430 matches
-
sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions, nexus), ce permit trecerea de ioni și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular, conectate electric la nivelul nodului atrio-ventricular. Cardiomiocitele au aspect striat (fig. 31), datorită organizării sarcomerice a miofibrilelor (~50 % din volumul celular). Comparativ cu fibrele musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește sânge de la o arteriolă aferentă, ce-și are originea în arterele interlobulare. Peretele arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și de asemeni secretă o serie de substanțe (prostaglandine mai ales), fagocitează complexele imune și sunt o țintă frecventă a proceselor patologice la nivel glomerular. Mezangiul se extinde și extra-glomerular sub forma lacisului (celulele Goormaghtigh), ocupând spațiul dintre glomerul și macula densa tubului distal. 24.4.Aparatul juxtaglomerular Fiecare nefron formează o ansă, iar ramul ascendent gros (porțiunea inițială a tubului contort distal) atinge polul vascular al glomerulului. Aici există aparatul juxtaglomerular, o regiune compusă din macula densa, celulele mezangiale extraglomerulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
spațiul dintre glomerul și macula densa tubului distal. 24.4.Aparatul juxtaglomerular Fiecare nefron formează o ansă, iar ramul ascendent gros (porțiunea inițială a tubului contort distal) atinge polul vascular al glomerulului. Aici există aparatul juxtaglomerular, o regiune compusă din macula densa, celulele mezangiale extraglomerulare și celulele granulare (fig. 97). Macula densa este alcătuită din celule epiteliale tubulare aglomerate pe partea dinspre glomerul, adiacentă arteriolei aferente. Această structură funcționează ca senzor de osmolaritate și de concentrație ionică, monitorizând compoziția lichidului din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Aparatul juxtaglomerular Fiecare nefron formează o ansă, iar ramul ascendent gros (porțiunea inițială a tubului contort distal) atinge polul vascular al glomerulului. Aici există aparatul juxtaglomerular, o regiune compusă din macula densa, celulele mezangiale extraglomerulare și celulele granulare (fig. 97). Macula densa este alcătuită din celule epiteliale tubulare aglomerate pe partea dinspre glomerul, adiacentă arteriolei aferente. Această structură funcționează ca senzor de osmolaritate și de concentrație ionică, monitorizând compoziția lichidului din lumenul tubular. Celulele granulare (juxtaglomerulare sau JG) sunt celule musculare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ansei Henle. La fel ca și tubul proximal, este denumit „contort” deoarece este răsucit. Fiecare tub distal se întoarce către polul vascular al corpusculului renal. La acest nivel, peretele tubului distal ce intră în contact cu celulele aparatului juxtaglomerular formează macula densa („pata densă”), numită astfel datorită agregării nucleilor celulelor epiteliale în peretele tubului distal. Tubii distali sunt de obicei mai scurți decât cei proximali (fig. 98). Pereții tubului distal sunt alcătuiți dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, ale cărui celule prezintă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mediat prin stresul parietal al arterelor, și de asemeni și NO endotelial pare a avea o contribuție în această situație. Feedback tubuloglomerular Autoreglarea se realizează și printr-o relație de feedback negativ între arteriolele aferente și volumul de lichid filtrat. Macula densa de la nivelul porțiunii groase a brațului anterior se află în contact direct cu aparatul juxtaglomerular. Când fluxul de filtrat este prea redus, se inițiază un semnal de la macula densa care acționează pe două căi: produce vasodilatație la nivelul arterelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de feedback negativ între arteriolele aferente și volumul de lichid filtrat. Macula densa de la nivelul porțiunii groase a brațului anterior se află în contact direct cu aparatul juxtaglomerular. Când fluxul de filtrat este prea redus, se inițiază un semnal de la macula densa care acționează pe două căi: produce vasodilatație la nivelul arterelor aferente, ceea ce crește presiunea hidrostatică glomerulară și readuce GFR la normal și eliberează renină de la nivelul granulelor de depozit din lacis, astfel crescând producția locală și sistemică de angiotensină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la intrarea în tubul proximal. Aceste modificări sunt percepute de celulele baroreceptoare din capilarele glomerulare, care sunt chiar celulele granulare, celule musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de celulele din macula densa care percep variațiile concentrației de sodiu și clor. Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de regim totalitar. În volumul Pasărea de sidef (1990), paradisiacul se întoarce într-o viziune infernală: au „ruginit” „lumina”, „uimirea”, „cuvintele”, „privirile noastre”, „cerul”. Totuși și în această ipostază versurile își păstrează dicțiunea elevată, pe care nimic nu o poate macula. „Poezia e un fel sublim de a rosti adevărul” și de a accede la lucrurile simple și originare sau de a le purga pe cele comune, spune M. în Semne (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) - o carte de meditații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288193_a_289522]
