1,130 matches
-
Providenței ca în cazul lui Pip din Marile speranțe, izbăvit de ocnașul cu care se purtase omenește. Cu alte cuvinte, filmul constituie un experiment interesant susceptibil de atenție din perspectiva amestecului genurilor și registrelor ducînd pînă la ultimele consecințe partea macabră, într-o explozie de culoare aproape fără excepție roșul.
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
teroristul pe care FBI-ul l-a căutat fără succes aproape două decenii? Textul s-a numit Manifestul Unabomber și a fost vîndut în prima zi (19 septembrie 1995) în 850 000 de exemplare. Socoteala lui Kaczynski se dovedise bună: macabra notorietate pe care o cîștigase îl transformase într-un autor cu maximă audiență, ale cărui idei nu mai puteau să treacă neobservate. Devenise autorul unui bestseller al cărui conținut, supremă iluzie, își închipuia că le va deschide ochii americanilor. În
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]
-
fecioare/ lîngă sîn// nu-s picioare/ ca la Floare/ așa albe și ușoare" ( Balet pe zăpadă). * De cu totul altă factură e creația unui alt fiu al satului nostru nordic, Vasile Morar. Acesta își compune din capul locului un scenariu macabru pe care-l utilizează ca un alibi al coerenței discursului. Abilitățile imagistice pe care le învederează se produc în cîmpul acestui factor unificator ce și le însușește așa cum magnetul atrage pilitura de fier: "De-o săptămînă ninge pe morminte/ Cerul
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
doar vreo două milioane - restul la librari, editori, tipografii, difuzori). Cronicarul care i-a citit de curiozitate două cărți (e tradus și la noi, în serie de autor, la Editura Trei) chiar nu poate pricepe de ce îi pasionează pe francezi romanțiozitățile macabre și trase de păr marca Lévy. Pe locul doi, bătînd spre milionul de exemplare vîndute, se află "regina polarului francez" cu pseudonim masculin, Fred Vargas, al cărui personaj, comisarul Adamsberg e pe cale să-l ajungă în celebritate pe Maigret. îi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
Sorin Lavric A le vorbi celor vii despre cei morți nu e doar un act macabru, ci chiar o indelicatețe cotidiană. E aproape o necuviință să le amintești indirect că într-o zi vor muri. Nu ai reuși decît să le strecori în suflete indispoziția, făcîndu-i să-și încrunte și mai mult frunțile încrețite de griji
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]
-
empatie pe care a simțit-o față de tema principală din rîndurile lucrării de față: rezonanța sufletească pe care morții o au în sufletele celor vii. În plus, vorbind despre morți, autoarea nu comite nici o indelicatețe și nu săvîrșește nici un gest macabru; dimpotrivă, scrie o carte ale cărei intuiții sunt incontestabile. Perimetrul în granițele căruia autoarea noastră își desfășoară cercetarea antropologică este Europa de Est și fosta URSS, iar scopul ei este punerea în lumină a modului în care amintirea morților poate influența comportamentul
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]
-
Și încă îmi amintesc de rugile splendide Și încă inimile multora de ură sunt pline. Și încă o lacrimă uscată, rece precum marea pe stânci Și încă un destin în derivă, încheiat tăcut, brusc și anost Și încă multe amintiri macabre, ca răni vii, adânci Și încă nu îmi dau seama dacă toate acestea își găsesc vreun rost. Constatări... Flăcări pe apă, suflările de gheață Oameni lezați de vorbe fără intensitate Hazardul agoniei celor ce nu stau in față Plăcerea voastră
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
vânt tăios de toamnă? Mai deschid o dată ochii și aici mocnește! M-am speriat pentru că-s om; dacă eram înger... Îmi vine să strig! Nu pleca și tu! Din pod se aude tot mai tare și nu știu ce să fac! Spirite macabre vin din întuneric; halucinante umbre? Frunze galbene ne-ating ca mâini reci de morți! Brr! Șuieră și cimitirul aflat pe-aici. Aproape! Și mi-i gol iarăși decorul în casa-mi prea umbrită. Am mai trecut prin asta, nu cred
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
a continuat. Am uitat de veritabilul război dus prin presa vremii împotriva personalităților culturale care se opuseseră comunismului, de la Mircea Dinescu, Dorin Tudoran, Andrei Pleșu, la Gabriel Liiceanu și Vladimir Tismăneanu. Ideologii comuniști, între care a strălucit o vreme zâmbetul macabru al lui Eugen Florescu - actualmente pensionar ce rumegă liniștit bani capitaliști în America - au ieșit cu ciomegele la atac, aruncând găleți de zoaie în capetele tuturor celor care amenințau să facă din România o țară europeană. Vreme de șaptesprezece ani
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
