180 matches
-
se referă și la ceea ce poți face cu banii sau la ceea ce poți pretinde pe lângă bani și, uneori, în locul lor. Acest exclusivism este cel care alienează individul și nu spune nimic concret despre îmbunătățirea vieții lui. Vorbim despre bani și macroeconomie pentru a nu vorbi despre individ. El este de altfel remunerat nu cu bani, ci cu subiectul banilor și cu nesfârșite reverii finanțiste. Pentru că dacă e să vorbim despre o sumă concretă, atunci să constatăm firesc impactul ei în viața
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
se vedea lucrarea mea anterioară Politici economice conjuncturale, Iași, Editura Junimea, 2007) 5.3. Politica dezvoltării regionale Dezvoltarea unor teorii și a unor politici ale dezvoltării regionale s-a produs mai ales după al Doilea Război Mondial, avînd ca bază macroeconomia keynesiană și alte modele ulterioare și ca principal obiectiv realizarea unui echilibru economic teritorial, omogenizarea ni-velelor de dezvoltare ale diferitelor regiuni în spiritul coeziunii sociale. Aceasta a însemnat redistribuirea venitului național în favoarea comunităților sărace, dar și stimularea competitivității piețelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
caracteristice ale celor două abordări majore ale politicii de dezvoltare regională: cea neoliberală și cea intervenționistă: Abordarea neoliberală Abordarea intervenționistă Fundamente teoretice și doctrinare Economics (teoria economică neoclasică); Capitalismul liberal și popular; Dereglementarea și privatizarea; Sector public redus; Cultură antreprenorială. Macroeconomia keynesiană reconstruită (teoria dezvoltării economice); Susținerea ofertei în industrie și comerț; Intervenția Statului. Cauzele disparităților economice regionale Ineficiența în problema regională este dată de rigiditățile pieței; Lipsa de cultură antreprenorială; Intervenția excesivă a Statului. Slăbiciunile structurale ale economiei; Investiții scăzute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Transnaționaliștii, sau hipergloba-liștii (Kenichi Ohmae, Joseph Nye, Robert Keohane, Karl Kaiser, Paul Taylor, James Rosenau, David Korten, Peter Drucker ș.a.) consideră că guvernele naționale sunt uzate moral, iar inițiativa este preluată de marile corporații. Economia mondială a devenit prioritară, eliminînd macroeconomia statului-națiune. Impactul sistemului național asupra unităților sale de bază se face resimțit în toate aspectele majore ale politicii, economiei, culturii etc. Actuala criză economică mondială însă, reabilitează în bună măsură rolul statelor, globalizarea intrînd în criză. Evoluțiile sunt foarte accelerate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
-i că nu i-a uitat, că le știe problema: - Am apreciat foarte mult atmosfera fantastică... (- Cum? - tresare un istoric al sciziunilor troțkiste din Noua Zeelandă). - Poate ar trebui să atenuați imaginile escatologice... (- Ce vorbă e asta! - protestează un cercetător al macroeconomiei marilor metropole.) Pe neașteptate, doctor Cavedagna dispare. Coridoarele editurii sunt pline de capcane: se învârt pe acolo grupuri teatrale din spitale psihiatrice, grupuri dedicate psihanalizei în grup, comandouri de feministe. Doctor Cavedagna riscă la orice pas să fie capturat, asediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
socială, în general. Din această perspectivă el reprezintă „o oglindă fidelă a fizionomiei societății; în el se reflectă stratificarea și diferențierea socială, contradicțiile, locul și rolul grupurilor și categoriilor socioprofesionale într o societate.”<footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește diferite funcții: • Funcția utilitară<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
