1,473 matches
-
unui smintit mistic. N-am cum să fiu - nu doar pentru că am citit și eu suficient derrida-deleuze-foucault, cât să mă lecuiască și de excesele vieții spiritului, dar și de așa-zisul "raționalism" debil ascuns în detaliile nesfârșitului analitism ale acestor magiștri diabolici. Nu fac decât să reflectez la felul în care dispare o lume, cu vocabulele ei cu tot. Și să încerc să văd ce pierdem atunci când ni se pare că am câștiga ceva (despre această tulburătoare situație a scris H.
Credeți în Dumnezeu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8065_a_9390]
-
Dumnezeu iar Dumnezeu era Cuvîntul. Pentru un tbărpoet recunoașterea de către un venerabil și prețuit scriitor are o valoare pe care biografia literară o lui Eugen Jebeleanu, apărută în „Contemporanul", care îți e dedicată. Prea puțini dintre saiitani ajunși la vîrstele Magistrului mai au generozitatea de a scrie despre tineri. Cum ai primit vestea acelei tablete literare? Ce drumuri ți s-au deschis? L-am cunoscut pe Eugen Jebeleanu datorită slujbei de redactor, așa cum am cunoscut și alți scriitori importanți. L-am
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
practicii d-sale. Mircea Zaciu înfățișează, ca o "întîie performanță tacitiană" a scrisului său, "celebrul portret al lui Bălcescu din Colaje (Editura Dacia, Cluj, 1972), scris al cărui echilibru se regăsește între "doi poli, între mînia superbă și melancolia interiorizată". Magistrul clujean este (era) "în stare să detecteze unda de poezie din orice text, chiar și dintr-un comentariu critic de Șerban Foarță, de pildă". Metamorfozele, pe o gamă completă, a "propriilor melancolii" îl trăgeau frecvent "în luminișul reveriilor, făcîndu-i scrisul
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
practicii d-sale. Mircea Zaciu înfățișează, ca o "întîie performanță tacitiană" a scrisului său, "celebrul portret al lui Bălcescu din Colaje (Editura Dacia, Cluj, 1972), scris al cărui echilibru se regăsește între "doi poli, între mînia superbă și melancolia interiorizată". Magistrul clujean este (era) "în stare să detecteze unda de poezie din orice text, chiar și dintr-un comentariu critic de Șerban Foarță, de pildă". Metamorfozele, pe o gamă completă, a "propriilor melancolii" îl trăgeau frecvent "în luminișul reveriilor, făcîndu-i scrisul
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
activitatea sa îndelungată, marcată de tipărirea monografiilor Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere)(1986), Valea Șomuzului Mare (1991) și Catolicii din Moldova. Universul culturii populare (I-III, 1998-2005), cunoașterea nemijlocită a terenului etnografic, relațiile îndelungate cu P. Caraman, de la magistru la discipol, accesul în exclusivitate la manuscrisele savantului, care i le-a lăsat prin testament pentru a le valorifica, edițiile îngrijite din opera acestuia: Literatura populară (1982), Descolindatul în orientul și sud-estul Europei. Studiu de folclor comparat (19997), Kochanowski-Dosoftei. Psaltirea
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
cuprindă într-o formulă cât mai exactă anvergura și profunzimea acestei relații unice. Suflet pereche cu cel al istoricului mentalităților, tânăra discipolă nu arată totuși vreo gelozie față de și mai tânărul ucenic, care va pleca în curând în excursie cu magistrul în Grecia. E mai mult decât o înțelegere contractuală: o armonie spiritual-carnală. Lecturile continuă, ca parte a studiului. În timp ce Matei se specializează în Filozofie, sub îndrumarea lui Semion Ruda care îi face bibliografia, Erika alege calea Psihologiei, abia așteptând să
Arătania by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7681_a_9006]
-
spiritual-carnală. Lecturile continuă, ca parte a studiului. În timp ce Matei se specializează în Filozofie, sub îndrumarea lui Semion Ruda care îi face bibliografia, Erika alege calea Psihologiei, abia așteptând să-l recitească pe "iubitul" ei Jung. E loc destul sub pulpana magistrului. Totul - suntem încredințați - va reveni pe șina dorită". Din nefericire, bunicul Grig își dă obștescul sfârșit (după ce dialogase formidabil cu "pantera-moarte"), iar despre tatăl David, fost sculptor în lemn, Matei află că s-a sinucis. Eroul nostru se clatină, resimțind
Arătania by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7681_a_9006]
-
De la priveliști și roade la locuri de îngândurare și fior, unele palpitând de pondere gravă, altele de o finețe seducătoare, - adunate în buchet, într-o corolă de înfăptuiri pe care -ajuns azi la un punct de zenit - geniul creator al magistrului ni le oferă cu rost, spre iluminare și delectabilă reflecție.
