206 matches
-
Eminescu ziaristul, doctrinarul naționalist care încurca atâtea din urzelile "păturii superpuse". Pericolul nu fusese înlăturat decât episodic prin declararea iresponsabilității sale, dar iată-l însănătoșit și panica neliniștește Bucureștiul din nou. "De Timpul nu mai poate fi vorba", îi scria Maiorescu însoțitorului lui Eminescu prin Italia (Chibici-Râvneanu) și, pentru a-i descuraja orice tentativă gazetărească, îi încetează, cu numai câteva zile înainte de sosirea lui în capitală, apariția. A fost prima sacrificare a lui Eminescu. Terenul fiind pregătit, procesul sacrificării putea continua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ziaristului Eminescu, ajunge să se dezlănțuie, eminescian, în pamfletul 1907 din primăvară până în toamnă. Scrie Theodor Codreanu: "De fapt, amândoi au iubit țăranul (citește poporul român) și patria sans frases, cum zice Eminescu, adică, de astă dată, după norma lui Maiorescu a naționalității în marginile adevărului". Până la sfârșitul vieții sale, Caragiale întreține, prin orice mijloace, cultul "celui mai mare scriitor român". "A fost Caragiale român?", (se) întreabă chiar dintr-un titlu autorul acestei incitante cărți. "Grecul", susține cu destule probe noul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
chiar eretic prin "grila" demitizantă aplicată lui Maiorescu, volum cu impact cert la public, Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997), urmat de Controverse eminesciene (2000) și de o investigație istorico-literară mai cumpănită și nuanțată (Mitul Eminescu, 2004), în care același Maiorescu este judecat oarecum mai blând, deși autorul nu scapă nici aici prilejul de a da uneori cu o mână și a lua cu cealaltă. Al doilea mare reper axiologic al criticului este Bacovia (Complexul Bacovia, 2002), pentru ca în Caragiale abisal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
toate cotloanele, luminând adevărul întrezărit. Fiindcă Eminescu, cel "nepăsător la impresia produsă în afară" (scria Al. Dobrescu, vezi Chipul și masca, în vol. Butoiul lui Diogene, Ed. Augusta, 2003, p. 90) intră în conflict, temperamental, în primul rând, cu un Maiorescu stăpânit de "voința feroce de a străluci", dovedind optică de premiant (cum intuise G. Călinescu). Om coleric, criticul își construiește grijuliu statuia, disciplinându-și energiile. Nevoia de autoritate este devoratoare. Aspiră spre statutul de leader și, în consecință, se automodelează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mi-e frică chiar de-a-mi plânge soartea căci și aceasta ar fi interpretat ca un semn de nebunie"; poeziile încredințate tiparului în anii așa-ziși întunecați demonstrația lui Petru Creția sunt superioare estetic variantelor din lada cu manuscrise de la Maiorescu; imediat după internarea poetului la Mănăstirea Neamț, a fost spovedit și împărtășit, însemnarea preotului duhovnic vorbind despre faptul că "M. Eminescu era limpede la minte, numai tare posac și trist"; de aici el va expedia la "Convorbiri literare" poezia De ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Dar tumultul și viziunea lui „colosală” sunt de cercetat nu numai pe baza 1 op. cit., p. 109 37 elementelor operei, dar și în raportarea la caracteristicile percepției critice, căreia i s-au dezvăluit. E cu neputință să ne închipuim un Maiorescu fără adăpost desfătându-se, în peisaj rupestru, sub o rupere de nori. În estetica lui G. Călinescu, intemperia și grandoarea sunt elemente fundamentale. Va veni desigur acel timp când un cercetător va separa ce este eminescian și ce este călinescian
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
frumoasă, furtună puternică, cu Elisabeta în grădină. Ora 10½ Dabija, ministrul de război. Ora 11 Lecca, semnat legea pentru construcția palatului. Brătianu e la țară, căci nu se simte bine. Închiderea Camerelor. Rosetti a demisionat demonstrativ ca deputat. Ora 5 Maiorescu, mulțumește pentru Ordinul Coroanei în rang de mare ofițer. Seara cu Elisabeta în grădină, foarte rece. Ignatiev s-a retras. Revoluție în Egipt, consulii englez și italian asasinați. Marți, 1/13 iunie Vreme frumoasă, răcoare. Înainte de amiază cu Elisabeta în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
prefectul Poliției. Seara piquet cu Elisabeta. Orele 8½-10 la Academie, Societatea Geografică, conferință a lui D. Garoflid despre izvoarele minerale din România. Ora 10½ în pat. Marți, 4/16 februarie Mohorât, rece. Înainte de amiază doar Fleva. După-amiaza audiențe. Ora 5 Maiorescu, vorbește despre situație, care lui i se pare gravă și dificilă. Seara cu Elisabeta. Miercuri, 5/17 februarie Mohorât, rece. Ora 10½ Consiliu de miniștri, până la ora 12½. Ora 2 venit R. Mihai, îmi spune că Brătianu a demisionat în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
