833 matches
-
așază peste oraș din mai până în octombrie. Al doilea oraș ca mărime din Peru este Arequipa, cunoscut și ca „Orașul alb” de vreme ce majoritatea clădirilor sunt construite dintr-o rocă vulcanică foarte deschisă la culoare. Așezat într-o vale pitorească, străjuită maiestuos de vârful acoperit de zăpadă al muntelui El Misti, orașul este cunoscut, din nefericire, și pentru intensa activitate a vulcanilor din regiune, majoritatea vestigiilor incașe dispărând demult, dar abundă totuși în clădiri din secolele XVII și XVIII. Cu siguranță cele
Agenda2005-37-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284193_a_285522]
-
pentru a admira toate splendorile orașului. Cei mai mulți vizitatori se îndreaptă spre Basilica San Marco, ce poartă numele patronului spiritual al orașului, și spre Palazzo Ducale, fosta reședință a dogilor și a consiliilor guvernamentale. Apoi este, bineînțeles, spectacolul străzilor venețiene, al maiestuoaselor palate, al piațetelor unde se trăiește de fapt viața socială a orașului. Dar orice turist ar trebui să lase deoparte, pentru câteva clipe, patrimoniul cultural găzduit de biserici, palate și muzee, pentru a face o plimbare prin împrejurimile Veneției cu
Agenda2005-10-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283468_a_284797]
-
poate cu lunile, peste aceste ținuturi muntoase, sub cerul și constelațiile acestor locuri pustii. Iar noi trecurăm de toate aceste ținuturi doar în câteva minute! M-am trezit din aceste meditații zărind ivirea unei diademe uriașe de lumini, cu adevărat maiestuoasă, atunci când avionul nostru, în mod intenționat, cu aripile înclinate, a dat un ocol splendidului oraș de lumini de noapte: Teheranul. Ce spectacol, ce frumusețe! Dacă cei din vechime ar fi văzut acest spectacol de lumini, să fi văzut atunci povești
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
fixat de strapazanul bărcii. Încet, încet, creștea greutatea capturată și minciogul se afunda tot mai adânc în apă. Ziua punea stăpânire peste întuneric. La orizont începu să apară soarele, ca o dungă de foc. Treptat, din adâncimea mării se ridica maiestuos un cerc imens de jar. Înainte de a se despărți de linia infinitului, cercul de foc avea forma unui glob de sticlă incandescentă, așezat peste o lampă de noapte. L-am văzut cum se despărțea cu repeziciune de orizont, ridicându-se
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
la care numai visau. -Nu vă pierdeți speranța! Vom ajunge curând, îi încuraja fluierarul. Și, într-o zi, miracolul se îndeplini. Străbătură munți și văi, ape și dealuri și ajunseră într-o depresiune liniștită, împădurită. Apăru imediat și o cetate maiestuoasă. Știau acum, că mâncarea nu le va lipsi, că erau salvați. Ajunseseră la destinație și aici le va fi casa. - Am ajuns la sfârșitul drumului, se auzi o voce. De aici, vă veți descurca singuri. Eu mă voi întoarce, de unde
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
credinței ei iubit La Premiul Nobel am fost nominalizată Întreaga mea ființă e numai artă Mă minunez de prorocitoarele lui cuvinte Și încrezătoare, credincioasă merg înainte. CÂNTEC MAGIC DE ZIUA ROMÂNIEI Soarele pe vârf de tricolor strălucește Câmpii verzi, munți maiestuoși înveselește Mare-nvolburată și Dunărea bătrână În Europa dragă se țin de mână Sfântul Andrei ne-a adus ortodoxia Pios, credioncios îl slăvește România Pe Zalmoxis îl căuta în Transilvania Dar Zeul, înainte cu 2000 de ani era slava. Dorul
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
aripi de nemurire, acesta le poartă în depărtări, oriunde nu au reușit a ajunge ele, cu pași lini plutind înainte, în zborul deasupra tuturor suflărilor, pătrunzând în orizonturi infinite, deschise treaptă cu treaptă urcând spre veșnicie... Făclia ce-o poartă maiestuos cu sine oglindește arzând clipe din negura timpului, când dorințe vii și cugete în lacrimi umpleau spirite, reînviindu-le odata cu ele! Liniști tulburătoare în suflete răvăseau ființa omenească, în simplitatea ei complexă, încercată de propriile-i patimi dintotdeauna, asemeni
GÂNDURI DESPRINSE DIN LUMI UITATE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383412_a_384741]
-
parc, coborând colina Copoului, spre centrul orașului. Am făcut fotografii în poarta Centrului Militar cu o poartă măreață de parcă te aflai în fața porții Brandenburgului, la fel de bine iluminată de către proiectoarele amplasate în fața porții, ca și clădirea Centrului Militar ce se profila maiestuos în fundalul curții. Pentru Iași este un important simbol al orașului și concomitent un simbol de stat de care sunt legate multe evenimente importante din istoria armatei române de-a lungul timpurilor. Pe frontispiciul porții stătea scris cu litere mari
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
