272 matches
-
și nicidecum eliminarea definitivă a acestora. Din acest punct de vedere nu se poate stabili o relație de sinonimie cu calitatea schimbărilor propriu-zise. Nu înseamnă că se va viza doar "aranjarea/cosmetizarea" practicilor învechite, ci dimpotrivă. Perspectiva socială La nivel macrosocial se remarcă astăzi un fenomen care va realiza în scurt timp saltul de la o simplă tendință, la un fapt autentic: globalizarea. Analizat din perspectivă socio-economică, conceptul vizează "fuzionarea piețelor naționale cu cele globale și, implicit, dezvoltarea unor surse de muncă
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și proiectare managerială. Activitatea de stabilire a obiectivelor unei organizații are un profund caracter managerial, ceea ce face ca responsabilitatea formulării acestora să revină atât managerului organizației cât și echipei acestuia. La nivelul organizației școlare, obiectivele acesteia sunt stabilite, la nivel macrosocial, prin politica educației și reflectă transformările produse la nivel social. La nivel microsocial, al procesului instructiv-educativ, sarcina delimitării unor obiective coerente este a cadrelor didactice, ca agenți ai schimbării, care își vor organiza astfel și resursele materiale, de timp sau
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
consecință, toți cei care suntem interesați de soarta tinerilor României actuale. Datorită “crizei de originalitate” a copiilor, tinerilor, cu multe conflicte interne și externe exprimate prin ostilitate față de părinți, profesori, respingerea modelelor culturale și a normelor morale, existente la nivel macrosocial, pot apărea în această etapă primele manifestări ale devianței comportamentale care se pot permanentiza în forma comportamentului deviant. România în actualitate cunoaște pe lângă multiple și variate încercări de revitalizare a societății în ansamblul ei, și multe devieri, care se regăsesc
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cităm celebra frază a lui Jean-Marie De Ketele : „Spune-mi cum evaluezi, și-ți voi spune pe cine formezi.” Răspunsul la Întrebarea de mai sus Îl pot da responsabilii pentru elaborarea curriculum-urilor, fie la nivel politic (ceea ce numim nivel macrosocial), fie la nivelul instituțiilor școlare (nivel organizațional). Anume lor le revine dreptul să se pronunțe asupra obiectului evaluării, mai ales asupra obiectului evaluării certificative: competențe, cunoștințe și/sau capacități. De obicei, rezultatele școlarității sunt evaluate doar În raport cu performanțele la examene
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Cezar, în fapt, niște scrisori adresate iubitului ce nu-i împărtășește afecțiunea. Dora Pavel transformă întâmplarea în terapeutică. La fel se petrece și în celelalte romane. Contează felul cum detaliile asamblează discret un adevăr. Sunt prinse laolaltă reziduuri erotice, eșecuri microsociale și psihoze latente. Fără îndoială că cititorul va fi surprins de felul cum funcționează psihologia naratorului. În Do Not Cross, un narator cu multe tulburări la activ se confesează în condiții extreme cu seninătate, având un stil egal, fără cusur
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
de total gândirea Școlii de la Frankfurt. Ca moștenire hegeliană trecută prin vamă marxistă, perspectiva dialectică va fi dublată (începând cu 1926, în cazul lui Fromm) de asimilarea entuziastă a freudismului: căci se simte nevoia unei completări de substanță a viziunii macrosociale cu trimiteri la individualitatea concretă, complexă, vie, fără de care nu se poate concepe autentic un tablou de ansamblu. Analizând cauzele care au generat succesul de masă al nazismului, Fromm întreprinde un larg ocol (de proporțiile unui studiu independent) până în epoca
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
ce nu este genul decât ce este. Nu este o categorie universală, stabilă, și nu este nici un simplu atribut, o însușire umană. Se schimbă, evoluează în timp și spațiu, nu se manifestă doar la nivel individual, ci și la nivel macrosocial." De la abordările androcentrice ale unui Auguste Comte, Emile Durkheim sau Max Weber, până la scientismul sexist al adepților sociobiologiei, de la viziunea funcționalistă, având în prim-plan teoria rolurilor de gen (gender roles), până la teoriile conflictualiste (critice) de extracție marxistă și weberiană
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
etc. Pe de altă parte, sistemul nostru educațional face ca Bacalaureatul să reprezinte un stadiu necesar, facultatea sau următoarele școli fiind cele care au cu adevărat importanță în viitorul profesional. Dau bac-ul pentru că trebuie să termin liceul! La nivel macrosocial, examenul de bacalaureat poate fi un barometru al nivelului de pregătire a noii generații. Dar dacă ne uităm la compatibilitatea disciplinelor de examen cu realitatea practică a societății, acest barometru nu prea pare a fi unul concludent. Din experiența mea
Cum se alege facultatea. Sfaturi de la un expert român în coaching () [Corola-journal/Journalistic/34396_a_35721]
-