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
Noimann cordonul ombilical care unește realul cu irealitatea, trezia și subconștientul rămîne Iașul însuși, cu traseele reale/ imaginate de personajele romanului: străzi, piețe, case (Karl Marx, Piața Sf. Spiridon, Independenței, Lăpușneanu, Corso, Piața Unirii, Casa Pogor, Rosetti, Casa Topîrceanu), oameni (magistrul Ursachi care, deși plecase demult dintre cei vii, "umbra sa mai stăruia la Corso"), astfel pe traseele lui Satanovski: "Degetul său arătător trasă un drum ce ieșea din Casa Soarelui, străbătea Karl Marx, Piața Unirii și se-nfunda la gară
Un roman al dedublării by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7135_a_8460]
-
încarcerare. Simbioză între critica estetică și cea „îndrumătoare", studiul arată că autorul deprinsese modul „corect" de a folosi clișeele. Tonul adoptat seamănă, în câteva rânduri, cu acela consacrat de Mihail Novicov sau Traian Șelmaru. Cronicarul dramatic se comportă ca un magistru care îl urechează pe învățăcelul neatent la cerințele ideologice. Titlul și paragraful inițial indică neindulgența cu care poetul va privi spectacolul: „Să fie adevărat că fiecare text dramatic își află regia artistică pe care o merită? Există, oare, între piesă
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
lui Ivan Ilici, cel care, aflat pe ultimul prag, pronunța iată-mă pe post de iartă-mă, convins că, totuși, se va face înțeles de cine trebuie: „abia aștept ziua când concetățenii mei/ vor spune creiol în loc de creion/ maristul în loc de magistrul/ și parmec în loc de farmec/ atunci voi zice luați gumină și tergeți/ trecumpănitor și velectorat/ ba calendac 2009 și îmi pare tame bostim că/ vunta n-a mai avut loc în palilea/ nu vă alintați în papară fericol de moarte// atunci când
Veriga lipsă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5912_a_7237]
-
activitate liberă sau nu există". Ca și cum libertatea culturii ar exclude alte perspective decît pe cele cu voie de la o singură instanță personală, a sa. Ca și cum înciudarea lui Adrian Marino că n-a ajuns el „director de conștiință", față cu reputația magistrului de la Păltiniș, ar pune sub semnul întrebării libertatea culturii. Dar asta nu e încă tot. Oricît s-ar socoti un „ideolog" fie și „deviat", încercînd, la o mare altitudine, doar „o suferință abstractă", Adrian Marino nu pierde ocazia unei răfuieli
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
cu un mare autor, care propunea țesuturi vii ale textului interpretării literare, în funcționalitatea cărora spontaneitatea ideii se corobora cu execratele „metafore", cu „stilul frumos". „Marele eșec", cum își denumește Adrian Marino capitolul referitor la cel ce-a fost totuși magistrul său, la cel ce i-a deschis totuși drumul în viață, se răsfrînge implacabil asupră-i. Anti-Blaga, anti-Cioran, anti-Mircea Eliade, anti-Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, anti-Paleologu, anti-Alexandru George, antiGoma, anti-Noica, anti-Steinhardt, anti-Manolescu ș.a.md., autorul Vieții lui Alexandru Macedonski ni se
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
lui Leonard Cohen e însoțit acum de acela, angelic, suav, anunțând iminentă capitulare, al lui Jennifer Warnes. Partenera lui Cohen, care s-a supus unui adevărat proces de auto-limitare a calităților vocale, doar pentru a se potrivi discursului depresiv al Magistrului, preia greutatea deznădejdii din partea a doua a melodiei. Partitura ei introduce un ton relativizant, aproape optimist, exprimat prin repetarea obsesionala a sintagmei „show me the place”. Din ce in ce mai dramatică, cu note de revoltă, interpretarea lui Cohen transcrie intensitatea apropiată de vehemență
Vechimea, adâncul (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4835_a_6160]
-
formarea cere un troc al erosului, un schimb de umori sufletești pe bază de afinitate lăutrică. Unde afinitatea lipsește, relația se rupe, căci fără o tentă de adorație, sufletul nu poate urca spre celălalt. În al doilea rînd, a fi magistru nu e o profesie, ci o vocație. La început, primii profesori au fost preoți, investiți cu o putere zeiască ale cărei virtuți treceau treptat la discipoli. Și chiar dacă relația de educare și-a pierdut cu timpul încărcătura sacră, reminiscențele ei
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
unei stări de spirit, conștient fiind că nu se poate ridica la nivelul maestrului decît chinuindu-se, gînd care preschimbă de fapt chinul în plăcere. În al patrulea rînd, relația e precumpănitor patriarhală, maestrul fiind întotdeauna bărbat, caz în care magiștrii de sex feminin nu intră în ecuația formării culturale. Femeia poate fi vestală, oracol sau iubită, dar nu profesor care să facă „pedagogie“, adică îndrumarea copiilor. În al cincilea rînd, scopul educației e pătrunderea într-o elită, adică formarea unei
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
