497 matches
-
și ne jucăm cu cîinii, pe scările infirmeriei, un pavilion cenușiu ceva mai retras față de restul clădirilor. E dimineață, de dincolo de pîlcul de mesteceni răsună ropotele bocancilor, infirmierul vine și ne aduce micul dejun, deja obișnuitul ceai de zahăr ars, macaroane fierte pînă În pragul descompunerii și pîine unsă cu o marmeladă acră, și se așază pe scări lîngă noi. Într-un sfert de oră, soarele Împrăștie norii și cerul se deschide de jur Împrejur. Pentru prima dată de cînd sînt
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
parcă nu știam cum să stăm În ele. Nu știu de ce, pantalonii negri Îmi sînt foarte scurți, iar pantofii, foarte mari. Iar Monicăi Îi țîșnesc din sarafan două bețe subțirele, două picioruțe strîmbe și nesigure, ca două șireturi, ca două macaroane. În poza asta nu e soare, e Înnorat, ba chiar cred că ploua cînd a fost făcută, dar chiar și așa, chiar și În alb-negru, are o lumină specială. E lumina cartierului... Știi cum era lumina cartierului? Ca un vulcan
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fețe o expresie de exaltare. GÎndul la cîrnații cu muștar, la chiftelele usturoiate, la borcanele cu zacuscă sau la cozonaci ne transformă Într-un fel de neoameni comici. SÎntem sătui de varză răsfiartă, de pilafuri pline de pietre și de macaroane nesărate, gătite cu tot cu căcărezele familiei de șoareci care locuiește oficial În sacii din magazia de alimente. Ecoul vocilor noastre la unison se stinge printre hangare și magazii și corpuri de clădire cenușii, iar comandantul care conduce Întreaga procedură ne declară
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pînă nu se udă și informează-te. Alo? Ai pățit ceva? Te-a Împietrit Ghionoaia? Din cantină se aud ecouri de chiote și discuții animate, iar În ușa pentru aprovizionare se iscă o bătaie prietenească pe sacii cu făină, cu macaroane și fasole, cu zahăr și cu orez (toate, după cum știm, pline de gîndaci minusculi și de căcăreze de șoareci și de viermi) Între ostașii care fac de serviciu la bucătărie. În ușa infirmeriei, un ciorchine de halate albe fumează și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
încuiat în cămară? Dar nu asta făceam... Dar ce sens are să te pui cu ea? Ea nici n-a fost acolo. Prizonieri. Zile întregi, așa ni se părea. Și tu ai început chestia aia cu Marea Evadare. Ai folosit o macaroană nefiartă ca să împingi cheia din gaură pe o bucată de hârtie cerată pe care ai tras-o înăuntru printr-o crăpătură din ușă. Cât aveai, șase ani? De unde ai învățat tu așa ceva? Din filme, normal. De unde învață omul chestii? Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
după prînz, se duse în aleea din spatele bisericii, unde erau lăzile de gunoi și găsi resturi de la prînzul elevilor puse în vîrf. începu să vină c-o farfurie și să culeagă felii de pîine și friptură de oaie, grămezi de macaroane și găluști. într-o zi cineva îl strigă: „Duncan Thaw!“ iar el privi în ochii acuzatori ai doamnei Coulter. — Nu fur nimic, zise el apărîndu-se. Nimeni nu le vrea. — Ar trebui să-ți fie rușine, un băiat atît de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
atât timp cât degetele mai aveau puterea să se agațe în anourile de fier: "Opriți!" Un carusel înnebunitor unde roșul, verdele, galbenul întind fâșii lungi, curcubee rare te strangulează. Cârnul ridică bărbia ofensat: ― De ce crezi că m-am întors? Îți închipui că macaroana aia de ciment e un bulevard? Șerbănică schimbă o privire cu Ioniță Dragu. Profesorul sorbea încetișor dintr-un pahar cu apă zaharată. Își coborî pleoapele peste ochii stinși. " Va să zică ăsta era misterul! Un tunel spre muzeul de vizavi... Vor să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
avea mult de mers. Locuia într-un apartament în Roxbury Park, cu fiul ei de opt ani, Jamie. Jamie era răcit și nu mersese la școală. Tatăl ei rămăsese acasă, cu el. Îl găsi pe tatăl ei în bucătărie, pregătind macaroane cu brânză. Era singurul lucru pe care voia Jamie să-l mănânce, zilele acelea. — Cum se simte? întrebă ea. — Febra a scăzut. Încă îi mai curge nasul și tușește. — Îi e foame? — Mai devreme nu i-a fost. Dar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