cuprinzătoare, care să permită aproximarea rolului literaturii și metamorfoza acesteia în contextul socialismului real, ne este facilitată printre altele de perspectiva asupra socializării dezvoltată de Peter L. Berger și Thomas Luckman,2) care pune în valoare mecanismele de articulare a macrosocialului cu micro, adică de constituire și evoluție, în context determinat, a unei serii istorico-biografice. Conceptul de "alternare", propus de cei doi autori este extrem de pertinent în cazul instituirii democrației populare în spațiul românesc. Dacă procesul de socializare implică posibilitatea ca
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
se vorbește prea puțin sau deloc despre importanța purității sufletești și trupești a persoanei. Experiența umană a constatat că avortul nu a rezolvat nici o problemă personală sau socială. Dimpotrivă, prin admiterea și practicarea acestuia s-a înrăutățit situația la nivel macrosocial: violurile, sinuciderile, maltratarea soțiilor, a copiilor și divorțurile crescând continuu și constant.<footnote Mitr. Meletios Kalamaras, trad. de Garoafa Coman, Edit. Bizantină, București, 1996, p. 25. footnote> Urmările gândirii secularizate de astăzi se văd în proporțiile tot mai mari pe
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
se confruntă comunitatea. Astfel, proiectul de intervenție reprezintă un factor generator al schimbării ce se implementează în acțiuni concrete, subordonate unor obiective bine definite. În contextul asistenței sociale, proiectul de intervenție poate fi considerat „esența tuturor acțiunilor (...) atât la nivel macrosocial, cât și la cel microsocial” (p. 21). Având în vedere aceste aspecte, semnalăm apariția, la Editura Polirom, 2006, a lucrării Proiectul de intervenție în asistența socială. De la propunerea de finanțare la proiectele individualizate de intervenție. În cele 239 de pagini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de a percepe schimbarea „ca o formă de înțelegere și amplificare a succeselor, a punctelor tari ale beneficiarilor serviciilor sociale, chiar dacă, la prima vedere, există tendința naturală de a observa doar problemele acestora” (p. 21). Proiectarea socială, atât la nivel macrosocial, cât și la nivel microsocial implică parcurgerea unor etape indispensabile atingerii acelor obiective pe care se fundamentează schimbarea. În primul rând, se impune identificarea și estimarea corectă a problemelor sociale, astfel încât caracteristicile acestora să fie ușor percepute: indicatorii care trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
că toți părinții au pregătire superioară, astfel încât au perceput și înțeles materialul, permițându-ne să avem o discuție tip seminar pe această temă. Cele mai frecvente și specifice riscuri la care aptitudinile inte lectuale înalte predispun, în contexte educaționale și microsociale neadecvate sunt: decalajul dintre dezvoltarea cognitivă / intelectuală și cea emo țională; nesincronizarea dezvoltării intelectuale și psihomotorii; dificultăți de socializare; solitudine; dificultăți de personalitate; inhibiția intelectuală; perfecționismul; depresia succesului; raportul excelență intelectuală / responsabilitate morală. Pentru a determina modalități de intervenție a
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
epoci în care omul s-a dezvoltat ca ființă rațională sau ca entitate bio-psiho-socială. Evoluția speciei umane a condus, după cum era și firesc, la o specializare a tuturor interconexiunilor acestui proces, atât la nivel de microclimat, cât și la nivel macrosocial. În demersul nostru, vom porni de la următoarele cinci valențe ale comunicării: înțelegere, comunitate, participare-coparticipare, organizare și neînțelegere. O atenție deosebită acordăm ultimei valențe, "neînțelegerea", deoarece, în conformitate cu E. Durkheim: "[...] în societățile moderne, indivizii sunt legați mai mult de diferențele decât de
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
la grupurile sociale (Durkheim), loc și mediu local (Vidal de la Blanche), vecinătate (sociologia americană), grup de localitate și locuire (R. Maunier) sau solidaritate locală (L. J. Lebret) încearcă succesiv, în diferite contexte ale gândirii, să delimiteze o astfel de scară microsocială cuprinsă între cea a orașului și cea a spațiului domestic. Astăzi conceptul spațiu intermediar, constată Moley, se utilizează în diverse moduri, opus declinului legăturilor sociale, pentru a rezolva un conflict sau pentru a aduce justificări calității unui spațiu colectiv rezidențial
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pentru a rezolva un conflict sau pentru a aduce justificări calității unui spațiu colectiv rezidențial. „Spațiul intermediar”, mai observă Moley, operează între altele și ca mediere interdisciplinară. Acest concept generic, aplicat unor situații diferite, permite deopotrivă acoperirea aspectelor arhitecturale și microsociale, sociologii și etnologii influențând proiectele arhitecturale. Dintre sociologii francezi, după Moley, H. Lefebvre este cel care a avut cea mai mare influență asupra arhitecților. El a propus abordarea „fenomenului urban” pe trei „niveluri”: 1. nivelul M (mixt, mediator sau intermediar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
