloacelor de transport, avem tabloul complet al stării în care se afla mașinismul și al dificultăților pe care industria de fabrică născândă trebuia să le învingă pentru a ființa și a se dezvolta. Dezvoltarea economiei Moldovei. Contribuții (1848-1864), coord. Val. Popovici, Editura Academiei, București, 1963, pp. 169-276. I.6. DESPRE STRUCTURA SOCIALĂ A
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de dominație asupra mediului din care a provenit - În aceste situații, fața curată a naturii este Împroșcată, de exemplu, cu stropii nocivi ai unei agriculturi excesiv de chimizate, cu norii asfixianți ai unei industrii și ea foarte poluante și devastatoare prin mașinismul ei sofisticat etc. Μ La nivelul capacităților noastre de Înțelegere, linia de demarcație Între „normal” și „anormal” este foarte elastică, dacă nu chiar arbitrară, mai ales când este vorba de viața psihică: sunt astfel frecvente situațiile În care apreciem ca
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o răsplătire a ei viitoare, fie cît de tîrziu: „Și, dacă munca trosnește din brațe, din piatră, din fier, -/ Mulțimea anonimă se va avea în vedere”. Prin energetismul său, primul vers pare ieșit din condeiul unui poet futurist, suporter al mașinismului, iar cel de-al doilea dă o formă aparent optimistă obișnuitului său scepticism. Bacovia nu scapă din vedere nici aspectul constrîn-gător al muncii, - munca făcută de voie - de nevoie, la ore fixe: „Sirenele de muncă vibrează, plîngător...” Dar meditația sa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
viață: mișcarea vegetariană (socotindu-se că omul ca natură nu-și poate asigura sănătatea și armonia afectivă decît refuzînd orice alimente din carne), propaganda "naturistă", ce luptă pentru libertatea și nuditatea trupurilor, pentru unirea liberă, pentru protecția naturii împotriva loviturilor mașinismului industrial... În acest sens, trebuie să pomenim, poate din dorința de pitoresc, dar și pentru că sînt o sinteză a tuturor tendințelor, acele mici grupuri de "naturieni", de "sauvagiști", ce-și au originea în timpurile arhaice și care în Franța anilor
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care evoluția economică și socială se precipită, în care e accelerat procesul schimbării, în care vechile echilibre sînt puse în cauză din ce în ce mai mult. Avîntul economiei de piață și dezvoltarea urbanizării în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, victoria mașinismului și ai capitalismului industrial în secolul următor, transferai populației, schimbările în modul de viață imediat după al doilea război mondial constituie, se pare, tot atîtea zone fragile sau fracturate în care mitul prinde rădăcini, se conturează și se răspîndește. Prin
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
niveluri: a) expresia unui preconstruct ideologic sau a unei reprezentări fantasmatice ale autorului, în focalizare auctorială sau actorială (a se vedea de exemplu la Zola metaforele animale pentru descrierea minerilor 18 sau antropomorfice pentru ilustrarea legăturii oamenilor cu ideea de mașinism). Un anumit număr de mărci, de procedee stilistice, vor putea deveni laitmotive retorice, indici "obligatorii" ai acestor descrieri, și favoriza "circulația" (și coeziunea) semiotică între spațiu locuit și locuitor, între uman și non-uman; sînt cu precădere metafore alternative antropomorfe, zoomorfe
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care trăiau și ruptă de necesitățile vieții practice. Pentru că "nici un ecou din viața satului nu răsuna în școală", nici educația, pe care aceasta o oferea, nu avea vreun ecou în lumea satului. Capitalismul a căutat să introducă pretutindeni uniformitatea specifică mașinismului. De aici tendința spre urbanizarea satului, spre uniformizarea sistemului de educație prin programe și cărți școlare comune. Astfel conceput, învățămîntul primar a distrus "țăranul", fără a putea crea ,,burghezul" omul de inițiativă, întreprinzător. Pentru ca școala să răspundă nevoilor satului preciza