-
unicității, numai ea, poate reda chipul viu al lumii, al lucrurilor și ființelor. Copiile nu au viață, ci se hrănesc din viața întrupării originare. De aceea, plagiatul se înfățișează ca dublare a ceea ce se dorește a fi unic. Prin încercarea maculată de a ascunde neputința ori „ne-voința“ de a crea, el se așază programatic în umbra gestului întemeietor. Mai grav decât plagiatul comun îmi pare plagiatul de idei - greu, dacă nu imposibil de identificat la nivelul contigent al slovelor. Există
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
glomerul, capsula Bowman și aparatul juxtaglomerular (vezi figura 3). AA - arteriola aferentă; D - tubul distal; E - celulă endotelială; EA - arteriola eferentă; EGM - celulă mezangială extraglomerulară; F - proces pediculat; G - celulă granulară juxtaglomerulară; GBM - membrana bazală glomerulară; M - celulă mezangială; MD - macula densa; N - terminații nervoase simpatice; P - tubul proximal; PE - celulă epitelială parietală; PO - epiteliu podocitar; UP - polul urinar; US - spațiul urinar Figura 3. Corpusculul renal Glomerulul este format dintr-o rețea capilară. Fiecare capilar reprezintă o ansă vasculară, dispusă între
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
din celulele mezangiale și matricea mezangială. Celulele mezangiale se comportă ca celule musculare netede și prezintă proprietăți contractile, dar și fagocitare. Aparatul juxtaglomerular (AJG; vezi figura 6) este situat la polul vascular al corpusculului Malpighi și este alcătuit din glomus, macula densa și lacis. Aceste structuri sunt în interrelație și asigură reglarea presiunii arteriolare glomerulare. Glomusul este o structură localizată în peretele arteriolei aferente, înaintea diviziunii ei și este reprezentat de celule musculare netede ale mediei, modificate și caracterizate prin: ergastoplasmă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și este reprezentat de celule musculare netede ale mediei, modificate și caracterizate prin: ergastoplasmă abundentă, granule de secreții glicoproteice (precursori de renină), miofilamente, care le dă caracterul de celule glandulare, și contractile (celule mioepitelioide). Glomusul primește numeroase terminații nervoase simpatice. Macula densa este situată la nivelul tubului contort distal, în zona de contact al acestuia cu polul vascular al corpusculului Malpighi. Celulele tubului contort distal de la acest nivel devin mai înalte și mai înguste, cu prelungiri citoplasmatice bazale, care se insinuează
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
acestuia cu polul vascular al corpusculului Malpighi. Celulele tubului contort distal de la acest nivel devin mai înalte și mai înguste, cu prelungiri citoplasmatice bazale, care se insinuează între celulele mioepitelioide ale glomusului. Lacisul este reprezentat de mezangiumul extraglomerular, situat între macula densa și cele două arteriole glomerulare. Este constituit din mai multe straturi de celule mezangiale, cu proprietăți contractile. Figura 6. Aparatul juxtaglomerular Rolul AJG este de a corecta o eventuală diminuare a presiunii arteriolare. Detectarea unei scăderi a presiunii arteriolare
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a diureticelor (de tipul furosemidului). 3. Tubul distal are două porțiuni, una rectilinie și alta contortă. Aceasta din urmă intră în relație la polul vascular al corpusculului Malpighi cu arteriola aferentă a glomerulului și cu lacisul, realizând o structură denumită macula densa. Lumenul tubului distal este mărginit de un epiteliu cubic simplu, care, la nivelul maculei densa, se modifică; celulele devin mai înalte și mai înguste, cu prelungiri citoplasmatice la polul bazal. La nivelul tubului contort distal se reabsoarbe sodiul sub
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și echilibrul hidro-electrolitic: peptidul natriuretic atrial, PTH, ADH, aldosteron. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron Renina este secretată la nivelul aparatului juxtaglomerular. Stimulii majori ai eliberării de renină sunt reprezentați de reducerea TA medii, hipovolemia, reducerea nivelului de catecolamine, concentrația crescută de NaCl în macula densa. Angiotensina II (Ang II) își exercită acțiunile prin intermediul receptorilor AT 1 și AT 2. Ang II este un puternic vasoconstrictor, stimulează secreția de aldosteron și catecolamine, retenția de Na+ în tubul proximal, stimulează centrul setei. La nivel renal, Ang
