273 matches
-
variabilele care explică în interior climatul școlar și victimizarea. Este una dintre tendințele puternice ale cercetării actuale, pe plan internațional. Aceste variabile contextuale trebuie ele însele raportate la contexte mai globale, care pot fi tratate de analiza sociopolitică: "culturi", condiții macrosociale într-o eră a globalizării economice, de exemplu. De aceea capitolul de față va oscila între nivelurile individuale și familiale, contextele locale și cel al perioadei istorice în care apare violența. Problema legăturii mondializare-violență școlară va fi aici examinată nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la nivelul unei crize a civilizației care nu poate fi rezolvată decât printr-o restaurare a autorității sau prin întoarcerea la valorile fondatoare. Al doilea model, pe care nu-l așez la același nivel, este cel al unei analize strict macrosociale, care limitează cauza violenței în școală la ordinea economică mondială ultraliberală, singura posibilitate de acțiune fiind abolirea acesteia. Discursul despre decadență Discursul despre decadență se folosește în primul rând de infracțiunile comise de minori pentru generalizări "filosofice", în care violența
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
insuficientă, mascând importante disparități locale. În cercetările efectuate în Djibouti, diferențele între școlile de la același nivel social rămân mari, cum vom vedea mai departe, referindu-ne la "pedeapsa corporală". De fapt, este vorba de combinarea unor factori individuali, locali și macrosociali într-o abordare sistemică unii ar numi-o holistică a producerii violenței în școală. Concluzie: depășirea simplismului În acest capitol am trecut de la simplismele cele mai hazlii sau mai dezolante la o complexitate tot mai mare. Dacă latura ideologică a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în SUA, de exemplu, se cunoaște de mult influența esențială a cartierului asupra victimizărilor din învățământul secundar, îndeosebi asupra victimizărilor suferite de profesorii și angajații acestor școli (Gottfredson și Gottfredson, 1986; Gottfredson, 2001). În mod logic, aici se îmbină efectul macrosocial și efectele "climatului școlar". Dezvoltarea unui resentiment față de profesori este puternică în școlile populare și mai ales în școlile sensibile, chiar dacă, totuși, o parte importantă a elevilor din zonele populare continuă să aibă încredere în profesorii lor. Însă această parte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
societatea este alcătuită din grupuri diferite care luptă unul cu altul ca să dobândească o parte mai mare din resursele limitate ale societății considerate valoroase, fie că sunt bani, putere sau prestigiu. La fel ca perspectiva funcționalistă, perspectiva conflictului este una macrosocială care pleacă de la întrebarea: "De ce societatea ia forma pe care ea o are?" Oricum, teoria conflictului dă un răspuns diferit la această întrebare față de teoria funcționalistă. Acesta rezidă în faptul că în societate există grupuri care au conflict de interese
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
componentelor asociate stării de sănătate. Conceptualizarea contemporană a capitalului uman a făcut ca vechile metode de estimare monetară a valorii ființelor umane să nu mai fie adecvate pentru măsurarea stocurilor de capital uman, atât la nivel micro, cât la nivel macrosocial. Fiecare dintre componentele capitalului uman ridică probleme de definire și operaționalizare. Capitalul educațional se prezintă În două forme distincte: pe de o parte sunt abilitățile dobândite În urma participării la sistemele educaționale formale, cunoștințe atestate prin diplome; pe de altă parte
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
economic În care indivizii se pot plasa la un anumit moment. Mai mult investiția este una continuă, țintind fie dezvoltarea (cursurile de perfecționare sau educația continuă, spre exemplu), fie menținerea stocului de capital (consultațiile medicale periodice, de exemplu). La nivel macrosocial capitalul uman este estimat prin agregarea stocurilor individuale de capital uman. O măsură comună constă În adunarea anilor sau nivelelor școlare parcurse de indivizi și stabilirea fie a ponderii populației adulte care a parcurs fiecare nivel de școlarizare, fie a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
În adunarea anilor sau nivelelor școlare parcurse de indivizi și stabilirea fie a ponderii populației adulte care a parcurs fiecare nivel de școlarizare, fie a mediei numărului de ani de școală parcurși de populația adultă. În ce privește starea de sănătate, măsurile macrosociale sunt mai dezvoltate decât cele la nivel individual, incluzând În plus estimări privind incidența unor tipuri de boli infecțioase sau cronice. Capitalul uman agregat la nivel național a fost utilizat În special pentru a caracteriza nivelul de dezvoltare al unei
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