brânză. Era singurul lucru pe care voia Jamie să-l mănânce, zilele acelea. — Cum se simte? întrebă ea. — Febra a scăzut. Încă îi mai curge nasul și tușește. — Îi e foame? — Mai devreme nu i-a fost. Dar a cerut macaroane. — Ăsta-i un semn bun, spuse ea. Să-ți iau locul? Tatăl ei negă din cap. — Am rezolvat. Nu trebuia să vii acasă pentru asta. — Știu, zise ea și făcu o pauză. Judecătorul a decis, tată. — Când? — Dimineața asta. — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
se pot găsi o sută de alte locuri mai bune decât ăsta. Găsiseră un restaurant la două și jumătate, Într-un târg mizer pe care, după spusele lui Belbo până și hărțile militare se rușinau să-l Înregistreze, și mâncaseră macaroane răsfierte, asezonate cu carne din conserve. Belbo o Întreba ce se ascundea aici, pentru că nu era o Întâmplare că ceruse să fie adusă tocmai unde trebuia să sosească Agliè, voia să provoace pe cineva, iar el nu Înțelegea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
dispusă ca să îi mai ardă de conversație. Își mișca doar furculița, mecanic, în sus și-n jos. Gaston, lipsit de maniere ca de obicei, își îndesa mâncarea în gura lui de hipopotam. — Ascultă, Gaston... — Da. Gura îi era plină de macaroane, așa că da-ul lui răsună ca mugetul unei vaci. — Vroiam să te întreb de mult... De ce-ai venit în Japonia? Continua să mănânce, așa că răspunsul lui monosilabic a fost indescifrabil. — Știu că nu-i politicos să te întreb. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
am și întrebat... când am luat masa împreună la restaurantul din Yotsuya, înainte să plece la Yamagata. Și ce-a răspuns? — A dat din cap și a pufăit pur și simplu, fără să scoată o vorbă. Avea gura plină de macaroane și n-a fost capabil să scoată nici măcar un „da“. — În stilul lui. — Oare nu o să ne dăm seama de scopul venirii lui în Japonia dacă deschidem sacul ăsta? Tomoe dăduse glas gândului lui Takamori. Îi venise și lui idea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
scrise: „Gaston Bonaparte“. „Un idiot minunat“, gândi ea. Oare unde dispăruse idiotul lor minunat? Se gândise de multe ori la fața lui de cal, la râsul sănătos și vocea lui adormită pe când încerca să-i răspundă cu gura plină de macaroane. Pe măsură ce trecea timpul însă, amintirile erau tot mai șterse. Se gândea și la ziua când o să-i iasă-n cale bărbatul visurilor ei. N-o să fie sărac și idiot precum Gaston. Își imagina un bărbat puternic, bine făcut, un tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
continuă Lara. Și eu o să fiu transferată la biroul lui Derek Green, îți aduci aminte de el ? Șeful de la taxe și impozite ? E un tip foarte drăguț, deși se pare că-i sare cam ușor țandăra... — Ăă... super ! îi tai macaroana, amintindu-mi brusc de capacitatea ei de a bârfi ore întregi fără măcar să-și tragă sufletul. Lara, am vrut doar să-i transmit lui Arnold cele mai bune urări. Crezi că poți să-mi faci legătura cu el ? — Serios ? Lara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Am... Început o altă relație, de curînd, spune, ușor bățos. — Uau ! spun surprinsă. Bravo ! Connor, Îmi pare foarte bine. Cum o cheamă ? — Francesca. — Și unde v-ați... — Vreau să te Întreb despre relația noastră la pat, spune Connor, tăindu-mi macaroana, vizibil stînjenit. — A ! Bine. Simt un mic fior de spaimă, pe care mi-l ascund luînd o Înghițitură de vin. Sigur! — Ai fost sinceră cu mine În legătură cu... subiectul ăsta ? — Ăă... ce vrei să spui ? zic cît pot de relaxată, trăgînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
în pragul unei agitații criminale. Cu un efort supraomenesc, a încercat să rămână calm. Doar dă-mi-o la telefon, da? E o urgență. A urmat o tăcere neîncrezătoare. Hugo a simțit că era pe punctul să i se taie macaroana. Apoi, în mod miraculos, în fundal a auzit vocea lui Alice. Probabil că tocmai intrase în cameră. Hugo a simțit că-i vine să urle ca să-i atragă atenția, dar și-a dat seama că ar fi fost un gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a lui Noica s-a limitat la încercarea eșuată de a face o cafea, tentativele Monicăi Lovinescu au mers mai departe: prima dată când s-a aventurat să invite la masă, în rue Cassini, scurtă vreme după căsătorie, a pregătit "macaroane la cuptor". A întrebat o prietenă cum se fac. Nimic mai simplu, i-a răspuns prietena, pui un strat de macaroane, pe urmă un strat de brânză cu ou, pe urmă iar un strat de macaroane și iar un strat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prima dată când s-a aventurat să invite la masă, în rue Cassini, scurtă vreme după căsătorie, a pregătit "macaroane la cuptor". A întrebat o prietenă cum se fac. Nimic mai simplu, i-a răspuns prietena, pui un strat de macaroane, pe urmă un strat de brânză cu ou, pe urmă iar un strat de macaroane și iar un strat de brânză cu ou..." Zis și făcut. Monica a luat un vas de Jena, a pus în el stratul de macaroane