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Ursea N. Tratat de nefrologie. ediția a II-a, Artprint, Bucuresti, 2006. 1. glomerulul; 2. tubul contort proximal; 3. porțiunea dreaptă a tubului proximal; 4. porțiunea subțire a ramului descendent al ansei Henle; 5. porțiunea groasă a ansei Henle; 6. macula densa; 7. tubul contort distal; 8. tubul porțiunea de legătură; 9. tubul colector cortical; 10. tubul colector din medulara externă; 12. tubul colector din medulara internă Capitolul 2 ABORDAREA CLINICĂ A PACIENTULUI CU BOALĂ RENALĂ Pacienții în privința cărora medicul generalist
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
juxtaglomerular) (vezi fig. 1). Renina catalizează transformarea angiotensinogenului (proteină sintetizată de ficat) în angiotensină I, un decapeptid care, la rândul său, va fi convertit de către enzima de conversie a angiotensinei în angiotensina II, biologic activă. Eliberarea reninei este controlată de: macula densa (componentă a aparatului juxtaglomerular) este reprezentată de un grup de celule din tubul distal care vin în contact cu glomerulul la polul său vascular. O scădere a concentrației de NaCl la nivelul maculei densa (normal concentrația de NaCl în
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Deshidratarea intracelulară”). Fig. 1. Aparatul juxtaglomerular - reprezentare schematică Legendă: AA - arteriola aferentă; D - tubul distal; E - celulă endotelială; EA - arteriola eferentă; EGM - celula mezangială extraglomerulară; F - proces podocitar; G - celula granulară juxtaglomerulară; GBM - membrana bazală glomerulară; M - celula mezangială; MD - macula densa; N - terminații nervoase simpatice; P - tubul proximal; PE - celula epitelială parietală; PO - epiteliu podocitar; UP - polul urinar; US - spațiul urinar 16.2. DESHIDRATAREA INTRACELULARĂ Deshidratarea intracelulară (DIC) este definită prin diminuarea volumului intracelular datorită unui bilanț hidric negativ în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
renaște și regenera. Pământul era suprema sursă de viață, purificare și terapie. Era în joc o formidabilă solidaritate metafizică între om, pământ, vegetație, cer și ape. Substanța ei era, după Mircea Eliade, una biologică: viața. O crimă adusă vieții umane macula totul, inclusiv pământul. Acesta devenea steril și răzbunător. De multe ori se răzvrătea provocând cutremure și alunecări de teren. Citite în cheie mitologică, tragediile lumii de azi ca și catastrofele viitorului apropiat ar fi (și) inevitabila pedeapsă a desacralizării pământului
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
crucea, mătăniile, măștile cu chip de leu, îngerii și altele) aducându-le din fireasca intimitate a unei mănăstiri în vacarmul de nedescris al unei scene de spectacol. Așa cum observă cu finețe Bernhard Alberer, motivul sacru al virginității, de exemplu, este maculat de regia piesei "Like a Virgin". Aici apare contrastul puternic dintre rochia miresei (simbol al virginității) și dansul obscen și provocator al Madonnei. S-a scris mult și admirativ despre frământările interioare și căutările spiritual-religioase ale Madonnei. Nu mă conving
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
nel Cinquecento. Torino: Einaudi, 1970. Gilson, Étienne. La filosofia nel Medioevo dalle origini patristiche alla fine del XIV secolo. Firenze: Scandicci, 1998. [1922] Grabar, André. Iconoclasmul bizantin. București: Meridiane, 1992. [1957] Grabar, André. Les origines de l'esthétique médiévale. Paris: Macula, 1992. Giorgini, Giovanni. "Il pensiero politico greco dai sofisti a Platone". Dolcini 1-34. Hannestad, Niels. Monumentele publice ale artei romane. 2 vol. București: Meridiane, 1989. [1986] Galinsky, Karl. Age of Augustus. Cambridge: Cambridge UP, 2005. Ginzburg, Carlo. "Représentation: le mot
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
literaturii, stilistică și istoria literaturii la Sorbona. Lucrări de referință: Du Descriptif, Hachette, Paris, 1981; Le Personnel du roman, Droz, Genève, 1983; Texte et idéologie, PUF, Paris, 1984; La Description littéraire. De l'Antiquité à Roland Barthes. Une anthologie, Editions Macula, Paris, 1991 ; La Bête humaine de Zola, "Foliothèque", Gallimard, Paris, 1994; Expositions, littérature et architecture au XIXe siècle, José Corti, Paris, 1995; L'Ironie littéraire. Essai sur les formes de l'écriture oblique, Hachette, Paris, 1996; Dictionnaire Le Robert des
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
continuă cu retina, având aspectul unui disc de culoare albicioasă, rotund sau ușor ovalar, situat la 3 mm înăuntru și la 1 mm sub polului posterior al ochiului, având 1,5-1,8 mm diametru. La nivelul papilei nu există fotoreceptori. Macula (macula lutea) sau pata galbenă este situată în polul posterior al ochiului, este ovalară cu lățime de 2-3 mm și înălțime de 1-1,5 mm și are o colorație proprie datorată pigmentului xantofil. Pata galbenă este adâncită în centru de
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]