11/23 decembrie Mohorât, ploios. Înainte de amiază R. Mihai, Camerele votează 16 milioane pentru armată. Sunt perspective de război. Societatea de Navigație cu Aburi pe Dunăre își retrage tot materialul la Orșova. După-amiaza scris. Ora 5 generalul Manu, ora 6 Maiorescu, care se plânge împotriva lui Brătianu, pe care îl califică drept intrigant. Vede situația internă foarte întunecată, din cauza imoralității unor agenți guvernamentali. Seara cu Elisabeta. Sâmbătă, 12/24 decembrie Ploaie, frig, neprietenos. Înainte de amiază Pherekyde. Rusia nu are intenția de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ROMÂNESC Conținuturi: 1. Începuturile dramaturgiei românești - secolul al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chiriță în provinție" 2. B.P.Hasdeu - "Răzvan și Vidra" 3. Al.Davila - "Vlaicu-Voda" 4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. Ț. Maiorescu - "Titanic Vals" 7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venețian", la alegere 8. L.Blaga - "Meșterul Manole" 9. M. Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M. Sorescu - "Răceală" 11. Ț. Mazilu - "Prostii sub clar de luna" Bibliografie Istoria teatrului universal - Ovidiu
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și cealaltă, care vine prin pozitivism, este a informației enciclopedice, în măsura în care se mai putea face într-o perioadă de mare abundență de informație o adevărată explozie informațională. Trebuie apoi să luăm în considerare gânditori care s-au desfășurat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
limpede și cristalin al izvoarelor sub frunziș sau al naiului în mâinile lăutarilor. Nu poate fi vorba de un conflict între patrioți și ideologii cercului Junimea și ai revistei Convorbiri literare, organ al idealismului pur și internațional, opus de Titu Maiorescu naționalismului lui Bolintineanu, Alexandrescu, Alecsandri, Asachi, Anton Pann, Alecu Russo. În fața speculațiilor dezinteresate ale Junimii s-au ridicat socialiștii practici de la revista Contemporanul (1885-1890), condusă de C. Dobrogeanu-Gherea și trupele sale compuse din Al. Vlahuță, Traian Demetrescu, Beldiceanu, O. Carp
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
3.2. Redactor la Curierul de Iași În toamna anului 1874, la recomandarea lui Titu Maiorescu, Eminescu este numit bibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iași, rămânând în această funcție până în iunie 1875, când este învestit revizor școlar, cu sprijinul aceluiași Maiorescu, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, în acea vreme. Odată cu trecerea în opoziție a conservatorilor, poetul își pierde funcția de revizor școlar și intră în redacția Curierului de Iași, în iunie 1876. Publicația are apariții săptămânale, din 31 martie 1868
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
neistovit arhitect de zări cosmice. Dar tumultul și viziunea lui "colosală" sunt de cercetat nu numai pe baza elementelor operei, dar și în raportarea la caracteristicile percepției critice, căreia i s-au dezvăluit. E cu neputință să ne închipuim un Maiorescu fără adăpost desfătându-se, în peisaj rupestru, sub o rupere de nori. În estetica lui G. Călinescu, intemperia și grandoarea sunt elemente fundamentale. Va veni desigur acel timp când un cercetător va separa ce este eminescian și ce este călinescian
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
loc „într-o duminică din primăvara anului 1864, după o prelegere a lui Titu Maiorescu”. Apoi într-o scrisoare din 20 martie - stil. vechi - 1864, adresată lui Th. Rosetti, Maiorescu spune: „...trebuie să vii urgent încoace din cauza societății noastre”. Același Maiorescu, la 26 martie 1864 - stil vechi - o întreba într-o scrisoare pe sora sa Emilia „...ți-ar displăcea dacă traducerea ar apărea ca publicațiune a societății (încă n-am botezat-o)”... Traducerea în discuție era drama Walenștein. Din cele de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
protoiereu A. Gavrilescu-Iconomu”. Se știe cui s-a „dresast” o asemenea hârtie și pentru ce...(pentru detalii, a se vedea „Un humuleștean la Iași”Ă. Când se trecea la citirea poeziilor, rareori o făcea autorul. De cele mai multe ori lectorul era Maiorescu și mai târziu Eminescu. Se spunea chiar că prin asemenea voce și cea mai anostă poezie căpăta strălucire. După citirea poeziilor, poetul nu avea voie să-și explice opera, pentru că - spunea Maiorescu - „aceasta ne aparține nouă”. Poetul odată ce creează lucrarea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