ce coboară sub nivelul de trai considerat minim.”<footnote Paul A. Samuelson, William Nordhaus, Economie politică, Editura Teora, București, 2000, p. 251. footnote> Derivat din venitul național, venitul personal exprimă mijloacele de trai aflate la dispoziția individului<footnote Mirela Minică, Macroeconomie: elemente fundamentale, dezechilibre macroeconomice, Editura Mirton, Timișoara, 2005, pp. 69-70. footnote>, pe care le poate utiliza, în scopul dorit, pentru achiziționarea de bunuri și servicii, dar și pentru economii. Oricât de stringentă ar fi nevoia pe care un consumator o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
naționale, a rezultatelor economice ale acesteia, exprimate în venit național (sau în produs intern brut pe locuitor) sau în creșterea nivelului real al produsului național net, sub una din formele sale de măsurare<footnote Ilie Băbăiță, Grigore Silași, Alexandrina Duță, Macroeconomie, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 1999, p. 151. footnote>. Conceptul de creștere economică îl precede pe cel de dezvoltare economică, relația dintre ele fiind una de la parte la întreg. Dezvoltarea economică are o sferă mai largă de cuprindere, incluzând și modificările
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Kent Publishing Company Attali, J., Guillaume, M., 1974, L’Anti économique, Paris, PUF Baker, M.J., 1996, Marketing, București, SC „Știință & Tehnică” SA Băbăiță, I., Duță, A., Imbrescu, I., 2000, Microeconomie, Timișoara, Editura Mirton Băbăiță, I., Silași, G., Duță, A., 1999, Macroeconomie, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Băcescu, M., Băcescu, A., 1993, Compendiu de macroeconomie, București, Editura Economică Bălăceanu, C., Nicolau, E., 1972, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Iași, Editura Junimea Bearden, W.O., Etzel, M.J., 1982, „Reference group influence on product and
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
PUF Baker, M.J., 1996, Marketing, București, SC „Știință & Tehnică” SA Băbăiță, I., Duță, A., Imbrescu, I., 2000, Microeconomie, Timișoara, Editura Mirton Băbăiță, I., Silași, G., Duță, A., 1999, Macroeconomie, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Băcescu, M., Băcescu, A., 1993, Compendiu de macroeconomie, București, Editura Economică Bălăceanu, C., Nicolau, E., 1972, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Iași, Editura Junimea Bearden, W.O., Etzel, M.J., 1982, „Reference group influence on product and brand purchase decision”, Journal of Consumer Research, vol. 9, pp. 183-194 Becker
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Enciclopedică Maslow, A., 1970, Motivation and Personality, New York, Harper & Row Mihuț, I., Pop, M., 1996, Consumatorul și managementul ofertei, Cluj Napoca, Editura Dacia Minică, M., 2004, Microeconomie. Noțiuni introductive. Piața și sistemul de piețe, Timișoara, Editura Mirton Minică, M., 2005, Macroeconomie: elemente fundamentale, dezechilibre macroeconomice, Timișoara, Editura Mirton Miron, M., 1996, Comportamentul consumatorului, București, Editura ALL Moldoveanu, M., Dobrescu, E.M., 1995, Știința afacerilor, București, Editura Expert Morariu, D., 2001, Tehnici promoționale - Abordare teoretică și studii de caz, Deva, Editura Bibliofor Morariu
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
lîngă noi... Orientare... lipeală... învîrteală... Altfel, ne paște sărăcia. Octav: Nea Matei, dar eu citesc prin ziare că... totul e spre bine... și mergem spre foarte bine...! Matei: Pe dracu! Octav: (ia un ziar) Uite, uite ce scrie aici... că macroeconomia s-a stabilizat... că inflația a scăzut... Matei: A scăzut pe dracu! Octav: Ia uite..., că privatizarea s-a accelerat... (Matei rîde cu poftă) că agricultura a făcut pași... Matei: În care direcție...? Hai, mă...! Octav: Și mai scrie că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fie apariția crizei, fie depășirea crizei. În măsura în care nu considerăm veștile ca enunțuri de adevăr, acestea rămân simple conjecturi zădărnicite în împlinirea lor ca adevăruri pe calea gândirii emoționale. Sectorizarea inconsistenței Experiența agregării pe niveluri de conceptualizare a Economiei, ca Microeconomie, Macroeconomie și Socioeconomie nu a dus la soluția așteptată a legitimării consistenței urmând traseul de la parte, relativ omogenă substanțial și procesual, la întregul complex și, deci, neomogen. Perspectiva microeconomică, inspirată direct din viziunea primară a mecanicii carteziene, a dus la o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