din istoria armatei române de-a lungul timpurilor. Pe frontispiciul porții stătea scris cu litere mari aurite: ONOARE ȘI PATRIE. Acest îndemnte umpleau de emoție, gândindu-te la trecutul glorios al oștirii române pe câmpurile de bătălie. A urmat vizitarea maiestuosului hol de la intrare în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, unde am admirat picturile marelui om de artă, Sabin Bălașa, ce acopereau pereții sălii „Pașilor pierduți” cum era denumit acest hol măreț, picturi în care predomina culoarea de azuriu. Și de o
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
vârful a tot atâtea coloane care încadrează, două câte două, intrarea. Cei patru lei protejează casa: știu cine intră și cine iese, aud vorbele ce se rostesc între zidurile ei și țin răul la distanță. Ei îi dau un aer maiestuos, simbolizând puterea, forța, curajul și autoritatea. Construită în zona peninsulară, aproape de mare, Casa cu lei nu este o simplă casă, ci un palat ridicat cu tot dichisul. În 1898, clădirea a fost gata să își primească proprietarii. De atunci, Casa
ZEIȚA DE LA CASA CU LEI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383566_a_384895]
-
spiritul străbunilor prin șfichiuit de harapnic din balada lui bădica Traian ne bate la porțile anilor iar badea Cârțan lângă columnă în cojocu-i mițos cu traistă de lână cu baston și căciulă de bârsan ne colindă cu zâmbet de dac maiestuos. Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2193, Anul VII, 01 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
vulturilor, peștii pirana, elefanți, girafe, păsări în semilibertate, sunt admirate de toate vârstele. La tot pasul sunt tonete cu răcoritoare. Din 1928, monumentul Învingătorul, înalt de 14 m și sculptat de Ivan Mestrovic, se află în fortăreața Kalemegdan, într- locație maiestuoasă, la vărsarea Savei în Dunăre. Iar, dacă toată această plimbare v-a făcu foame, se recomandă să vă îndreptați spre strada Skadarlija, una dintre cele mai cunoscute străzi pietonale din Belgrad, zonă denumită Montmartre-ul sârbesc. În cea mai boemă zonă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92445_a_93737]
-
Arts Global Foundation. LIVIU PRUNARU “Concertul (inaugural al stagiunii 2012/2013 al Filarmonicii “Oltenia”, n. r.), ne-a prilejuit reîntâlnirea cu violonistul Liviu Prunaru... artistul a fost protagonistul unui moment de mare artă: un discurs de o claritate impecabilă, calm, solemn, maiestuos, dar și efervescent, tulburător, entuziasmant. Tehnica sa este desăvârșită, cântă cu o dezinvoltură impresionantă; tonul Stradivarius-ului său este frumos, dulce, dar în același timp penetrant... Liviu Prunaru a creat o seară magică, un eveniment copleșitor.” (Gheorghe Fabian, “Mozaicul”, nr.
110 ani de la primul concert al Societății Filarmonice din Craiova [Corola-blog/BlogPost/93285_a_94577]
-
domnul Arsu nu ne-a mai lăsat pe mâna altui învățător. Pătimise destule cu noi și voia să ne țină în frâu cu mâna lui. O clasă de zburdalnici trebuia stăpânită numai cu prestanța și autoritatea domniei sale. Înalt, subțire, ținută maiestuoasă, păr ondulat, grizonat, mustăcioară dată-n spic alb, ochi albaștri-cenușii cu reflexe de oțel, reușea să impună respect fără să te privească, fără să-ți spună o vorbă. Deși vorbea aproape șoptit, te pătrundea cu spusele sale și reușea să
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
omului unirea maximă cu Iisus Hristos și totodată pregustarea plină de har și de adevăr a Împărăției ca neînserată zi a opta. Configurația ansamblului arhitectural pune această dimensiune sacramental-liturgică în centru prin simbolistica POTIRULUI, după cum în interiorul acestui centru se ridică maiestuos Catedrala a cărei simbolistică gravitează în jurul Pantocratorului Iisus Hristos și a Treimii care cuprinde întreg universul creat, începutul, mijlocul și sfârșitul creației. Statornicia Tradiției Bisericii se împletește constructiv cu dinamica acesteia într-o aspirație spre a cuprinde universalul și particularul
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
multicolore, căzute sub schelă. Pe perete se zăreau urme din aceeași tencuială din care fusese făcută masca. — A fost asasinat cu materia operei sale, murmură. Se dădu câțiva pași Îndărăt, pentru a surprinde mai bine ansamblul. Pe perete trona figura maiestuoasă o unui bătrân, cu o musculatură puternică. Era Înalt de vreo șase brațe, cu chipul Întors spre dreapta sa, cu gambele ușor flexionate, ca și când trupul acela ar fi fost gata-gata să o pornească spre un lucru pe care Îl văzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de viețuitoare, într-un deplin consens cu legile naturii, se înfulecau unele pe altele. Știuci cinice, flexibile, numite în popor și „sanitarii bălților”, căutau din priviri indivizii mai slab