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Vechea împărțire a lumii în teritoriul inanimatului (al fiziciiă și în cel al viului (al biologieiă este răstălmăcită și contorsionată în imaginea cyborgului, entitate mijlocită grație încorporării umanului de către știința ciberneticii. Abandonarea de către cibernetică deopotrivă a determinismului organic și a mașinismului mecanic a prilejuit relaționarea dintre biologic și mașinic până la interferență și feedback: umanul a intrat mintal, senzorial și corporal în procesul medierii, aducând un aport organic elementului mașinal, iar ordinatorul a dobândit un rol de intermediar tehnologic sau de interfață
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mașinal, conceptul din urmă reprezentând ceea ce este caracteristic unei mașini și căpătând conotațiile istorice ale mecanicului, ale automatului și ale inconștientului sau mai mult decât mașinist, noțiune care denotă ceea ce se referă la mașini și care intră în coreferențialitate cu mașinismul sau utilizarea mașinilor în procesele de producție ale industriei capitaliste. Atât rizomul, la origine un termen biologic, cât și „mașinile dezirante” sunt exemple ale fuziunii dintre organic și mecanic și ale hibridizării de tipul diverselor deveniri ontologice, sociale, politice etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
celebrare a existenței în mod total fluid, dezorganizat și improductiv (corpul fără organeă, ci o acceptare a conexiunii și a producției, acest capitol stabilește o relație de mijloc între fluxul devenirii cyborgice și ordinea organismului uman sau un echilibru între mașinism și umanism, între mecanologic și fenomenologic, un echilibru care va fi echivalat, în capitolul al treilea, cu postumanismul moderat. Acesta este până la urmă sensul schizo-subiectivității conceptualizate în primul capitol: împărțirea perspectivei asupra ființei umane între înțelesul identității ca unitate corporală
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spațiu și exemplificări ale dimensiunilor tehnoculturale, cu noi accepții identitare, atât ontologice, cât și sociale. Deopotrivă concretizări ale biologiei și ale informaticii, entitățile virtuale contribuie la convergența fenomenologiei (a umanului integrat în spațiu în mod perceptiv și actanțială și a mașinismului (a conectivismului de tipul „mașinilor dezirante”Ă, a culturii simulării cu tehnoștiința materialității. O perspectivă postumană moderată va putea permite conviețuirea punctelor de vedere merleau-pontyene, deleuzo-guattariene, baudrillardiene și transumane într-un spațiu al diferențelor și al hibridărilor, al tensiunilor existențiale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este exprimat în terminologie umanistă, ci ca o condiție de posibilitate a tehnologismului. Diacronic, interacțiunea om-mașină în direcția mecanologiei a fost resimțită ca o amenințare la adresa umanismului începând mai ales cu perspectiva carteziană a omului-ceasornic din cadrul epocii mecanizării. Tehnologismul sau mașinismul continuă să-și arate disponibilitățile de reprezentare în modernismul târziu concomitent cu apariția producției de masă. Natura și umanul se identifică în producție astfel încât nu se mai operează nici o distincție între producător și produs. Pentru Deleuze și Guattari, analiza umanului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Fabrica de Mobile din Târgu Mureș (1937), profesor de arte decorative la Academia de Arte Frumoase din Timișoara (1938-1939), inspector al muzeelor (1942) și subinspector general al artelor pentru Transilvania (1943-1946), redactor-șef la „Arta plastică” (1966-1968). Debutează cu poezia Mașinism în 1932 la revista clujeană „O lume nouă”, iar editorial în 1938 cu romanul memorialistic Am plecat din sat, scris în 1937-1938 la Paris, în timpul unei specializări. În 1932 face cunoștință cu Geo Bogza, Sașa Pană și S. Perahim, frecventează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
Pentru Weber cauza fundamentală a extinderii organizării de tip birocratic rezidă în superioritatea sa tehnologică în raport cu orice altă formă de organizare... Între un mecanism birocratic pe deplin dezvoltat si celelalte forme de organizare există un raport similar cu acela dintre mașinism și moduri de producție manuale. Precizia, rapiditatea, claritatea, cunoașterea problemelor... subordonarea strictă, reducerea costurilor materiale si umane toate aceste cerințe sunt aduse la un nivel într-o administrație strict birocratică. (apud. Dicționar de sociologie, 1993, p.73). Tipul ideal de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
