973 matches
-
Trevano între anii 1619 și 1625. Palatul Ujazdów a fost curând pus în umbră de Palatul Wilanów, ridicat de regele Ioan al III-lea Sobieski între 1677 și 1696. Stilul acestor noi reședințe regale a fost imediat imitat de către numeroși magnați, care nu acceptau să rămână mai prejos, ceea ce a condus la construirea a numeroase palate baroce în Polonia, cum ar fi Kruszyna (1630, construit pentru voievodul Kasper Doenhoff), Łańcut (1629-1641, reconstruit pentru Stanisław Lubomirski), [4] Wiśnicz (1616-1621, construit pentru Stanisław
Barocul în Polonia () [Corola-website/Science/329183_a_330512]
-
vrut să continue să se bucure de marele său statut în tribunal. În ciuda acestui fapt, tânărul conducător și mama sa ambițioasă erau conștienți de faptul că existau persoane care se opuneau lor. În ciuda acordurilor semnate între Vladislav Iagello și de magnații polonezi pentru a asigura succesiunea fiilor săi, opoziția a dorit un alt candidat pentru tronul polonez, pe Frederick din Brandenburg, care era logodit cu Hedwig, fiica lui Iagello din a doua căsătorie. Cu toate acestea, conspirația a fost hotărâtă de
Vladislav al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/307535_a_308864]
-
ani a regelui a atins majoratul. Această situație a continuat până în 1440, când lui Vladislav i s-a oferit coroana tronului Ungariei. Aceptarea coroanei ar fi dus la numeroase probleme. Ungaria se afla sub amenințarea din partea Imperiului Otoman, și câțiva magnați polonezi nu erau de acord ca regele Poloniei să fie și regele Ungariei, în timp ce Elisabeta, văduva regelui decedat al Ungariei, Albert al II-lea al Germaniei, încerca să păstreze coroana pentru copilul ei nenăscut. În ciuda acestor inconveniențe, Vladislav a preluat
Vladislav al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/307535_a_308864]
-
fiind 'una din cele mai bune zone pentru construit din Florida'. Marele îngheț din 1894-95 a încetinit creșterea orașului Miami din moment ce culturile au fost singurele din Florida ce au supraviețuit. Julia Tuttle ulterior l-a convins pe Henry Flagler, un magnat al căilor ferate, să își extindă căile ferate din zona de est a Floridei în această regiune, fapt pentru care a devenit cunoscută că 'mama Miami-ului'. Miami a fost încorporat oficial ca oraș pe data de 28 Iulie, 1896 cu
Miami () [Corola-website/Science/304285_a_305614]
-
1654-1658) și expediția otomană din 1657. Lucrarea sa conține materiale valoroase cu privire la situația politică din Ucraina, cultura, obiceiurile și stilul de viață al poporului ucrainean de la mijlocul secolului al XVII-lea. El prezintă aspecte din luptele polono-căzăcești, dând vina pe magnații polonezi pentru oprimarea socială, religioasă și națională a populațiilor din Ucraina. Paul și-a scris jurnalul la Moscova în anul 1656, cu puțin timp înainte de a începe drumul său de întoarcere. El a elaborat o versiune extinsă în 1664, înainte de
Paul de Alep () [Corola-website/Science/318824_a_320153]
-
cazacilor. Comunitatea Națiunilor sub domnia lui Ștefan Báthory a suferit o confuzie dinastică în timpul domniei împăraților Vasa, Sigismund al III-lea și Vladislav al IV-lea. A devenit, de asemenea, un loc de joacă a conflictelor interne, în care regii, magnații puternici și facțiunile nobilare au fost actorii principali. Comunitatea Națiunilor a luptat în război cu Rusia, Suedia și Imperiul Otoman. Curând, situația s-a deteriorat radical. Din 1648, răcoala cazacilor Hmelnițki a curpins sudul și estul, și a fost urmată
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
Cu fiecare alegere, nobilii alegători voiau mai multă putere pentru ei înșiși și mai puțin pentru monarhi, deși existau limite practice referitoare la cât de mult ar putea fi constrâns regele. A rezultat o luptă pentru putere semi-permanentă, la care magnații și mica șleahtă au adăugat propriile manipulari constante iar certurile și autoritatea au erodat centrul guvernului. În cele din urmă, statele străine au profitat de acest vid și au înlocuit nobilimea din Comunitate, ca arbitru real al alegerilor regale și
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
în special Prusia. În 1618, Electorul de Brandenburg a devenit domnitor ereditar al Ducatului Prusiei pe coasta Mării Baltice. De atunci, conexiunea Poloniei cu Marea Baltică a fost mărginită pe ambele părți de două provincii ale aceluiași stat german. "Articol principal": Războaiele magnaților polonezi în Moldova Comunitatea a văzut un "bastion al creștinătății" și împreună cu Habsburgii și cu Republica de la Veneția, au stat în calea planurilor otomane de cucerire a Europei. Începând de la a doua jumătate a secolului al XVI-lea, relațiile polonezo-otomane
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