sfârșit am dat de un poet, i-am strigat intrând în odaie și arătându-i hârtia... Ai dreptate, aici pare a fi talent adevărat. Cine este acest Eminescu? Nu știu, poezia e trimisă din Viena. Foarte interesant, zise încă o dată Maiorescu, lasă manuscriptul la mine. Peste câteva zile, fiind adunarea Junimii și Maiorescu cetindu-ne versurile Venere și Madona, toți și mai ales Pogor au fost încântați de acest poet necunoscut. Despre calitățile de ziarist ale lui Eminescu, tot Negruzzi ne spune
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
David, 124 LOPE DE VEGA, 179 LOVINESCU, Eugen, 18, 62, 69 LUCEAC, Ilie, 105 LUCREȚIU, 6 LUTHER, Martin, 51,195 M MACARIE, Gheorghe, 19, 112, 257 MACAROVICI, N., 34 MAFTEI, Ion (Flavus), 74 MAFTEI, Ionel, 257 MAICAN, A I., 160 MAIORESCU, Titu, 50, 59, 61, 62, 68, 69, 71, 111, 200 MALLARMÉ, St., 189 MALRAUX, André,179 MANGERON, D., 71, 152, 155 MANOLESCU, Gr., 160 MANOLESCU, N., 231 MĂNUCĂ, Dan, 98, 114, 125, 257 MĂNUȚĂ, Const., 74 MARCU, Emilian, 125 MARINA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
statu-quo-ul, cel de-al doilea era pentru patru gubernii, fiecare cu un guvernator german și unul român. Mari discuțiuni asupra regelui, pe care Carp îl înlo cuia prin Carol cu regență germană. Tülff a cerut, prin Tzigara, să vadă pe Maiorescu și Marghiloman; ei au declarat că nu vor face primul pas. Maiorescu a perseverat în această atitudine, dar Marghiloman, ros de ambiție, a găsit un mijloc genial de a-și salva demnitatea și de a lucra cu germanii. După cum o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lup tele de la Mărășești, când ai noștri din Iași trăiau cu telefonul la ureche să afle dacă rezista frontul român sau intra în Moldova. Tot telepatie fusese.](Ediția I, 1937, pp. 202- 203. ) moartea lui i. procopiu și a lui maiorescu Gazeta Bucureștilor din 30 iunie/12 iulie consacră un articol lui P. Carp pentru împlinirea a 80 de ani. Cu toate silințele lor, nu i-au putut găsi o singură înfăptuire politică la activul lui. Pentru necrologul lui Maiorescu au
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-și îngădui vreun comentariu pur personal, exegetul citează câteva pasaje din referirile celor apropiați poetului, la acea dată, care prevesteau sau pregăteau momentul declanșării nebuniei: la 30 mai 1883, Maiorescu nota în Jurnalul său "După părerea mea, Eminescu înnebunește". Același Maiorescu nota în Însemnările zilnice, la 11 iunie 1883: ,"După părerea mea, Eminescu începe să înnebunească". La 23 iunie, același an, Maiorescu reia ideea: "după părerea mea, e din ce în ce mai nebun". Etc. Toate acestea ar justifica, se subînțelege, faptul că în fatidica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
românești, de pretutindeni și la 60 de ani îi aducem tovarășului N. Ceaușescu omagiul care se cuvine numai celor pe care însuși poporul și-i alege, pentru a-l conduce spre marile izbânzi.“ (Postul de radio București, 22 ianuarie 1978) MAIORESCU Toma George Partid și atom (nota V. I.) „Comunismul, energia atomică a istoriei, dă sens mișcării și timpului forță. Din Partid era noastră își soarbe conștiința și forța.“ („Partid“, Contemporanul, 25 martie 1960) MAITEC Ovidiu „Pentru noi este o mare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
decembrie trecut, am semnat un contract pentru o ediție Hasdeu (Colecția „Lyceum” - Text, prefață, note) . Ce bine ar fi să ne putem vedea, la Iași, ca să mă consult cu tine în unele probleme! Acum lucrez la un amplu studiu despre Maiorescu pe care sper să-l dau gata peste vreo 10-12 zile. Va ieși de circa 40-50 pagini dactilografiate. Nu știu spre ce revistă îl voi mîna . Despre Convorbiri literare n-am plănuit nimic și nici nu am de gînd deoarece
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
N. SCURTESCU Teatrul e debil în această epocă. Matei Millo pastișa în Apele de la Văcăresci vodevilurile lui V. Alecsandri. De la N. Scurtescu (1844- 1879) ne-a rămas o tragedie raciniană Rhea-Silvia, corectă, uscată, prea convențional clasică. Capitolul XII "JUNIMEA" TITU MAIORESCU Literatura română a fost scrisă, până la întemeierea "Junimii", aproape numai de boieri, la început de protipendadă, apoi de boierii de clasa a doua și de burghezii și dascălii intrați în boieria măruntă. Țărănimea nu ia parte deloc la mișcarea culturală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de seamă că procesul întru scrierea istoriei la orice națiune se începe mai întîi și constă din cronografie..."1 . Aceeași atitudine o are Eminescu și față de redactorii ziarelor din Ardeal, care-și împestrițau limba cu germanisme și pe care dl Maiorescu îi învinuia că conrup naționalitatea romînească: " Criticul ă Petrino î... rumegă - o copie cam infidelă a dlui Maiorescu - ceea ce a zis acesta în Convorbirile literare despre limba română în ziarele din Austria ă...î Eu, din partea mea, sunt mai puțin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]