știință mecanică. Linearitatea este realmente periculoasă pentru concluziile economice, ea ne duce la cea mai mare și devastatoare asumpție pentru cunoașterea economică: siguranța că rezultatul viitor trebuie să fie multiplul celui de astăzi. Maniera simplificării din microeconomie a contaminat și macroeconomia, pe calea formalizării mai ales, ținta fiind de această dată izolarea economiei de contextul social, urmând calea izolării științei de natură, deschisă de Iluminism. Trebuie să spun că ipotezele de lucru ale macroeconomiei s-au decantat din cele ale microeconomiei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Maniera simplificării din microeconomie a contaminat și macroeconomia, pe calea formalizării mai ales, ținta fiind de această dată izolarea economiei de contextul social, urmând calea izolării științei de natură, deschisă de Iluminism. Trebuie să spun că ipotezele de lucru ale macroeconomiei s-au decantat din cele ale microeconomiei, uneori fiind irezistibilă soluția de a judeca procesele macroeconomice ca având fundament de natură microeconomică. Erorile de poziționare a conceptualizării pe această perspectivă se originează în jocul bazat pe concluzionarea metodică dintre semnificațiile
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
individuale se negociază sau mediază (inclusiv statistic, ca medie) cu nivelul și orizontul celorlalți luați ca indivizi. Intersecția așteptărilor individuale definește spațiul de raționalitate care dă conținut acceptării rezultatului, oricum extrem de diferit de așteptări, pornite din intenția de a face. Macroeconomia este un spațiu al intermedierilor statistice, pornind de la legea numerelor mari. Mediile stocastice induc omogenitatea în macroeconomie, practic falsifică substanța faptelor economice la acest nivel. Recursul la stocastică ține tot de progresul simplificării pentru a se ajunge să se opereze
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Intersecția așteptărilor individuale definește spațiul de raționalitate care dă conținut acceptării rezultatului, oricum extrem de diferit de așteptări, pornite din intenția de a face. Macroeconomia este un spațiu al intermedierilor statistice, pornind de la legea numerelor mari. Mediile stocastice induc omogenitatea în macroeconomie, practic falsifică substanța faptelor economice la acest nivel. Recursul la stocastică ține tot de progresul simplificării pentru a se ajunge să se opereze cu conținuturi omogene. Blestemul dependenței ombilicale de metoda fizicii are reziliență. Nu încape îndoială că sursele inconsistenței
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
rezultate se pot exprima deci, ca indicatori nominali (în prețuri curente, respectiv prețurile anului pentru care se face calculul) sau ca indicatori reali (în prețuri comparabile)<footnote Cu privire la necesitatea și conținutul indicatorilor reali a se vedea R. Dornbusch, S. Fischer, Macroeconomia, Editura SEDONA, Timișoara, 1997. footnote>. Calculul indicatorilor reali, respectiv deflaționarea indicatorilor nominali se realizează cu ajutorul indicilor de prețuri, care exprimă modificarea prețurilor bunurilor și serviciilor care alcătuiesc indicatorul care trebuie deflaționat. Astfel, dacă ne referim la determinarea PIB în prețuri
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