pregătiți și-i înșfăcau cu iuțeală, târându-i în adâncuri. Crapi maiestuoși, mușchiuloși, doldora de lapți, căutau crapi doldora de icre. Somni pe care apa abia putea să-i mai încapă, vegetau nemișcați în fundul unor gropi mâloase, visând la vremea când erau mai mici. Tineri bibani pe care nimeni nu putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în nepieritoare pagini peste care nu se poate trece. De aceea, căutătura noastră se va opri o clipă asupra colțului rezervat lui Covaliov și nevestei sale unde trona un munte de saltea care cu aristocraticele-i proporții, dădea un aer maiestuos colibei, umplând-o de zgomotele și foșnetele unei familii fericite. în sfârșit, aproape de intrare, erau paiele pentru oaspeți, peste care dânșii se așezară deîndată în această ordine: la perete Barzovie-Vodă, lângă el Cosette, în dreapta ei spătarul Vulture, iar în dreapta spătarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care circulau pe canale se schimba simțitor. Apăreau acum, proaspăt rași, inșii fără ocupație, marchizii, conții, viconții, ducii, cerșetorii, mateloții fără vreun membru, pierdut în luptele cu turcii, chiorii, hoții de buzunare și pictorii la minut. în jurul prânzului apărea însăși maiestuoasa gondolă a Dogelui care mergea pe canal în zig-zag, stârnind admirația mulțimii. Pe canaletele de la periferie, în gondole mai mici, copiii se jucau „de-a Lepanto”, repetând cu voioșia vârstei lor schemele strategice ale succesului fraților întru credință - spaniolii. După-amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai bine să-ți zboare capul în palat, decât să-ți zboare din pădure - cugetă Iovănuț. — Cu tine nu se poate vorbi serios! - se-nfurie preacuviosul Metodiu. Episodul 150 SIGNORA MAXIMA Deodată, desprinzându-se din mulțime, o femeie nespus de maiestuoasă, ce păstra încă în proporțiile cu totul uriașe ale trupului ei urma unei frumuseți devastatoare, se apropie de călugări. Nu era grasă; cutele pe care le făcea rochia masiv croită mărturiseau prezența unor mușchi activi; pieptul peste măsură de bogat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pește e ca mâna voastră fără dește”, „Cine muncește de dimineață se odihnește seara”, „Ocrotiți pădurea, nu vă ascundeți în ea” și altele și altele, vădind o bună cunoaștere a psihologiei rurale. în curând, în depărtare, se zări, alb și maiestuos, conacul boieresc. Episodul 176 CONACUL Era un conac care - oricât am încerca, descriindu-i - azi nu mai există; în 1637, pe vremea când îl stăpânea personajul nostru, boierul Radu Stoenescu-Balcâzu, atinsese maxima sa înflorire. în martie 1662, la doi ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aburcară în șa. Nistrul i se păru atamanului cam mic, dar cu seceta asta... în sfârșit, la prima geană de lumină, zări ca prin pâclă casele unui sat. Aprinseră cu chiu cu vai șomoioagele de paie, apoi bătrânul, clătinându-se maiestuos, se ridică în șa și dădu semnalul de atac. El ochi o casă mai arătoasă, porni în galop chiuind și, cu destulă precizie pentru starea în care se afla, aruncă șomoiogul aprins pe acoperișul de trestie al casei. întoarse iapa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
departe cel mai bizar era altul, și anume faptul că nu prevăzuse niciodată această situație. Pentru că, i se părea lui, simpla anticipare a unei astfel de stări a lucrurilor ar fi dus la anularea ei și, în consecință, a finalului maiestuos și potrivit cu sine pe care și-l prevăzuse, de a coborî de pe meleagurile vieții direct în criptele pline de genii ale istoriei literaturii. Dar un puști de doisprezece ani care să scrie cu mult mai bine și mai ușor decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
numit Întreg, situându-se instantaneu în afara oricăror acuze de speculații metafizice - un vagin triplu, stelar, infinit, atât de mare încât înțelese că era nesfârșit, iar oamenii vor fi pentru multă vreme incapabili de a-l numi ori măsura. O vulvă maiestuoasă, ce acoperea o distanță cosmologică revoltător de mare. Un clitoris zerovalent, refringent. O pizdă John Johnsonică. Din ea sosea Lumina, a cărei vedere Clossettino o plăti scump, stingându-se, căci nimeni nu poate vedea fără a muri explozia a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
pentru a nu mai putea participa apoi niciodată la formarea celei vii. Căzu în nimicnicia nopții eterne, într-o înțelegere colosală a Materiei, pe care n-o putea împărtăși însă nimănui. Pe pământ, acest lucru se traduse într-o prăbușire maiestuoasă și zgomotoasă în fotoliul său de director, ce bufni, supărat și îmbufnat la culme. Pică de șase ori în cretinul său fotoliu, revenind de fiecare dată, atât de sus urcase, nehotărându-se cum să moară, deși mort deja. Deodată rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]