constă În investițiile masive În educație ale guvernelor și cetățenilor țărilor În cauză (În 1999, 75% din absolvenții de Învățământ liceal din Coreea de Sud se Înscriau pentru o formă de Învățământ superior). Legătura dintre capitalul uman și sărăcie trece la nivel macrosocial prin relația mai sus menționată. Pentru nivelul individual, al gospodăriilor, această legătură este exemplar ilustrată În literatura de specialitate. Pe de o parte starea de sănătate constituie o resursă esențială pentru dezvoltarea individuală, În special pentru producerea de venit. Deprecierea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
arată că la nivel individual, rata profitului investirii În educație este mai ridicată pentru absolvenții de Învățământ superior decât pentru cei de liceu. În același timp, probabilitatea șomajului și a sărăciei se diminuează odată cu creșterea gradului de instruire. La nivel macrosocial, rata profitului investirii În Învățământul secundar depășește În general rata profitului capitalului utilizat În afaceri (activități de producție sau comerciale), În timp ce beneficiile rezultate din investirea În Învățământul terțiar se plasează la nivele similare cu rata profitului capitalului investit În activități
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
serie de ramuri industriale: construcții de mașini, electrotehnică, electronică, mecanică fină, chimie, metalurgie, etc.; structuri și relații sociale cuprind studii și analize privind științele sociale și umane, diverse aspecte organizatorice și de perspectivă ale problemelor de comportament, nevoi sociale, structuri macrosociale și macroeconomice, cercetări În materie de Învățământ, formare, perfecționare și reciclare. În această grupă se cuprinde și conceptul de cultură care Înglobează: sociologia științei, religia, artele, sportul, etc.; explorarea și exploatarea spațiului cuprinde ansamblul cercetărilor civile În domeniul tehnologiei spațiale
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
le permitea: perturbarea unui anume modus vivendi, a predictibilității cotidianului, ca și subminarea stimei de sine prin recurgerea repetată la intimidări, insulte sau chiar pedepse corporale. De altfel, școala românească are o îndelungată tradiție autoritară, ceea ce sugerează și o complicitate macrosocială cu astfel de practici formative. Există regulamente din perioada comunistă în care se reiau, în detaliu, prevederi din epoca anterioară, referitoare la matricola școlară, formulele de salut, poziția corectă a elevilor în bănci, comportamentul dezirabil în afara școlii etc. Este, deci
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
precum: model, semn, sistem, informație etc.; noi discipline: științele comunicării, psihologia cognitivă; noi standarde de raționalitate), cît și aspectele exterioare (natura și rolul său social). Inserția umanului și a socialului în știință se actualizează pe de o parte în determinarea macrosocială (societatea în ansamblul său progresează sau regresează în funcție de revoluțiile comunicării, de schimbările kuhniene de paradigmă) și microsocială a tuturor științelor, iar pe de altă parte prin modul de abordare socialmente determinat al științei (cf. J. Habermas și teoria intereselor de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și aspectele exterioare (natura și rolul său social). Inserția umanului și a socialului în știință se actualizează pe de o parte în determinarea macrosocială (societatea în ansamblul său progresează sau regresează în funcție de revoluțiile comunicării, de schimbările kuhniene de paradigmă) și microsocială a tuturor științelor, iar pe de altă parte prin modul de abordare socialmente determinat al științei (cf. J. Habermas și teoria intereselor de cunoaștere, Heisenberg și principiul de incertitudine, Niels Bohr și prezența de neeludat a observatorului: "Scopul fizicii nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu induce și modalizarea CUM să gîndim, indică precis decupajul evenimențial, altfel spus LA CE să ne gîndim), infiltrîndu-se în sistemul nostru cultural. Mass-media contemporană a infotainmentului (informație + divertisment) corelează agenda publică cu sfera privată, comută interesul public de la evenimente macrosociale la contexte și activități idiosincratice. Sfera publică este reconstruită în era electronică atît tehnologic, cît și social ("Evenimente îndepărtate ne devin la fel de familiare ca influențele din proximitate și sînt integrate în cadrele de referință ale experienței personale" Anthony Giddens, apud
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Între părinți, ceea ce lezează grav climatul afectiv familial. Copiii proveniți din familii dezorganizate, sau confruntate cu probleme economice, sunt tentați să evadeze din căminul familial și să-și caute securitatea afectivă În grupul stradal, Între prieteni de ocazie, În medii microsociale dubioase, inițiindu-se și angajându-se În aventuri ce pot degenera În acte antisociale (distrugeri de bunuri, furturi, bătăi, agresiune și tâlharie). Devieri comportamentale ca: minciuna, copierea la teste Înșelătoria, chiulul sunt adesea utilizate ca manifestări prin care copii Încearcă
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