de la a doua jumătate a secolului al XVI-lea, relațiile polonezo-otomane s-au înrăutățit prin escaladarea războiului de frontieră cazaco-tătar, care a transformat întreaga regiune de frontieră, între Comunitate și Imperiul Otoman, într-o zonă de război semi-permanentă. În 1595, magnații polono-lituaniei au intervenit în treburile Moldovei. Acest lucru a dus la începerea unei serii de conflicte care puteau să ducă la extinderea lor în Transilvania, Țara Românească și Ungaria, când forțele magnaților polonezi s-au ciocnit cu forțele susținute de către
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
într-o zonă de război semi-permanentă. În 1595, magnații polono-lituaniei au intervenit în treburile Moldovei. Acest lucru a dus la începerea unei serii de conflicte care puteau să ducă la extinderea lor în Transilvania, Țara Românească și Ungaria, când forțele magnaților polonezi s-au ciocnit cu forțele susținute de către Imperiul Otoman și, ocazional, de Habsburgi, toate fiind în concurență pentru dominația asupra acestei regiuni. Odată cu Comunitatea ocupată la granițele de nord și est, cu conflictele aproape constante față de Suedia și Rusia
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
al Regelui Vladislav al II-lea Iagello și fratele mai mic a lui Vladislav al III-lea Iagello. Moartea subită a lui Sigismund Kęstutaitis a lăsat gol postul de Mare Duce al Lituaniei. Voievodul de Trakai, Jonas Goštautas, precum și alți magnați din Lituania, l-au sprijinit pe Cazimir ca un posibil candidat la tron. Cu toate acestea, mulți nobili polonezi au sperat că băiatul în vârstă de 13 ani, ar putea deveni un vicerege pentru regele polonez în Lituania. Cazimir a
Cazimir al IV-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330683_a_332012]
-
au sprijinit pe Cazimir ca un posibil candidat la tron. Cu toate acestea, mulți nobili polonezi au sperat că băiatul în vârstă de 13 ani, ar putea deveni un vicerege pentru regele polonez în Lituania. Cazimir a fost invitat de magnații lituaniei în Lituania, și când a ajuns în Vilnius în 1440, a fost proclamat Mare Duce al Lituaniei pe 29 iunie 1440, de către Consiliul Lorzilor, contrar dorințelor lorzilor polonezi - un act susținut și coordonat de nobilul Jonas Goštautas. Când vestea
Cazimir al IV-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330683_a_332012]
-
În timp ce Marele Duce era minor, consiliul suprem asupra Marelui Ducat al Lituaniei a fost în mâinile Consiliului Lorzilor, prezidat de Jonas Goštautas. Cazimir a învățat limba și obiceiurile din Lituania de la funcționarii judecătorești. În timpul domniei sale, drepturile lituaniene a nobililor - duci, magnați și boieri, indiferent de religie sau etnie - au fost puși pe picior de egalitate cu nobilii polonezi. În plus, Cazimir a promis să protejeze granițele Marelui Ducat și să nu desemneze persoane din Regatul Poloniei la birourile Marelui Ducat. A
Cazimir al IV-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330683_a_332012]
-
Magnatul este un film românesc din 2004, regizat de Șerban Marinescu după un scenariu scris de jurnalistul Bogdan Ficeac. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Dorel Vișan, Gheorghe Dinică, Horațiu Mălăele, Răzvan Vasilescu, Constantin Cotimanis, Olga Tudorache și Valentin Uritescu. În
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
prezentată drama proprietarului unui trust de presă (interpretat de Dorel Vișan) în preajma apropierii unor alegeri. Bolnav de cancer, cu mari datorii la bugetul de stat, șantajat de doi asociați și vechi prieteni care intenționează să-l înlăture de la conducerea trustului, magnatul Mircea Moraru își vinde trustul grupului ocult care sprijină partidul aflat pe primul loc în sondaje. Acțiunea filmului se petrece în România de după Revoluția din decembrie 1989, în preajma unor alegeri legislative și prezidențiale. Partidul Liber Democrat a făcut o alianță
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
distribuție și o herghelie. În ultima vreme, afacerile nu mai merg atât de bine, iar trustul a acumulat mari datorii la bugetul de stat, datorii de a căror reeșalonare depinde supraviețuirea trustului sau dimpotrivă falimentul acestuia. Mircea Moraru este un „magnat” apolitic în vârstă de 60 de ani, care s-a îmbogățit neglijându-și propria familie și sacrificând-o pentru a ajunge cât mai sus. Situația sa familială este următoarea: Pe lângă această familie destrămată, Mircea Moraru are o amantă (Manuela Hărăbor
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
de la doctorul Iorgu Baltazar (Valentin Uritescu) că este bolnav incurabil de cancer. Pe măsura apropierii alegerilor, evenimentele se precipită. Deoarece Mircea Moraru refuză șantajul, Nick Moneti (Răzvan Vasilescu) și Ion Velicu (Constantin Cotimanis), cei doi asociați și vechi prieteni ai magnatului, intenționează să-l înlăture pe acesta de la conducerea trustului și să încheie ei afacerea cu Partidul Liber Democrat, aflat pe primul loc în sondaje. În acest scop, ei reușesc să obțină de la Moraru o împuternicire care să le permită să
