479 matches
-
p., (IȘJ, Dâmbovița, CCD Dâmbovița.însemnări pedagogice). [165] PETRECU, ADRIANA, Aspecte ale identificării complementului circumstanțial de cauză, Tribînv, 6, 291 292, 1995, 6. [166] PIETREANU, MARICA, Exerciții lexicale pentru limba română. București, Garamond Junior, 1995, 140 p. [167] POENARU, DANA, MALINA, Compunerea pentru clasa a II-a, Editura Coresi, 1995. [168] POP; EUGENIA, G. Gruiță, Gramatica normativă. 77 de întrebări / 77 de răspunsuri [Cluj-Napoca, ED, 1994, 167 p.]. în: ȘcN, 5, nr. 1-4, 1995, p. 97-98. [169] POPA, ION; POPA, MARINELA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și de știință, preocupat a spune lucrurile așa cum sunt? Și, mai departe: de pe ce planetă să vină această ființă care nu Înțelege că animalul pe care-l are În față i-un câine? Sau, dacă Dina e de pe pământ, ce malin génie o-mpinge să contrarieze tot ceea ce știm, să mintă cu atâta nerușinare, Într-un moment cu totul și cu totul insignifiant, când nici un interes pragmatic n-ar solicita o minciună? And I think to myself: Why now? Why me
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
John Neubauer (eds.), History of the Literary Cultures of East-Central Europe. Junctures and disjunctures in the 19th and 20th centuries, I-IV, John Benjamins Publishing, Amsterdam, 2004-2010. Costache, Iulian, Eminescu. Negocierea unei imagini, Cartea Românească, București, 2008. Crépon, Marc, Le malin génie des langues, Vrin, Paris, 2000. Crépon, Marc, Pierre Caussat, Dariusz Adamski, La langue source de la nation. Messianismes séculiers en Europe centrale et orientale (du XVIIIe au XXe siècle), Mardaga, Bruxelles, 1996. Curticăpeanu, Doina, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și culturale. Studiate fie de estetică, filosofie și literatura, fie de sociologie, psihologie și antropologie, valorile au ori un sens normativ, ori sunt "sisteme de decodare a gratificațiilor potențialelor direcții de acțiune" (Voicu, Voicu 2007: 10). Pentru Bogdan Voicu și Malina Voicu (2007: 10), valorile sunt "realități latențe, interioare indivizilor, dar cu un puternic determinant social", oferind unei comunități coeziune socială, posibilitatea unei conviețuiri pașnice și orientări de valoare specifice. Pornind de la ipoteza că o valoare este o proprietate abstractă conceptualizata
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de Gruyten Vlăsceanu, Mihaela (1999), Organizațiile și cultură organizării, București, Editura "Trei" Vlăsceanu, Mihaela (2003), "Spațiul fizic în organizații. Relații între arhitectură, comunicarea simbolică și comportamentul organizațional", în Revista de psihologie organizațională, 3 (1-2) III, pp. 11-26 Voicu, Bogdan; Voicu, Malina (2007), Valori ale românilor: 1993-2006. O perspectivă sociologică, Iași, "Institutul European" Vos, Mărită; Schoemaker, Henny (2006), Monitoring Public Perception of Organizations, Boom Onderwijis, Purmerend Wang, Alex; Anderson, Ronald B. (2008), "Corporate Social Responsability Priming and Vălence of CSR Fraiming on
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
este foarte sensibil atât la stimulii motori, cât și la lipsa de exercițiu. În general, pubertatea, determinată biologic, este cuprinsă între 10-13 ani la fete și 11-14 ani la băieți ± 2 ani și jumătate. Privind aceste probleme ale pubertății, M.R.Malina, 1983, M. R. Malina și C. Bouchard, 1991, susțin următoarele: - la 10 ani, fetele sunt la începutul prepubertății când încep să se formeze unele caracteristici sexuale secundare. Se normalizează proporțiile și se fixează coordonările motrice; - în prima fază a pubertății
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
la stimulii motori, cât și la lipsa de exercițiu. În general, pubertatea, determinată biologic, este cuprinsă între 10-13 ani la fete și 11-14 ani la băieți ± 2 ani și jumătate. Privind aceste probleme ale pubertății, M.R.Malina, 1983, M. R. Malina și C. Bouchard, 1991, susțin următoarele: - la 10 ani, fetele sunt la începutul prepubertății când încep să se formeze unele caracteristici sexuale secundare. Se normalizează proporțiile și se fixează coordonările motrice; - în prima fază a pubertății între 11-12 ani, la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pentru fibrele de tip II A și II B. Tot H. Howald, 1986, susține că mușchiul scheletic al copilului este asemănător cu cel al adultului, diferența fiind, în principal, în cantitatea substraturilor celulei musculare. Astfel, în studiul lui M. R. Malina și C. Bouchard, 1991, la vârsta de 6 ani, copiii au 55,6% fibre lente ± 8,5%( la fete) și 62,1% fibre lente ± 14,2% la băieți. La vârsta de 12 ani, copii au: - 64,2% fibre lente ± 11