lîngă noi... Orientare... lipeală... învîrteală... Altfel, ne paște sărăcia. Octav: Nea Matei, dar eu citesc prin ziare că... totul e spre bine... și mergem spre foarte bine...! Matei: Pe dracu! Octav: (ia un ziar) Uite, uite ce scrie aici... că macroeconomia s-a stabilizat... că inflația a scăzut... Matei: A scăzut pe dracu! Octav: Ia uite..., că privatizarea s-a accelerat... (Matei rîde cu poftă) că agricultura a făcut pași... Matei: În care direcție...? Hai, mă...! Octav: Și mai scrie că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de bani, tot mai mari. În planul gândirii economice moderne, asemenea schimbări au contribuit la afirmarea analizei macroeconomice care are ca obiect de studiu comportamentul economiei considerată la nivel macro. În acest sens, reputații economiști Dornbusch și Fischer apreciază că macroeconomia „pune accent pe politica economică, ea afectând consumul și investiția, dolarul și balanța comercială, elementele care determină modificări ale salariilor și prețurilor, politica monetară și fiscală, stocul monetar, bugetul, rata dobânzii și datoria națională”45. Totodată este de remarcat și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
economică modernă, Înglobând și problema impozitelor, a evoluat În jurul a două școli devenite celebre; adepții primei școli - cea keynesistă - fiind de părere că guvernul trebuie să se implice și să aibă un rol important În 45 Dornbusch R., Fischer S., Macroeconomia, Ed. Sedona, Timișoara, 1997, p. 89 1.2.2.2 Funcțiile impozitului În contextul concepțiilor moderne 49 derularea activității economice, În timp ce adepții celei de-a doua - școala monetaristă - afirmă că economia de piață funcționează mai bine dacă statul nu intervine
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
populației, astfel Încât ritmul de creștere al cererii pentru consum să fie mai mic - semnificând un comportament de consum constant pe termen scurt - comparativ cu ritmul de creștere al cererii pentru investiții și pentru export. Aceasta 199 Dornbush R., Fisher S., Macroeconomia, Ed. Sedona, Timișoara, 1997, p. 111 262 face ca sistemul de impozitare prin TVA să fie performant, În special În situația unor economii cu Înalt grad de dezvoltare, În care creșterile de consum ale populației sunt relativ mici comparativ cu
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
2 19,0 9,87 12,7 Credit comercial 7,2 28,4 11,6 Obligațiuni și titluri la purtător 9,3 1,5 0,5 8,1 Diverse 14,0 4,9 0,53 2,0 Sursa: Aglieta Michel, Macroeconomie financiară, Ed. Coresi SA, vol. I, București, 2001, p. 36 (după Onofrei M., Finanțele Întreprinderii, vol. I, Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iași, 2003, p. 117) Structurile financiare prezentate În tabelul nr. 4.1 evidențiază, totodată, anumite tipuri de capitalism
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și dimensiunea sa reală, http://www.upg-ploiești.ro 42. DONE I., UNGUREANU A., Cota unică de impozitare și convergența economiei naționale la UE, În volumul Integrarea României În UE. Oportunități și provocări, www.ectap.ro 43. DORNBUSCH R., FISCHER S., Macroeconomia, Editura Sedona, Timișoara, 1997; 44. DRAGOTĂ N., Considerații privind modul de calcul al soldurilor intermediare de gestiune și al capacității de autofinanțare În România, Revista Finanțe. Bănci. Asigurări, nr. 6, iunie 2001; 45. DRAGOTĂ N., OBREJA L., CIOBANU A.M., DRAGOTĂ
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
într-un termen foarte scurt, ci numai după ce vom fi finalizat ajustarea fiscală, reformele în sănătate, situația companiilor de stat, arieratele etc. Al patrulea risc este legat de implicațiile macroeconomice ciudate ale formulării de la pct. a) din regula fiscală. În macroeconomie, riscul se numește fundamentalismul bugetelor echilibrate. Să ne gândim că datoria publică crește cu împrumuturile făcute în fiecare an pentru finanțarea deficitului. Dacă România va avea buget echilibrat în fiecare an înseamnă că raportul datorie publică/PIB converge către zero
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]