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
înlăture pe acesta de la conducerea trustului și să încheie ei afacerea cu Partidul Liber Democrat, aflat pe primul loc în sondaje. În acest scop, ei reușesc să obțină de la Moraru o împuternicire care să le permită să-și vândă acțiunile. Magnatul dă astfel impresia că a ieșit din joc, pleacă la vila sa de la munte pentru a-și pune ordine în gânduri și revine tocmai cu prilejul încheierii înțelegerii dintre cei doi parteneri ai săi și grupul ocult care susținea partidul
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
în sondaje, dar dornic să-și apere principiile pe baza cărora și-a construit imperiul media, Mircea Moraru își vinde trustul grupului ocult care-l șantajează. El încearcă să se împace cu sora și cu fiica sa. La finalului filmului, magnatul își dă seama că și-a irosit viața și concluzionează: "„Viața merge înainte și fără noi. Nu-mi pare rău că mor, îmi pare rău că nu m-am priceput să trăiesc.”". În film sunt prezente o serie de tipuri
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
larg, de la stânga la dreapta spectrului politic”. Scenariul s-a dorit, potrivit lui Ficeac, „să fie un manifest al generației mele, care a avut o mulțime de așteptări și cam tot atâtea deziluzii”. De asemenea, regizorul Șerban Marinescu a reliefat că "Magnatul" este „un film de actualitate, o privire a generației mele asupra lucrurilor care s-au întâmplat în acești ani”, neintenționându-se portretizarea unor anumiți oameni politici. Filmul a fost realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, regizorul Șerban Marinescu fiind
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
Șerban Marinescu fiind membru al Colegiului Consultativ al CNC. Post-procesarea video și audio a fost realizată în studioul MDV Audio Studio. Cadrele de la începutul filmului au fost filmate la Mănăstirea Antim, corul bisericii fiind condus de preotul Nicolae Gionu. Filmul "Magnatul" a avut premiera la 12 noiembrie 2004, cu aproape două săptămâni înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale din România, desfășurate simultan la 28 noiembrie 2004. El a fost vizionat de 7.833 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Acest film a fost distins în 2004 cu trei premii ale Uniunii Cineaștilor din România (UCIN): Ana Ularu a primit Premiul pentru interpretare, debut în rol principal feminin - pentru rolurile din filmele "Italiencele", "Magnatul" și "Damen Tango" , Horațiu Mălăele a primit Premiul pentru interpretare, rol principal masculin - pentru rolurile din filmele "Damen Tango" și "Magnatul", iar Răzvan Vasilescu Premiul pentru interpretare, rol secundar masculin - pentru rolul din filmul "Magnatul". Acest film a avut parte
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
România (UCIN): Ana Ularu a primit Premiul pentru interpretare, debut în rol principal feminin - pentru rolurile din filmele "Italiencele", "Magnatul" și "Damen Tango" , Horațiu Mălăele a primit Premiul pentru interpretare, rol principal masculin - pentru rolurile din filmele "Damen Tango" și "Magnatul", iar Răzvan Vasilescu Premiul pentru interpretare, rol secundar masculin - pentru rolul din filmul "Magnatul". Acest film a avut parte de recenzii mixte, în majoritate negative. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„În
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
pentru rolurile din filmele "Italiencele", "Magnatul" și "Damen Tango" , Horațiu Mălăele a primit Premiul pentru interpretare, rol principal masculin - pentru rolurile din filmele "Damen Tango" și "Magnatul", iar Răzvan Vasilescu Premiul pentru interpretare, rol secundar masculin - pentru rolul din filmul "Magnatul". Acest film a avut parte de recenzii mixte, în majoritate negative. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„În perimetrul dramaturgic, al răfuielii cineaștilor cu clasa politică prin filme din ce în ce mai repetabile și conformiste
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
Filmul dă impresia că n-a avut destulă muniție s-ajungă la destinație (marea corupție) sau că a avut, dar n-a putut, căci n-a vrut vreun cine-CNA. În ambele cazuri, e avortat. E cel puțin ciudat că realizatorii „Magnatului” au ales să focalizeze pe „drama” lui Mircea Moraru (Dorel Vișan, lemnos), când personajul-cheie era de la o poștă acela jucat de Horațiu Mălăele (perfect): un Talleyrand de duzină uns cu toate alifiile, eminența cenușie a tuturor matrapazlâcurilor tranziției, tipul canaliei
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]