capacități contribuie astăzi diriginteleși consiliul profesorilor clasei, psihologul școlar, și familia elevului. Munca de prevenire presupune cunoașterea și eliminarea cauzelor și a condițiilor care generează tulburările de comportament, la nivel microsocial (familie, școală, grup de prieteni), dar și la nivel macrosocial. Școala poate juca un rol important În prevenirea violenței școlare, și asta nu numai În condițiile În care sursele violențelor sunt În mediul școlar, ci și În situația În care sursele se află În exteriorul școlii. Unii autori (Doudin, Erkohen-Marküs
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de evaluare a pocesului de lucru și produselor realizate; Conținutul propus este structurat pe componente /module (detaliate mai jos). Evaluare: evaluarea ghidată a produselor de tip creativ după criterii de noutate, originalitate, utilitate și valoare în raport cu experiența personală și cea microsocială; autoanaliza și autoevaluarea; testarea factorilor intelectuali ai gândirii creative; mapa proiectului tematic; portofoliul individual. Suportul de curs oferit elevilor este sub forma listelor de sfaturi, îndrumări, tabele. Teme de lucru și repere metodologice, cu aplicabilitate la disciplina educație tehnologică: 1
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
sfârșit: simpla invocare a lor poate să mobilizeze masele, să tulbure societățile sau să le lege. Schimbarea socială, ca o temă, a reprezentat întotdeauna cel puțin o dimensiune latentă a analizelor sociologice fie că ele au fost dedicate micro- sau macrosocialului. Despre identitate s-a spus nu de puține ori că este un subiect emblematic al ultimelor decenii. Tratate laolaltă, cele două teme capătă o relevanță deosebită, deoarece nu trebuie să uităm că actualele schimbări și transformări sociale nu sunt doar
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
produc în decursul timpului modificări sau înlocuiri ale unor pattern-uri sau unități cu altele noi". Schimbarea socială ca o temă a fost întotdeauna cel puțin o dimensiune latentă a analizelor sociologice fie că ele au fost dedicate micro- sau macrosocialului. De fapt nici o teorie asupra socialului nu poate pretinde că este adecvată, dacă nu reușește să ofere o explicație pentru variație, transformare și schimbare. Orice analiză a unei teorii, a unei noțiuni sau a unei probleme sociale începe cu o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
exercită în științele sociale este generată în mare măsură de plasarea sa tocmai în centrul acestei dezbateri (vezi Jenkins, 1996:19-28). Așa cum observă și Sztompka (1993), pe de o parte sociologia s-a întrebat întotdeauna care sunt efectele micro-evenimentelor asupra macrosocialului (de exemplu, cum pot schimbările în identificările colective genera sau aplana conflicte) dar și ale macro-fenomenelor asupra micro-socialului (de exemplu, ce efect are globalizarea asupra identificărilor culturale). Pentru a ne forma o primă idee despre conceptualizarea de-a lungul timpului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identităților colective. Cu toate că tinerii români sunt cadrul de referință sau "subiectul" studiului de față, evident, iar ei constituie o categorie extrem de eterogenă, și nu un mic grup social, este rezonabil să păstrăm asumpția existenței unor orientări valorice convergente în funcție de contextul macrosocial. Dacă ar fi să redesenăm figura, noua imagine va fi compusă dintr-o suprapunere parțială (ce în concepția identității de mai sus reprezintă nucleul său) a segmentelor comune C1, C2, Cn. E drept că jocul lui Proteus nu consta decât
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
păstra amintirea vie. ÎI.3. Semiotica fricii în gestiunea crizei gripei aviare Agricolă Internațional Bacău de/reconstrucția identității corporatiste 27 Anxietatea, frica și teroarea sunt stări negative pe care societatea globală postmodernă le experimentează în ultimul secol. Crizele macro sau microsociale prin care trece orice organizație constituie momente dramatice de de/reconstrucție a înțelesului. Gripă aviară a fost un astfel de eveniment care a provocat o stare de nesiguranță printre români, companii și autoritățile statului în perioada 2005-2006. Majoritatea aparițiilor din
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
începi să te gândești la emigrare, ca și alți tineri valoroși din disciplinele umaniste pentru a nu ne referi și la foarte numeroșii ingineri, avocați, doctori ș.a.m.d. care, neavând o voce publică, sunt cunoscuți mai curând în mediile microsociale din care au plecat și sunt puțin studiați de specialiștii exilului. În paranteză fie zis, nu avem încă o bună istorie a exilului românesc, deși avem de mai mulți ani un institut public de profil. Așa că se manifestă un efect
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
iar ostilitatea este reclamată de 3% dintre subiecți. Veniturile și consumul de bunuri și servicii, în gospodăriile populației din mediul rural Cercetarea veniturilor și consumului populației reprezintă o adevărată provocare. Pe de o parte, apare necesitatea determinării lor la nivel macrosocial (societatea ca întreg, zone, comunități umane), iar, pe de altă parte, interesează în mod deosebit și determinările la nivel microsocial (persoane, gospodării ale populației), tocmai pentru a cunoaște ce se întâmplă cu resursele create în societate, cum se distribuie și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]