272 matches
-
și este foarte dificil, dacă nu imposibil, să se distingă simptomele avansate ale putregaiului inelar de celelalte putregaiuri ale tuberculului. 3. Pregătirea probelor pentru colorația Gram, colorarea prin imunofluorescență (IF) și testul pe vinete 3.1. Se omogenizează conurile până la macerare completă într-un diluant cunoscut ca fiind netoxic pentru Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus (de exemplu tampon fosfat salin 0.05 M (TFS) de 0.05 M și pH 7.0), la o temperatură mai mică de 30 de grade C.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
05 M (TFS) de 0.05 M și pH 7.0), la o temperatură mai mică de 30 de grade C. Se recomandă adăugarea unui defloculant netoxic și a unui agent antispumant netoxic (apendice 1 și 2). Trebuie evitată o macerare excesivă. 3.2 Se extrag bacteriile din amestecul omogen prin una din metodele următoare*1): ------------ *1) O metodă de extracție alternativă este dată de Dinesen, 1984. A. a) Se centrifughează la nu mai mult de 180 g timp de 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
un excelent mediu selectiv de îmbogățire pentru dezvoltarea lui C.m. ssp. sepedonicus și, de asemenea, un excelent test gazdă de confirmare. Se fac izolări din toți tuberculii de cartof și vinete care prezintă simptome (punctele 4, 6). Dacă este necesar, macerarea tulpinilor vinetelor se face ca la punctele 3. și 6.9. 7.1. Suspensiile se însămânțează în striuri pe unul din următoarele medii (formulele sunt indicate în apendicele 6): nutritiv dextroză-agar (numai pentru subculturi), drojdie-peptonă-glucoză-agar, drojdie-dextroză-agar, drojdie de extract de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
ureazei - Producția de H'S - Producția de indol - Utilizarea citraților - Hidroliza amidonului - sau slab Creșterea la 37° - Creșterea în soluție de NaCl 7% - Hidroliza gelatinei - Hidroliza esculinei + Acid din: - glicerol - - lactoză - sau slab - ramnoză - - salicină Apendicele 1 FORMULA FLUIDULUI DE MACERARE RECOMANDAT DE LELLIOTT ȘI SELLAR, 1976 Compus DC silicon MS A (Hopkins Williams 10 ml Ltd, Cat. Nr. 9964 - 25, Chadwell Heatch, Essex, Anglia) Fulgi de lubrol W (ICI Ltd) 0,5 g Pirofosfat de tetrasodiu 1 g Tampon fosfat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
Pirofosfat de tetrasodiu 1 g Tampon fosfat salin 0,05 M cu pH 7,0 1 litru (apendicele 2) Apendicele 2 SOLUȚII TAMPON Tampon fosfat salin 0,05 M cu pH 7,0 Această soluție tampon poate fi folosită pentru macerarea țesuturilor de tuberculi (2.1.) Na(2)HPO(4) 4,26 g KH(2)PO(4) 2,72 g NaCl 8,0 g Apă distilată până la 1 litru Tampon fosfat salin de 0,01 M cu pH 7,2 Această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
fie ușor înțeleasă de consumatorul final, pe etichetă trebuie să apară cuvântul "rachiu", eventual însoțit de o explicație; ... m) băuturile spirtoase pot purta, de asemenea, denumirea "rachiu de...", urmată de numele fructului, daca pe etichetă apare mențiunea suplimentară "obținut prin macerare și distilare"; proporția minimă care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol., pentru zmeura, mure, afine, căpșuni, coacăze, porumbe, scorușe, șoc, măceșe, coacăze negre parțial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
zmeura, mure, afine, căpșuni, coacăze, porumbe, scorușe, șoc, măceșe, coacăze negre parțial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă, în rachiuri sau în distilat, așa cum sunt prezentate în prezentele norme, urmată de distilare; ... n) băuturile spirtoase obținute prin macerarea fructelor întregi nefermentate, cele indicate la lit. m) în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilare, pot fi denumite "geist", acest nume fiind asociat numelui fructului, și pot suporta învechire; ... o) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
însuși obținut prin fermentarea rădăcinilor de gențiana, cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă; ... b) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum. ... 14. Băutură spirtoasa din fructe este băutură: a) obținută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă și/sau într-un distilat de origine agricolă și/sau într-un rachiu într-o proporție determinată. Cantitatea de fructe utilizată este de cel putin 5 kg pentru 20 litri de alcool
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
