1,935 matches
-
mit al spiritualit??îi noastre"' (Eugen Simion), Eminescu ?i-a construit astfel propriul s?u univers mitic, concentrându-se, dup? cum subliniaz? criticul , În jurul a opt mituri,: mitul na? terii ?i mor?îi universului mitul istoriei, mitul În?eleptului, al magului, al dasc?lului care ? ție s? citeasc? semnele Întoarse din cartea lumii ?i ap??? legea veche, mitul erotic, mitul oniric, mitul Întoarcerii la elemente, mitul creatorului ?i mitul poetic. ??zute din perspectiv? mitic?, elementele ce compun acest „cosmos viu" al
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
este perspectiva diferit? din care poetul le abordeaz?, izvorât? din „sentimentul rar al unit??îi cu cosmosul" (Z.D.Bu?ulenga). Aceast? comuniune a lumii interioare a poetului cu spa?iile nelimitate macrocosmice e un privilegiu rar de care doar „magul c???tor", Înzestrat cu aceea?i „adânc?, ?i dreapt?-n?elepciune" s-a bucurat cândva, În „vremuri de mult trecute", cănd „gândul era paz? de vis ?i de eres", cănd „basmele iubite erau Încadev?ruri", În epoca sacr? a mitului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a muntelui, domne?te aceea?i lume arhitectonic?, de data aceasta s?pat? nu În „sc?ri de valuri", ci În piatr?, În marmur? de cear?, ori granit. ?i acesta este un loc sacru, pentru c? aici se afl? templul magilor cu sc?ri str?juite de stâlpi „de aur blond", cu „muri netezi de-o marmur? de cear?", „cu arcuri ce-?i ridic? boltirea temerar?", „cu stele că flori ro?îi pe albastrul ei plafond", „cu arbori ce din iarn
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
crea?ia să: A afla „sâmburul lumii / Tot ce-i drept, frumos ?i bun", „a ? ine lumea ?i vecia Într-un num?r" {Scrisoarea I") sau a strânge, În chip metaforic, toate stelele cerului Într-o oglind? de aur (precum magul egiptean din „Memento mori") reprezint? unicul mod prin care fiin?a uman?, supus? trecerii timpului, ca ?i zidurile vechilor cet??i devenite acum ruine, poate aspiră ??tre absolut. Atunci cand Ins? universul formelor zidite În piatr? cap??? expresia unui adev?rât
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
I"); mitul istoriei În care Eminescu se refer? la m?rirea ?i dec?derea marilor cet??i iar, pe de alt? parte, a?az? În opozi?ie „plenitudinea ?i În?elepciunea trecutului" ?i prezentul dec?zut; mitul În? eleptului, al magului, al dasc?lului care ?ție s? citeasc? semnele Întoarse din cartea lumii ?i ap??? legea veche; mitul erotic „cu nuan?? idilizant? din micile poeme bucolice" sau cu nuan?? filozofic? („Luceaf?rul"); mitul oniric prin care poetul imagineaz? „lumile posibile, spa
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
contemplă?iei" privilegiu de care doar filozofia ?i poezia se bucur? În opera eminescian?. Privit? din aceast? perspectiv? filozofic?, luna este prin urmare „ochiul revelator al iluziei", Întruparea inteligen?ei pure care tace, dar ?ție" (că În Upani?ade). Doar magul ?i poetul sunt În poezia eminescian? „f?pturi selenare c?rora lumină lunar? le deschide o trecere c?tre realit??ile invizibile , pe care numai poezia le intuiesc" . Lumina lunii evoc? În acela?i timp dimensiunea atemporal? a mitului. Este
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iei eminesciene Întrucât, În opera marelui artist, „... peisajul nu-i numai o stare de suflet, este ?i locul unde spiritul romantic reg?se?te ritmurile marelui univers ". (Eugen Simion) „Mitul na?terii ?i mor?îi universului", „mitul În?eleptului, al magului, al dasc?lului", „mitul creatorului", „mitul Întoarcerii la elemente", „mitul onoric", „mitul erotic", „mitul istoric" ?i „mitul poetic" se construiesc astfel În jurul semnifică?iilor atât de complexe ale astrului nocturn. Luna Înseamn? În crea?ia lui Mihai Eminescu ?i proiec
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
are s?la? sufletul omului: „ Spun mite zice singur ?? orice om În lume Pe-a cerului nemargini el are o blând? stea, Ce-n cartea veciniciei eunit? cu-a lui nume, ?? pentru el s-aprinde lumină ei de nea " (Povestea magului c???tor În stele) Când timpul destinat vie?îi s-a scurs, atunci steaua se stinge: „Îmbrac?-te În doliu, frumoas? Bucovin?, Cu cipru verde-ninge antic? fruntea ta; C-acum din pleiada-?i auroas???i senin? Se stinse un luceaf
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pieptul lui cel mut. O candel? a vie?îi, de cer steaua depinde ?i Îmbla scriind soarta a omului n?scut. Cand moare a lui suflet aripele ?i-a-ntins ?i renturnând În ceruri pe drum steaua a stins ". (Povestea magului c???tor În stele) Excep?ie face omul de geniu a c?rei patrie originar? nu este steaua-Înger, ci gândul ce descinde din esen?a superioar? a demiurgului: „ ??-n lumea dinafar? tu nu ai mo?tenire, A pus În tine