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
timpul de refacere a aparatului locomotor pasiv este lent, deci refacerea trebuie să fie completă; -pentru o dezvoltare optimă sunt necesari stimuli motori bine adaptați; la alegerea exercițiilor, trebuie să se țină cont de fragilitatea aparatului de susținere. M. R. Malina și C. Bouchard, 1991, afirmă că la începutul pubertății, băieții și fetele au o masă musculară aproximativ de 27% din greutatea corpului. La pubertate, la băieți, 41,8% din greutatea corpului reprezintă masa musculară, iar fetele au ceva mai redusă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și lucrul anaerob de lungă durată. Vom prezenta în tabelul de mai jos, o parte a studiului lui E.L. Fox și D.H. Mathews, 1984, care au demonstrat în ce măsură unele funcții ale organismului sunt ereditare: În opinia fiziologilor Demeter, 1983, M. Malina și C. Bouchard, 1991, viteza de alergare în probele de sprint depinde în cea mai mare parte de principalii factori ereditari: -viteza de contracție a mușchiului este determinată de apariția excitației nervoase; viteza de contracție a mușchiului depinde de timpul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ATPadenozin trifosfat, care se află în mușchi în cantități de 6mMol/kg mușchi umed, pentru un individ cu greutatea de 70 de kg. Copiii însă posedă o cantitate de ATP cu 30% mai puțin decât adulții, după cercetările fiziologilor M.R. Malina și C. Bouchard, 1991. De aceea atunci când fibrele musculare sunt stimulate de influxul nervos, molecula de ATP, situată la nivelul acestora, prezintă particularitatea de a se descompune, eliberând energia în măsură să producă contracția lor cu intensitate maximă. Acest fapt
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
60 J.Kg-1 în testul de 10 s pe bicicleta ergonomică și de 75 J.Kg-1 la vârsta de 14 ani, putere ce se menține până la vârsta de 18 ani , ca apoi să crească spre valori de 80J.Kg-1. R. Malina și C. Bouchard, 1991, consideră că fetele și băieții în vârstă de 10 ani au puteri egale și valoarea ei reprezintă jumătate din valoarea adulților, iar la vârsta de 14 ani, energia lor este de 90% din valoarea adulților. În
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pași / secundă la băieți și 4 pași / secundă la fete, (fără a se specifica în vreun studiu și lungimea fuleului corespunzător acestei frecvențe, n.a.) după care scade ușor până la 15 - 16 ani. Fiziologii, biologii și teoreticienii antrenamentului sportiv ca: R. Malina, C. Bouchard, 1991, Frey,1993, citat de R. Manno, 1996, susțin că vârsta de 10 -13 ani este propice pentru dezvoltarea frecvenței, apoi scade brusc până la 17 ani, după care din nou se ameliorează. L.Seagrave, 1996, crede că, pentru
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a transforma soldații În adevărați "roboți umani" programabili. Sistemul se baza pe o combinație de hipnoză și radiofrecvență. Proiectul a fost Început ca răspuns la o schemă de antrenament similară lansata În SUA de președintele Jimmy Carter, a afirmat Iuri Malin, fost consilier de securitate al fostului președinte al URSS, MIhail Gorbaciov. Într-o carte, "Istoria Armelor Electromagnetice" s-a arătat că timp de peste 60 ani s-au realizat numeroase cercetări În acest domeniu, iar Întrun articolul despre telepatia sintetică s-
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de stare civilă, și a găsit că "în majoritatea cazurilor", există o strânsă corelație între cerul de naștere și vocația lor. El conchide: Nu există nici o posibilitate de îndoială în privința relațiilor astrobiologice". (Influențele solare și lunare asupra nașterii umane, Editura "Maline", 1928). Fizica actuală are ca element fundamental vibrațiile. Sunetul, căldura, electricitatea, razele Roentgen, undele hertziene, totul are la bază mișcările atomului. Acestea sunt toate vibrațiile posibile? Nu se descoperă mereu altele? Ce sunt razele descoperite de Milikan? Nu vin ele
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pentru noi nu este pericol. (...) (Nici un pericol, într-adevăr. Am auzit ieri la radio o deputată comunistă încercând să ne inoculeze optimism și poftă de viață. Spunea: „Nu e drept că e tot mai greu de trăit. Un kilogram de malină (Sergiu ar spune zmeură) la piață e doar șapte lei. Câtă vitamină doar cu șapte lei! Lumea în general e mulțumită”...) Va câștiga cred tot Brazilia, nu cine am vrut noi. Ai noștri au murit pe drum. Timp pierdut... De
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