băutură astfel definită poartă denumirea "băutură spirtoasa din ...", urmată de numele fructului; ... e) concentrația alcoolică minimă este de 25% vol. la comercializarea pentru consum; ... f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania și obținute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporție minimă de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol. ... 15. Băutură spirtoasa de ienupăr denumită și gin este băutură spirtoasa: a) obținută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum), de anason verde (Pimpinella anisum), fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice altă plantă care are același component aromatizant principal, prin unul dintre următoarele procedee: ... - macerare și/sau distilare; - redistilarea alcoolului în prezența semințelor sau a altor părți de plante prezentate anterior; - adaos de extracte naturale distilate din plante de anason; - folosirea combinată a celor 3 metode precedente; b) la aromatizare se pot folosi complementar și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
a pastisului este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum; ... f) pentru că băutură spirtoasa de anason să fie denumită "ouzo" ea trebuie: ... - să fie produsă exclusiv în Grecia; - să fie obținută prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason și eventual de fenicul, din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) și al altor semințe, plante și fructe aromatice; alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel putin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151549_a_152878]
-
2 cilindri, vigoniei sau a firelor groase fără țesere 233.4 Răsucire, depănarea firelor de cusut 233.5 Țeserea bumbacului (cu excepția țeserii covoarelor) 233.6 Filarea - țeserea bumbacului 234 Prelucrarea materialelor textile de mătase 234.2 Prepararea firelor de mătase Macerare, degomare, spălarea deșeurilor; pieptănarea deșeurilor de mătase (șape); cardarea deșeurilor de mătase (bourrette) . 234.3 Filarea mătăsii și deșeurilor de mătase .31 Depănarea gogoșilor de mătase (filarea mătăsii) .32 Filarea șapei și a deșeurilor de mătase, a fibrelor artificiale și
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
2) Gogoși de tip talger. Gogoși ale căror defecte sunt constate în cursul depanării. 3) Peletele sau "telettele". Reprezintă partea nefilabila a firului, care formează înfășurările interioare ale gogoșii și care învelește încă crisalida, precum și peladele care sunt obținute prin macerarea peletelor în apă caldă, debarasarea de crisalide și uscare. C) Resturi de fibre sau fire (câlți). Resturile de fibre sau fire constau în mod obișnuit din deșeuri de la bobinare sau de la răsucire, precum fire înnodate, rupte sau încâlcite etc. Totuși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166792_a_168121]
-
în Andaluzia, pornind de la tonul roșu, care migrează din Atlantic în Marea Mediterană. Garumul era elaborat din sânge, icre, sistemul digestiv al peștilor, amestecate cu o mare cantitate de sare (cel puțin 50% din volumul total). Prezența sării inhiba descompunerea naturală, macerarea se producea probabil sub acțiunea sucurilor digestive ale tonului. Nu este vorba, prin urmare, de o putrefacție. "Garumuri" de o mai slabă calitate, preparate pornind direct de la carne de ton, sau de alt pește (de exemplu, macrou), erau fabricate în
Garum () [Corola-website/Science/322801_a_324130]
-
tomate sau cu ajutorul altor ingrediente, pentru a fi consumate imediat. De asemenea, pot fi omogenizate sau amestecate între ele (salate). Poziția cuprinde, printre altele: 1) Măslinele, făcute comestibile printr-un tratament special cu o soluție diluata sodica sau printr-o macerare prelungită în saramura. (Măslinele simplu conservate provizoriu în saramura se clasifică la poziția nr. 07.11 - vezi Notă explicativa la această poziție). 2) Varză murata, ob��inută prin fermentarea parțială, în sare, a verzei tăiată mărunt. 3) Porumbul dulce, știuleți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166481_a_167810]
-
esențiale, desi pot fi extrase și uleiuri solide, în funcție de câtă ceară conțin. Toate tehnicile de extracție modifică, mai mult sau mai putin, mirosul compușilor organici, de obicei datorită temperaturilor ridicate, a solvenților, ori prin prezența oxigenului în procesul de extracție. Macerarea este cea mai folosită tehnică pentru extragerea compușilor aromatici în industria parfumului. Materia primă este scufundata într-un solvent care poate dizolva compușii aromatici doriți. Macerarea poate dura de la câteva ore, până la câteva luni. Această tehnică este de obicei folosită
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
obicei datorită temperaturilor ridicate, a solvenților, ori prin prezența oxigenului în procesul de extracție. Macerarea este cea mai folosită tehnică pentru extragerea compușilor aromatici în industria parfumului. Materia primă este scufundata într-un solvent care poate dizolva compușii aromatici doriți. Macerarea poate dura de la câteva ore, până la câteva luni. Această tehnică este de obicei folosită pentru a extrage compuși care sunt prea volatili pentru distilare, sau care pot fi ușor afectați de temperatură ridicată. Cei mai folosiți solvenți sunt hexan-ul