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a superioar? a demiurgului: „ ??-n lumea dinafar? tu nu ai mo?tenire, A pus În tine Domnul nemargini de gandire. [...] Ast? nem? rginire de gand ce-i pus?-n ține O lume e În lume ?i În vecie ?ine ". (Povestea magului c???tor În stele) Este aceasta povestea pe care prin?ul f??? stea o afl? de la b?trânul mag ce domnea „cu-adânc?? ?i dreapt?-n?elepciune" demult, când lumea tr?ia În vremea de aur a „mitelor", „când stelele
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
gandire. [...] Ast? nem? rginire de gand ce-i pus?-n ține O lume e În lume ?i În vecie ?ine ". (Povestea magului c???tor În stele) Este aceasta povestea pe care prin?ul f??? stea o afl? de la b?trânul mag ce domnea „cu-adânc?? ?i dreapt?-n?elepciune" demult, când lumea tr?ia În vremea de aur a „mitelor", „când stelele din ceruri / Erau copile albe cu p?rul blond ?i des / ?i coborând pe raz???ara lor de misteruri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rul) sau Întruchipeaz? puterea divin? (Zamolxe e „s????? tor de stele ?i-ncep?tor de drumuri"Rug?ciunea unui dac); sunt „patria cosmic?" a sufletului omenesc („orice om În lume / Pe-a cerului nemargini el are o blând? stea" Povestea magului c???tor În stele), unind Între punctele orizontului arcurile de lumin? ale „globului sideral": „ O stea e un imperiu. " (Povestea magului c??? tor În stele) Lacul Moto: „Peisajul acesta e de bun? șam? alc?tuit dup? o aspiră?ie c
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
patria cosmic?" a sufletului omenesc („orice om În lume / Pe-a cerului nemargini el are o blând? stea" Povestea magului c???tor În stele), unind Între punctele orizontului arcurile de lumin? ale „globului sideral": „ O stea e un imperiu. " (Povestea magului c??? tor În stele) Lacul Moto: „Peisajul acesta e de bun? șam? alc?tuit dup? o aspiră?ie c?tre preistoricitate. Lacul În mijlocul codrului cu iarb? de jungl?? ?i c?prioare e o priveli?te pu?în obi?nuit? la
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ea lor ireal?. În poezia lui Eminescu, p?durile sunt „de argint", iar codrii, „de aram?", timpul se m?soar? În „codri de secoli" (Memento Mori), iar spa?iul se urze?te În „p?duri de basme" (Memento). Zeii, zânele, magii, ??i au l?că? În lumea lor. Astfel, zână Dochia are palatul s?u „din stânce sure" lang? râuri de argint „care mi???-n mii de valuri / A lor glasuri Înmiite, printre codri, printre dealuri, / Printre bol?i s?pate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care „?ție" s? În?eleag? „dorurile" copilului („Ale tale doruri toate / Numai eu ?tiu s? leascult"), „?ție" care este taină lui dragostea pentru universul mirific al basmului: Mie mi place visarea Fie ea chiar un basmu, numai fie frumos ". (Povestea Magului c???tor În stele) De aceea Îi dezleag? „tainele" unei cunoa?teri superioare, inaccesibile celor care nu ?tiu s? p?trund? dincolo de aparen?e: „ ?i prin vuietul de valuri Prin mi?carea naltei ierbi Eu te fac s-auzi În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
occidental în secolul al treilea după Hristos, cînd, odată cu convertirea împăraților romani Commodus și Iulian Apostatul, mithraismul a fost la un pas să cucerească definitiv Roma, religia aceasta de origine persană (căreia i se mai spune și mazdeism sau religia magilor) a îndeplinit toate condițiile pentru a fi o credință viguroasă și longevivă. În primul rînd, a avut cel mai eficient vector de răspîndire europeană: armata imperiului roman, adică legiunile de soldați făcînd escală în Orient și împrumutînd religia dominantă a
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
și alta rămâne întotdeauna mult loc pentru frumusețe."(pag. 327) Final nu tocmai imposibil de anticipat. Fie și pentru răsturnarea bufă a unei teogonii, fie și numai pentru micile gheșefturi cu acte false, fie și numai pentru rocada dintre un mag întunecat și-un secondant prea credul, Florescu ratează încheierea acestui roman. (Același gen de tandem își găsea o rezolvare excelentă la - să spunem - Bogdan Popescu, în al său Cine adoarme ultimul.) Și totuși, Maseurul orb e o carte, fără complimente
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