Sorin Lavric E uimitoare ușurința cu care filozofia curăță o temă de asperitățile ei sufletești. Parcă o ecranare discursivă sterilizează tușele macabre ale vieții cu ajutorul unui filtru dezinfectant. Rezultatul este o salubrizare generală prin care clocotul scîrbos al intimității noastre e acoperit de dantela fină a unor noțiuni distinse. Din acest motiv, oricît de vii, de dureroase și de insuportabile ar fi
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
acum ocolim sintagmele pietroase și neprimitoare ale jargonului lui Heidegger și încercăm să-i înfățișăm ideile în cuvinte simple, atunci putem detecta două idei surprinzătoare pe care fenomenologul le formulează în privința morții. Prima idee este că fenomenul acesta atît de macabru e intransmisibil. La oricîte decese am asista și la oricîte înmormîntări am fi martori, spectacolul lor nu ne spune nimic despre ce înseamnă cu adevărat moartea. Cu alte cuvinte, moartea e unul din acele evenimente pe care nu le poți
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
care coboară demnitatea umană în spectacol sîngeros, există o a doua fațetă, nu mai puțin respingătoare, terorismul mediatic cu nevoia de reality show și transformarea tragediei în spectacol cu milioane de spectatori avizi să vadă lacrimi și sînge, o telenovelă macabră. Ironia face ca cei doi protagoniști să facă parte din aceeași breaslă, însă Daniel Pearl (Dan Futterman) își asumă riscurile unei meserii devenite periculoasă, dincolo de spațiul protector al ecranului, iar încercarea de a investiga și a dialoga cu membri simpatizanți
Un memento Daniel Pearl by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9106_a_10431]
-
refugiul într-un soi de surogat al literaturii adevărate. Demonii cu care este confruntat îi sunt cunoscuți, astfel că eliberarea survine prin intervenția fostei soții, a ceea ce ține de familia regăsită. Restul aparițiilor nu sunt decît proiecții fantasmale, simplă recuzită macabră ostentatorie. Din schema etajului dispar toate celelalte repere mai puțin camera în care se află înconjurată de o mare de întuneric, așa cum camera devine celulă de închisoare, silindu-l pe cel care s-a închis prea mult în sine să
Demonii de la 1408 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9297_a_10622]
-
putut s-o intuiască atît de clar. Nu întîmplător, acestui profet al pierzaniei celebritatea i-a venit atunci cînd nu se mai putea bucura de ea, adică după moarte, iar voga postumă în care i se scaldă acum numele, o macabră și tardivă răzbunare pentru criticile pe care contemporanii i le-au administrat în timpul vieții, nu fac decît să-i întărească profilul de prezicător neconvențional al unei apocalipse culturale: apocalipsa culturii scrise. Despre această apocalipsă e vorba în antologia de texte
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
problema ierarhizării celor două totalitarisme, rațiunea își pierde uzul și înțelegerea se încețoșează. Din acest moment, toată lupta se va duce în jurul întrebării: există o echivalență a ororii săvîrșite sub cupola politică a celor două totalitarisme, așadar ambele au aceeași macabră semnificație pe scara lezării demnității umane, sau unul dintre totalitarisme e mai important decît altul? Se poate stabili așadar o diferență valorică pe scara atrocității lor? Nu există decăt trei posibilități de răspuns: fie ambele sunt egal de odioase, fie
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
al trupului în descompunere, trup pe care îndrăgostiții își scriu mesaje de dragoste, din care rup fîșii pentru a-și face măști, în timp ce naratoarea articulează într-o engleză educată trista și devoranta istorie a unei iubiri fatale. Nu lipsește, dincolo de macabrul solemn, o fină orchestrație ironică, iar grotescul devine poezie la Robin Fuller. Jon Griggs în Deviation (Deviație, SUA, 2006) intră în jocul unui computer game, genul cel mai cunoscut, cu trupa de commando care lichidează în subterană orice inamic. Doar
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
viață morților. Filme care țintesc mai aproape de rizibilele pasiunile ideologice și politice sunt Infinite Justice (Justiție infinită, Germania, 2006) al lui Karl Tebe și Colorful EU (UE viu colorată, Ungaria, 2006) de Peter Vadocz. Karl Tebe transformă într-o comedie macabră sportul mediatic al transmisunilor din zonele de conflict, în special Iraq, în timp ce Peter Vadocz transformă subversiv culorile și emblemele statelor din UE, caricînd probabil nu atît ideea de paneuropenitate, cît excesele ei. În Soldat (Soldatul, Croația, 2006), David Peros Bonnot
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