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
familia citricelor, coaja acestora este stoarsa. Aceste fructe sunt singurele care conțin o cantitate suficientă de uleiuri esențiale pentru că această metodă să fie profitabilă. În cazul în care compușii organici nu pot fi extrași folosind distilarea, datorită temperaturilor ridicate, iar macerarea nu poate fi folosită, atunci se încearcă absorbirea produsului aromatic în ceară ori uleiuri solide. Folosind alcool etilic, se poate extrage ulei aromatic. Această metodă este foarte rar folosită, în special datorită costurilor de producție foarte ridicate, dar și datorită
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
lemnoasa. Maceratul se folosește la prepararea extractelor apoase, vinurilor, tincturilor și oțeturilor medicinale, pentru că unele principii active se extrag printr-un contact mai îndelungat cu dizolvantul. Unele plante, ca rădăcina de nalba sau semințele de în, se prepară numai prin macerare cu apă rece, fără a se fierbe. Plantele mărunțite ce urmează a fi macerate cu apă se spală în prealabil. Maceratul se prepară cu apă la temperatura camerei (15 - 25 de grade). În timpul extragerii, lichidul se agită de câteva ori
Fitoterapie () [Corola-website/Science/302695_a_304024]
-
Siropurile se prepară în vase smăltuite. Se strecoară fierbinți prin tifon, direct în sticle uscate, de capacitate mică. Dopurile se fierb în prealabil și se fixează imediat ce sticlele au fost umplute. Apoi se păstrează la rece. Vinurile se prepară prin macerarea plantelor mărunțite, folosindu-se 30 - 40 g de plantă pentru un litru de vin vechi de bună calitate. Macerarea se face la temperatura camerei. După 7 - 8 zile se strecoară. Se lasă 24 de ore, apoi se filtrează printr-o
Fitoterapie () [Corola-website/Science/302695_a_304024]
-
se fierb în prealabil și se fixează imediat ce sticlele au fost umplute. Apoi se păstrează la rece. Vinurile se prepară prin macerarea plantelor mărunțite, folosindu-se 30 - 40 g de plantă pentru un litru de vin vechi de bună calitate. Macerarea se face la temperatura camerei. După 7 - 8 zile se strecoară. Se lasă 24 de ore, apoi se filtrează printr-o pânză deasa sau printr-un filtru de hârtie. Se adaugă zahăr după gust și se completează cu vin până la
Fitoterapie () [Corola-website/Science/302695_a_304024]
-
8 zile se strecoară. Se lasă 24 de ore, apoi se filtrează printr-o pânză deasa sau printr-un filtru de hârtie. Se adaugă zahăr după gust și se completează cu vin până la un litru. Oțeturile aromatice se prepară prin macerarea plantelor mărunțite cu oțet de vin, la temperatura camerei, timp de 7 - 8 zile. După trecerea acestui timp întregul conținut se strecoară printr-o pânză deasa, apoi se completează cu lichid. Pentru prepararea oțeturilor aromatice se folosesc plante în proporție
Fitoterapie () [Corola-website/Science/302695_a_304024]
-
întregul conținut se strecoară printr-o pânză deasa, apoi se completează cu lichid. Pentru prepararea oțeturilor aromatice se folosesc plante în proporție de 5 - 10 g la 100 ml de oțet. Se întrebuințează numai extern. Uleiurile medicinale se obțin prin macerarea plantelor în ulei, timp de 4 - 6 săptămâni. Peste plantele mărunțite se adaugă ulei la temperatura camerei (este mai indicat cel de porumb sau de măsline). Sticlă se ține într-un loc răcoros și întunecat, astupata cu un dop de
Fitoterapie () [Corola-website/Science/302695_a_304024]
-
sau, uneori, cu o frunze de betel (Piper betle). Culoarea este durabilă și rezistentă la spălare. Utilizarea parfumului din flori de henna este în mare măsură limitată la Egipt, nordul Indiei și Java. De culoare verzuie, acesta este obținut prin macerarea florilor în ulei, preferabil în ulei de ben ("Moringa peregrina") care nu râncezește ușor. Henna este larg cultivată în grădini ca plantă ornamentală sau gard viu, și este apreciat pentru parfumul puternic și plăcut al florilor sale, care amintește pe
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
reprezintă substanțe care reduc tendința particulelor unui produs alimentar de a adera una de alta. Potențatorii de aromă reprezintă substanțe care ameliorează gustul și/sau mirosul existent al unui produs alimentar. Aceștia pot fi obținuți din surse naturale (prin distilare, macerare, extracție lichid-lichid etc.) sau sintetizați chimic. În UE este interzisă adăugarea potențatorilor din tabelul următor la miere, uleiuri și grăsimi de origine animală sau vegetală neemulsionate, unt, lapte și smântână pasteurizate și sterilizate (inclusiv degresate, integrale și semidegresate), produse lactate
Listă de aditivi alimentari () [Corola-website/Science/312643_a_313972]