timpului adesea îndoindu-se de puterea ei" (Bigsby: 34). LIVING THEATRE Cea mai veche trupă de teatru experimental din SUA a luat ființă în New York în 1947 la inițiativa poetului și pictorului expresionist abstract Julian Beck și a actriței Judith Malina. Preluând de la teatrul cruzimii al lui Antonin Artaud ideea stârnirii, șocării unui public ce se complace să fie sub influența unei ideologii dominante, care îl "îmblânzește", Living Theatre abordează în mod direct audiența, uneori prin interacțiune în sală, nu doar
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
INSTITUTUL EUROPEAN 2009 27 octombrie Zi liberă aplicat îngrășământ peluză. Ezit dacă să amestec nisipul cu deșeuri de turbă. Telefonat constructor, consideră asta o greșeală, deși a spus la televizor.) Împrăștiat îngrășământul pentru că am cumpărat deja doi saci. Mă întrerupe Malin. Vine țipând, Svenne, pisica vecinilor călcată greder. Mers împreună la șantier. Vine om cu ranga îmbrăcat în albastru, pisica grav rănită spinare. Luat cu împrumut ladă bere adus pisica acasă. Evident vecinii plecați până luni. Margareta indignată: Auzi, să aduci
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
spinare. Luat cu împrumut ladă bere adus pisica acasă. Evident vecinii plecați până luni. Margareta indignată: Auzi, să aduci pisica de la țară și s-o lași după aia de capul ei. Luat mașina până la Facultatea de Medicină Veterinară, vine și Malin, deși are lecție de echitație. Servire promptă, precis la spital așteptam mai mult. Medic de gardă tânăr f. simpatic barbă scurtă; își face timp să discute cu Malin despre cai. Din păcate prognostic pesimist pentru pisica Svenne, risc de leziune
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
căpitanul ne-a făcut cinste cu o cafea. Nu mi-e somn. Poate ar trebui să iau o pastilă. De-abia mai apuc să răsfoiesc articolele de lege înainte de ședința de mâine. (Un nembutal ora 11.20). 20 decembrie Vine Malin și zice că vecinii au pus s-o omoare pe pisica Svenne. Sunt pur și simplu indignat. Doar mă ocupasem de bietul animal. (Îl țineam acasă de aproape o săptămână. Familia Wirén "n-a putut să-și ia pisica înapoi
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
pozelor cu copiii sunt color. Din păcate Johan a transformat blitzul în uscător de păr. Neplăcut să te vezi în poze, nenatural. (Niciodată nu ajungi să-ți dai seama cum arăți în realitate.) Margareta extrem de norocoasă, categoric fotogenică. Johan îmbufnat, Malin râde ca și cum ar gâdila-o cineva. Petter suspicios, extrem de asemănător cu subsemnatul în pozele din copilărie. Luat 3 kg din decembrie, 79 kg dezbrăcat. (Cântarul din baie are o eroare de 1 kg când nu e în poziție perfect orizontală
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
vești de la D-dorf.) La sfârșit mergem la cofetărie la Klintehamn. Petter a băut singur două Coca-Cola și a trebuit să facă pipi de trei ori până acasă. S-a nimerit să călcăm un arici imediat după ce am ieșit din Tofta. Malin își manifestă violent părerea de rău. (N-am putut evita ariciul, a venit o altă mașină din față și m-a orbit.) M. a reușit s-o liniștească. Johan a spus o poveste de prost gust. Anul trecut mai mulți
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
a dat câte 5 kg de căpșune la fiecare. Seara am fost nevoiți să aruncăm fructele; nu rezistaseră să stea toată ziua în mașină. 12 iulie Mare tărăboi azi-dimineață. Johan nu obișnuiește să se scoale înainte de unsprezece. Fără știrea noastră Malin și Petter luaseră un fier de frizat și îi făcuseră cârlionți lui Johan, dar numai pe partea la care putuseră ajunge. J. arăta extraordinar, plin de bucle pe partea dreaptă. Margareta mă sună la serv. Ce-i de făcut? Propun
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
peste un lighean și a încercat să-și îndrepte părul.) A trebuit s-o dăscălesc totuși pe Malin, e periculos să-i faci cârlionți cu fierul încins unuia care doarme. (Copiii n-au voie să aprindă plita.) Concluzia e că Malin e penalizată cu reținerea a 50 öre din banii de buzunar pe săptămâna respectivă. Petter a scăpat fără pedeapsă, Johan a fost de acord. Malin foarte amărâtă, refuză să admită că un copil de cinci ani este iresponsabil din punct
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
să dau de medicul de gardă, dar fără rezultat. M. l-a sunat pe dr. Stenhagen la Visby, care zice să așteptăm câteva ore. Dacă nu-și revine să venim cu copilul la spital. M. stă cu ceasul în mână. Malin e speriată de-a binelea de toate "căpușele și urechelnițele scârboase". Ar vrea s-o ducem acasă la Sollentuna. Mai avem o jumătate de oră până să ne hotărâm eventual să-l ducem pe Petter la spital. 19 iulie Gård
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]