curajul lui Ulise și spaima lui Orfeu? * Va veni o vreme când vom fugi în masă de realitatea stării de lucruri, din scârbă sau chiar epuizați. Sătul, demonul agoniei noastre active va fi cuprins de somnul negru al unei sieste macabre. „A produce“ va fi eveni mentul supranatural al lehamitei, al lenei depline, universitate a deriziunii. Nonșalanța divină nu se manifestă altfel. E timpul, prin urmare, să îi lăsăm siestei libertatea de a tranșa lucrurile în locul nostru. * „Nu vă legați de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
neantul poartă întreaga singurătate de care s-a vindecat Divinul. Amintirea lui, însă, a trecut în ființa creaturii și se manifestă în mod esențial cu prilejul dragos tei și al crimei. Îndrăgostit sau criminal, nu cucerești neantul (feri cit sau macabru) decât îmbolnăvindu-te de boala Divi nului, singurătatea. Și îl imiți iubind sau dăruind moartea - încercând astfel efortul creației sau eșecul vindecării. Cri minalul are însă ceva în plus, gestul scelerat de a repara inconștient „nedreptatea“ făcută cândva neantului, în
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
pe care nu și le permit decât proiectându le sub forma crimei; vorbim despre cerșetorii de nimic, lipsiți de arta fugii, a retra gerii în obișnuința de a fi om. Destinați să imagineze previziuni finale, iată-i în utopia lor macabră stăpâni peste toate, pe care le vor distruge dionisiac, înființând școli de cerșit, academii ale cerșetorilor, cu profesori criminali, jefuind limuzina lui Dumnezeu... Nu ne-am recunoaște rușinea față de cerșetori decât dacă am fi obligați să trăim în pielea goală
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
dar promițându-te întoarcerii în umbră. Unde vine certitudinea că te adresezi direct unei plăsmuiri ideale, însă numai și numai pentru a-i corija traiectoria, destinul. * Visători fără lege, apar pe lume și nu se mai pot opri din rostirea macabrei alegorii a neșansei de a te fi născut unde te-ai născut, indiferent unde te-ai născut. Și din acest delir ubicuu li se pare că li se nasc iubirile și reușitele și copiii, când toată această incontinență nu face
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
eticheta "educațională". Teoretic, cartea e consacrată copiilor, dar desigur ea e în egală măsură pentru tinerii care de mult nu mai prizează dulcegăriile, pentru părinții descuiați și, nu în ultimul rând, pentru bătrânii care vor să alunge prin umor temele macabre. Este o poezie cu jocuri de cuvinte și întorsături de sens, ironică, șocantă - dar totdeauna, dincolo de șoc, cu poantă și morală. "Avertismentul" din deschidere previne "copiii" asupra "personajelor sumbre" și mai ales asupra metodelor mușcătoare de a veni de hac
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
capabilă să facă față unei coliziuni în viteză. Cascadorul își alege momentul și locul pentru a se ciocni voluntar, în plină viteză cu mașina în care se aflau starletele sedate de alcool și marihuana, moment surprins au relenti în detaliul macabru. În ultimul moment, înainte de coliziune, Mike aprinde farurile proiectînd scena impactului reluată obsesiv în secvențe diferite pe ecranul minții fiecărui spectator. Ca în majoritatea filmelor sale, din care exemplar rămîne Pulp Fiction (1994), story-ul se reia pe un alt palier
On the Road cu Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9551_a_10876]
-
Sachs cu alură de Hitler, care își cântă discursul despre meritele maeștrilor întru păstrarea identității germane stând smirnă între statuile lui Goethe și Schiller, sculptate în stilul artei plastice naziste. Asta, după ce dăduse în prealabil foc regizorilor moderniști ai piesei (macabră autoironie), pe sunetele choralului Wach' auf . Deși prezentarea unui Sachs hitlerist nu e ceva nou (s-a folosit de ea și Hans Neuenfels, în 1994, la Stuttgart), e prima aluzie pe scena din Bayreuth la trecutul nefast al festivalului, după
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
la care mulți răspund ce se cade, nu ce vor cu adevărat: senzorul montat pe cablul TV. Măsurarea audiențelor arată că stilul propus de Iohannis este falimentar. Antena 1 a încercat, mult înainte să apară Antena 3, să înlocuiască știrile macabre cu știri pozitive, ca să se diferențieze de ProTv. A reușit: audiența s-a prăbușit la jumătate. Digi 24, cheltuind resurse inaccesibile pentru mari televiziuni (reporteri, studiouri teritoriale, echipamente de ultimă generație, flotă de mașini ultradotate), gâfâie în spatele unor posturi găzduite
Klaus Iohannis și-a devoalat strategia de campanie. Cele mai fidele măsurători pun în discuție ”pozitiva” by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/81936_a_83261]