navetist între Iasnaia Poliana și tabăra tolstoienilor de la Teliatinki, se consideră și el într-o misiune oarecum predestinată, într-atât încât se simte vinovat și bântuit de remușcări când i se pare că iubirea pentru Mașa îi diluează devotamentul pentru magistru : "E greșit că am venit la Iasnaia Poliana să lucrez cu Tolstoi și, în schimb, stărui nebunește asupra relațiilor mele cu o femeie." Numai Certkov, repugnantul, indezirabilul Certkov, cel detestat de toți, profitând doar de suspecta afecțiune a lui Tolstoi
Un „docu-roman“ by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6744_a_8069]
-
intervenții călinesciene, ce ne permit să îl vizualizăm în imaginație pe genialul critic, silit de istorie să se „acomodeze", prin compromisuri, cu o epocă totalitară, brutală și anticulturală. Există, desigur, un partipri în profilul pe care Vârgolici i-l alcătuiește magistrului său: acela de a „echilibra balanța", într-un moment în care Călinescu este supus unei contestații destul de insistente, ce survine editării integrale a publicisticii sale din anii 1944-1947 (în volumele V-VI ale ediției de Opere, îngrijită de Nicolae Mecu
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
de atunci mereu, ca pe o rugăciune, și le aștern mai jos, ca să împart miracolul cu dumneavoastră: „Am avut privilegiul să împart cu Montserrat 45 de ani de viață intensă și rodnică. Mi-a fost prietenă, tovarășă, iubită, mamă, muză, magistru și sfetnic în toate momentele vieții noatre. A fost o mare artistă, dar mai mult de atît, tot ce a realizat în viață a fost impregnat de acea lumină care ne învăluia, făcută din iubire absolută, din sensibilitate extremă, din
2011 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5024_a_6349]
-
versuri extrase din ultimul poem al cărții, devenite, între timp, celebre. Puțini mai știu, însă, astăzi (mă întreb câți vor fi știut atunci) că acest distih poate fi citit și ca o reverență a mai tânărului Coșovei către mai versatul magistru Mihai Ursachi. Căci în Poemul de purpură (1974) al acestuia din urmă putem citi, negru pe alb: „din locul unde nu exiști/ tu mă privești cu ochii triști”. Se schimbă, în tranziția aceasta, câteva cuvinte. Se schimbă, apoi, sensul însuși
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
să iasă din conul de umbră în care fascinația exercitată de demonul contradicțiilor i-a împins cariera universitară. Asta nu înseamnă că a fost victima prestigiului lui Hegel, ca în cazul lui Schopenhauer, ci doar că a fost un strălucit magistru a cărui influență asupra epocii nu a iradiat la scară națională, Schelling fiind perceput mai mult ca profesor și mai puțin ca autor de tomuri providențiale. Tocmai de aceea, cînd avea să moară în 1854, opera lui fusese uitată în
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
aceea de poet domestic, poet de familie”, mărturisește cu mai multă sau mai puțină seriozitate Radu Vancu. Și, ce-i drept, nu doar subiectul, ci și tratarea amintesc de Cristian Popescu. Chiar dacă n-are umorul negru, nici simțul burlesc al magistrului, autorul Frânghiei înflorite reușește să construiască „o lume de apoi” plină de culoare, gravă și caricaturală în același timp. Poemele iau forma unui dialog în vis între tatăl pierdut și fiul captiv în împlinirea domestică, în „fericirea mea ca o
Cel mai iubit dintre morți by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4546_a_5871]
-
Sunt convinsă că tinerii de azi pierd mult din absurditatea voită a textului, pe care omonimia motorului îl transformă într-o istorioară de-a dreptul morală: „Post scriptum. Transversaliile mari sau cele patru estetici. Poezie pe care a scris-o magistrul Ursachi pe când se credea pelican. Un om din Tecuci avea un motor / dar nu i-a folosit la nimic” (Inel cu enigmă, 1981, p. 71).
Motor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5844_a_7169]
-
le-a dat Dorei Pavel totdeauna în scris, partitura sa e totdeauna scriptică, elaborată, frazele arborescente și solemne, susținerile îndelung meditate. Discursul e scutit de oralisme, de spontaneități, e profesoral dar nu în sensul util pedagogic ci magistral (rostire de magistru). Nu am observat deosebiri de tonalitate, și aș spune că nici de substanță, între ceea ce spune Gheorghe Grigurcu în cuprinsul acestor convorbiri cu Dora Pavel, pretins improvizate, și în oricare alt text al său eseistic și critic.
Opera]iunea Grigurcu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5875_a_7200]
-
Nichita Danilov S-au scurs șapte ani de la trecerea în cele eterne a Magistrului Mihai Ursachi, altădată un simbol, o legendă vie a Iașului, astăzi un poet intrat într-un straniu con de umbră, un fel de pîlnie a lui Stamate a istoriei noastre literare, unde adeseori gloria postumă se vinde și se cumpără
Mihai Ursachi și enigmele receptării sale postume by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5538_a_6863]