influențează și aici, au înscris dreptul la fericire în textele lor constituționale. Acest drept pătrunde din ce în ce mai mult în cultura noastră și va cunoaște o mare dezvoltare începând cu anii '60, sub numele de "dezvoltare personală". Capitalism și socialism 1. Apariția mașinismului lansează prima revoluție industrială (industria textilă, mașina cu vapori, metalurgia, căile ferate, telegraful). Ea va fi urmată de alte revoluții industriale, până astăzi. Capitalismul liberal care organizează procesul economic funcționează urmând modelul homo aeconomicus. Este imaginea producătorului și a consumatorului
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
propun, după principiile artei abstracte, „minunea cuvântului nou și plin de sine, expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”, așadar sincronizarea artei, într-o expresie concentrată, intelectualizată, dinamică, în deplin acord cu ritmul vieții citadine, impregnată de tehnicism și mașinism. Reportajul, notația fugară, imediată sunt mai adecvate timpului decât romanul, în accepțiunea constructiviștilor, iar obiectivitatea, renunțarea la individualism și la subiectivitate ar fi o condiție a accederii la „arta integrală, pecete a marilor epoci”. Coordonatele programului formulat de C., unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
și dificultăți de separare a domeniilor. Ca urmare știința exactă a făcut pași mai importanți în domeniul mișcării corpurilor, energii sonore, termice, luminii, electricității și magnetismului care prin cunoașterea lor si a aplicațiilor posibile au pregătit și au dezvoltat epoca mașinismului. Pe scurt, la mijlocul secolului al XIX- lea, mai mute mașini, mai multe invenții, creșterea spectaculoasă a producției și productivității și implicit a câștigurilor, urmată de o mai mare acumulare de bogății, dezvoltarea orașelor industriale cu orice preț fără să se
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
a proletcultului În domeniul creației este reducerea bogatului conținut sufletesc al omului nou, la o singură trăsătură, șablonizarea omului pe baza unei singure preocupări ale sale. Este vorba de ceea ce proletcultiștii numeau „forța muncii (elementul muncii)” și-l legau de mașinism. Unul din teoreticienii proletcultului, N. Ieașko, Într-un articol scris după ce proletcultul fusese lichidat, Încearcă să pună În locul conștiinței politice a omului nou, o nouă conștiință, aceea a muncii abstracte, a muncii „În sine”. (Ă). În sfârșit, o altă deviere
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
căci, contribuind la putrezirea și degradarea ei morală și chiar fiziologică, îi grăbește pieirea: burghezii înșiși contribuie la căderea lor, lucru dealtmintrelea simplu și întocmai ca în domeniul economic, unde tot ei își apropie pieirea prin concentrarea bogățiilor și perfecționarea mașinismului. Alt exemplu: un artist socialist, un proletar, dând o formă sugestivă simțirilor și dorințelor proletare, va îmbărbăta pe tovarășii săi și va contribui la apropierea țelului. Prin urmare, arta e o armă de clasă și anume: 1 Afrodisiac. Arta unei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de luptă se aflau și cadavre abandonate ale aliaților. Acest maniheism al primilor doi ani de conflict va fi a-gravat în Germania prin expresia așa-numitelor "rațiuni de război" de orientare pangermanistă. La Paris, filosoful Bergson opune "sufletul francez" "mașinismului german".307 La Berlin, industriași ca Hugo Stinnes, Alfred Hugenberg, Emil Kirdorf, în general Asociația patronatului, Federația agricultorilor ca și masa claselor mijlocii, proslăvesc anexarea Țărilor baltice și a Poloniei rusești, prefigurînd deja principiul "epurării etnice" a acestor teritorii. Ceea ce
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și întinderea culturilor rentabile și creșterea sistematică a vitelor menite să înlocuiască cerealele de calitate inferioară, ale căror prețuri joase sunt datorită supraproducției țărilor transoceanice. Prin noile culturi, mâna de lucru abundentă în România va fi sustrasă concurenței aprige a mașinismului american. PNL va asigura tuturor agricultorilor un preț minimal stabil și just pentru tot grâul consumat în țară. Problema administrativă PNL înțelege că viitorul regim administrativ trebuie să asigure țării o administrație mai simplă și mai puțin costisitoare împăcând interesele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]