vedere al abilităților manuale și al acțiunilor practice, într-un adevărat spațiu al infirmității, artistul plastic - și sculptorul cu precădere - continuă să rămînă, pentru multă lume, o forță primordială, un agent fecundator al materiei amorfe, un zeu htonic și un mag al tactilității, însă unul care nu a reușit să se ridice complet pînă la înălțimea și la abstracția vorbirii articulate. Această percepție, pe lîngă faptul că este extrem de confortabilă prin schematismul ei leneș, are, de multe ori, și pretențiile unui
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
cum n-am urmărit nimic pentru noi, la guvernarea Coaliției, cu chiar aceasta ne-am ales. Dar pagina literară a Dreptății acelor ani rămâne cea mai bună - și nici de editorialele mele nu mi-e rușine. Trist este că, după ce magii și-au depus ofrandele la Iesle, s-au risipit. Cât îl privește pe dl. Băsescu, atâta vreme cât mandatul său este în curs nu-ți pot da un răspuns definitiv, Oricum, la viitoarele alegeri, unde rival la președenție îi va fi președintele
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
din țară și am în-gropat cozile. Ne-am ales cu o pântecăraie la scară națională, dar luptele fratricide n-au încetat. Iar atunci, cu credința noastră secătuită, cum era să-l credem pe el, un ins pierdut în mulți-mea magilor și, pe deasupra incapabil să-și ridice glasul ca să ne urle profeția lui? Era bâlbâit, afirmă unii martori. Avea o voce behăită, pretind alții. Dar indiferent că vorbea pe nas sau peltic - mărturiile, mai ales contra-dictorii, nu pot fi luate în
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
mărgărite’’,,,Exil’’,,Căminul’’( Brazilia), ,,Carpații’’,,Cuvântul+românesc’’(Canada),,,Libertatea’’ (S.U.A.), ,,Revista scriitorilor români’’(Germania). Are o bogată viață scriitoricească: volumul,, Povești fără Țară’’și ,,Cetăți sfărâmate’’; povestirea,, Dubla crimă de pe strada Speranței’’,poeme din ,, Catapetesme’’ sau din ciclul ,, Ultimul învins’’, ,,Magul care-și caută steaua’’(Paris-1951), ,, Poeme din închisori’’(Madrid 1970); Dintre traducerile lui Nicolae Novac aducem la cunoștință câteva: Tălmăcirea din lirica amerindiană, introducere de George Ciorănescu- Munchen, 1977; Tălmăciri din lirica Americană- Munchen, 1979; Maxime și cugetări-Madrid,1980. Mihai
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
vedere al abilităților manuale și al acțiunilor practice, într-un adevărat spațiu al infirmității, artistul plastic - și sculptorul cu precădere - continuă să rămînă, pentru multă lume, o forță primordială, un agent fecundator al materiei amorfe, un zeu htonic și un mag al tactilității, însă unul care nu a reușit să se ridice complet pînă la înălțimea și la abstracția vorbirii articulate. Această percepție, pe lîngă faptul că este extrem de confortabilă prin schematismul ei leneș, are, de multe ori, și pretențiile unui
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
întorci poate niciodată... Doamne, îngăduie, totuși, să revăd Saint-Paul-de-Vence și Golfe Juan și Villefranche și Antibes, Antibes cu muzeul Grimaldi care își îndreaptă statura și își întinde brațele spre marea-fără-de-sfîrșit și ale cărui ziduri adăpostesc uluitoarele ceramici și picturi ale magului genial, Picasso...". Un adio încrezător în vremelnicia lui, înaintea plecării pe Rin. Rinul descoperit demult, într-un ceas de cameră al bunicii, devenit "Rinul cel adevărat cu ape cristaline". Emoția întîlnirii, emoția pierderii: "la fiecare cotitură a drumului, mi se
Acuarele plimbate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9572_a_10897]
-
intensă, gravă ritualitate. Lectura întregului operei certifică în orice moment al ei ținuta înalt spirituală a viziunii, o etică superioară a omului și scrisului său, evidentă și în proza sa (de exemplu în reconstituirile romanești Tânărul Francisc - 1992, ori Călătoria magilor - 1996), în eseul critic (Lancea frântă, dedicat operei lui Radu Gyr, din 1995) ori într-o publicistică literară pătrunzătoare și exigentă în dezideratele ei, prin care actualul redactor-șef al revistei Steaua participă la dialogul cultural și civic al actualității
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
niște mausolee adăpostind pînze al căror conținut tot mai puțini oameni îl pot înțelege. Cartea lui Arasse cuprinde cinci comentarii pe marginea a cinci tablouri celebre (Marte și Venus surprinși de Vulcan de Tintoretto, Bunavestire de Francesco del Cossa, Adorația magilor de Bruegel cel Bătrîn, Venus din Urbino de Tițian, Meninele de Velásquez). De fiecare dată, autorul intră în pielea unui ghid care te conduce în universul picturii. Ghidul e competent, jovial și totodată imprevizibil. Îți povestește contextul istoric cînd a
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]