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
după căsătorie, a pregătit "macaroane la cuptor". A întrebat o prietenă cum se fac. Nimic mai simplu, i-a răspuns prietena, pui un strat de macaroane, pe urmă un strat de brânză cu ou, pe urmă iar un strat de macaroane și iar un strat de brânză cu ou..." Zis și făcut. Monica a luat un vas de Jena, a pus în el stratul de macaroane, stratul de brânză și ou, stratul de macaroane... A venit ora mesei și musafirii, vădit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
macaroane, pe urmă un strat de brânză cu ou, pe urmă iar un strat de macaroane și iar un strat de brânză cu ou..." Zis și făcut. Monica a luat un vas de Jena, a pus în el stratul de macaroane, stratul de brânză și ou, stratul de macaroane... A venit ora mesei și musafirii, vădit încurcați, au încercat o vreme să mestece macaroanele care pocneau spărgîndu-se între dinți. Prietena socotise că este superfluu să precizeze că în prealabil macaroanele trebuie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ou, pe urmă iar un strat de macaroane și iar un strat de brânză cu ou..." Zis și făcut. Monica a luat un vas de Jena, a pus în el stratul de macaroane, stratul de brânză și ou, stratul de macaroane... A venit ora mesei și musafirii, vădit încurcați, au încercat o vreme să mestece macaroanele care pocneau spărgîndu-se între dinți. Prietena socotise că este superfluu să precizeze că în prealabil macaroanele trebuie fierte. "N-a fost grav, a comentat Monica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ou..." Zis și făcut. Monica a luat un vas de Jena, a pus în el stratul de macaroane, stratul de brânză și ou, stratul de macaroane... A venit ora mesei și musafirii, vădit încurcați, au încercat o vreme să mestece macaroanele care pocneau spărgîndu-se între dinți. Prietena socotise că este superfluu să precizeze că în prealabil macaroanele trebuie fierte. "N-a fost grav, a comentat Monica povestindu-mi, pentru că musafirii nu erau niște apropiați, așa că nu au putut să spună mare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de macaroane, stratul de brânză și ou, stratul de macaroane... A venit ora mesei și musafirii, vădit încurcați, au încercat o vreme să mestece macaroanele care pocneau spărgîndu-se între dinți. Prietena socotise că este superfluu să precizeze că în prealabil macaroanele trebuie fierte. "N-a fost grav, a comentat Monica povestindu-mi, pentru că musafirii nu erau niște apropiați, așa că nu au putut să spună mare lucru." A doua oară, musafirul era chiar un prieten, Mihai Fărcășanu. Din nou consultată, prietena, care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de celofan, se transferă lasagnele într-o tavă încăpătoare, unsă cu unt. Se toarnă deasupra sosul alb, se presară parmezan ras și bucățele de unt, apoi se coace aproximativ 10 minute în cuptorul încins la 220°C. Se servește imediat. Macaroane cu roșii și ardei gras Ingrediente pentru 4 persoane • 320 g macaroane grose, goale în interior (bucatini) • 600 g roșii • 2 cepe verzi • un ardei gras capia, verde • ardei iute proaspăt • brânză de oaie • mentă verde • ulei de măsline extravirgin
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Se toarnă deasupra sosul alb, se presară parmezan ras și bucățele de unt, apoi se coace aproximativ 10 minute în cuptorul încins la 220°C. Se servește imediat. Macaroane cu roșii și ardei gras Ingrediente pentru 4 persoane • 320 g macaroane grose, goale în interior (bucatini) • 600 g roșii • 2 cepe verzi • un ardei gras capia, verde • ardei iute proaspăt • brânză de oaie • mentă verde • ulei de măsline extravirgin • sare Timp de preparare: 30 min. Conținut caloric: 378 kcal/porție Fără
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]