era locul de bază în care statul ocrotitor nu te lăsa de capul tău. Ideologia oficială era cea a egalitarismului de gen: nu există bărbați sau femei, ci oameni ai muncii. Practicile erau cele ale patriarhatului de stat la nivel macrosocial și ale patriarhatului tradițional (dar fără „tați”ca unici câștigători ai pâinii ) în familie. Pe când societatea occidentală „decadentă și putrefactă” dezvolta feminismul valului II, cel al valorizării diferențelor între femei și bărbați, al insistenței asupra faptului că femeile trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
pentru a primi suport public" (McCombs, Shaw și Weaver, 1997, p. 71). Media are capacitatea de a crea agenda pentru întreaga comunitate (chiar dacă fiecare individ în parte are o agendă diferită), iar această capacitate este cea mai importantă la nivel macrosocial. Un capitol important al studiilor de specialitate este dedicat legăturii dintre mesajul politic și deciziile cetățenilor; aceasta nu este se pare una directă, ci este intermediată de stimulii proveniți din media. De o relevanță deosebită în contextul analizei de față
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
comunicarea politică. Cadrajele "atrag atenția asupra anumitor aspecte ale realității, menținându-le în obscuritate pe altele, ceea ce produce reacții diferite la nivelul audiențelor" (Entman, 1993, p. 55). Efectul de framing se regăsește atât la nivel microsocial, cât și la nivel macrosocial. Ca macroconstruct, efectul se referă la modurile de împachetare jurnalistică a informației astfel încât să rezoneze cu audiența. Acest lucru nu înseamnă că jurnaliștii încearcă în mod intenționat să manipuleze; ei au nevoie de aceste "ambalaje" pentru a prezenta subiectele într-
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
să adopte puncte de vedere, aspirații și interese particulare asupra bunurilor publice? Astfel de interese pot împiedica guvernul și societatea să răspundă la cererile celor dezavantajați, blocuri sociale se pot confrunta în controlul statului. Ceea ce lipsește din explicația transferului efectelor microsociale în efecte macro-politice este o variabilă politică, consideră autorii. Ea ar trebui să cuprindă, la minim, asociațiile politice ce joacă un rol în societate, în compromis, reținere și acomodare a intereselor în competiție. In extenso, ea ar cuprinde întreg cadrul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
nu la ceva ieșit din comun, nu. Din toată ființa ei vedea că într-o bună zi singurătatea o va elibera din brațele ei. Speranța ei era cât se poate de simplă și cât de necesară unei persoane ..... În plan macrosocial, bărbat-singur ca și femeie singură se găsesc cazuri tot mai frecvente. Persoanele (bărbați ori femei) rămase singure înspre amurgul vieții, după decesul unuia dintre soți, însingurarea practic e inevitabilă. Din punctul meu de vedere este un fenomen social menit să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
un articol din 1969 intitulat Fashion: From Class Differentiation to Collective Selection și publicat în revista Sociological Quarterly, Herbert Blumer revine asupra temei modei, pe care o concepe ca un fenomen rațional atât la nivel individual, cât și la nivel macrosocial. Argumentul principal ar fi că individul face eforturi de a identifica ceea ce este acceptat la un moment dat în societate, deci este conștient de alegerile pe care le operează în materie de modă. La nivel social, mecanismele de interacțiune nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care pare a constitui deasupra indivizilor vreo unitate nou? ?i independent? se descompune �n ac?iunile reciproce ale indivizilor.� [Cum se men?în formele sociale (1897), op. cît., p.173-174]. De aici aten?ia pe care Simmel o acord? fenomenelor microsociale �n ceea ce au ele evolutiv, ceea ce face din el un precursor al sociologiei vie?îi cotidiene ?i, mai larg, al psihosociologiei. De aici punctul s?u de vedere relativist �n dezbaterea deschis? �n Germania asupra continuit??îi sau discontinuit??îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n?elegerea socialului. Totu?i, esen?ialul proiectului posibil al sociologiei este aproape �n totalitate explicitat. Exist? adev?rate programe de cercetare: determinismul �faptelor sociale� la Durkheim, comprehensiunea ac?iunii sociale la Weber, conduitele nonlogice la Pareto, formele interac?iunilor microsociale la Simmel, transformarea tipurilor de societate la Ț�nnies� ?i nu-i greu s? mai ad?ug?m ?i alte construc?îi par?iale ale obiectului sociologiei. Am putea spune c? scenă este preg?țiț?, cortina este ridicat?, dar aproape
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
formulă: M�=�M{m[S(M')]}, adic? orice fenomen social M este o func?ie de agregare a ac?iunilor individuale m care depind de structură situa?iei S �n care se afl? actorii, ea �ns??i afectat? de datele macrosociale M'. Prin această, Boudon se opune hoț?r�ț unei tradi?îi �holiste� ?i deterministe. El afirm? c? explică?ia sociologic? implic? luarea �n seam? a ra?ionalit??îi actorilor �inten?ionali� �n situa?îi de interac?iune a c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]