352 matches
-
luni”. S-a creat astfel un „sistem de vedetariat” care tinde să genereze „situații de tip monopolist”. Dar, adaugă Boudon, „este vorba despre un monopol al prestigiului, și nu de tipul celui care include resurse simbolice și materiale”. Deducem că mandarinii de altădată sunt înlocuiți de „guru” (Boudon, 1979, p. 92). Puterea de fascinație exercitată de elitele notorietății asigură și vedetelor sportului și ale mass-media un rol de model cultural care-i neliniștește pe educatori. Într-adevăr, în ochii tinerei generații
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Vladimir Ghika (perioada 1939-1954), București, 1996; Mia Frollo, Însemnări despre monseniorul Ghika, București, 1999; Subteranele memoriei. Pagini din rezistența culturii. 1944-1954, îngr. Vasile Igna, București, 2001, 340-351; Silviu Leca, Monseniorul Vladimir Ghika. Etapele unei vocații, București, 2002; Petre Pandrea, Crugul mandarinului. Jurnal intim (1952-1958), București, 2002, passim. D.G.
GHIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
New York. Simon, S. (1972), Values Clarification, Hart Publishing Company, Inc., New York. Simpson, J., Gangestad, S. (1992), „Sociosexuality and romantic partner choice”, în Journal of Personality, 60. Singley, Fr. (1983), „Le second mari”, în Population, februarie. Sontag, S (1994), Inside Marriage, Mandarin, Londra. Spanier, G. (1983), „Married and unmarried cohabitation in United States”, în Journal of Marriage and the Family, 45. Stacey, W., Shupe, A. (1983), The Family Secret, Beacon Press, Boston. Stahl, H. (1974), Teoria și practica investigațiilor sociale, vol. I
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vremea turcilor ei purtau cealmale și făceau temenale, zicând hojghioldum, safaghioldum. Sub domnii greci ei Își Încărca capetele cu șlice și din țelebimu nu se scotea. Cine știe, de-or veni hinezii În țară, dacă ei nu s-or face mandarini și dacă nu s-or numi Cing-ching-tung-fo?”2 Iar pedanții, În stil, „nu au altă credință, alt Dumnezeu decât sistemul gramatico-filologico-etimologico-ablativico-burlescetc., la care se Închină orbește ca bonzii din India În numele lui Vișnu”. E Îndreptățit așadar să invoce, după cholera-morbus
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Marii maeștri, sunt cei care ilustrează un domeniu al medicinei, cei care creează o specialitate, școli medicale, sunt înconjurați de colaboratori formați de ei și de elevi-discipoli. Aceștia sunt cei pe care L. Daudet, în Devant la douleur, îi numește Mandarinii sau „somități medicale” recunoscuți ca atare și intangibili. Valori incontestabile și creatori de școli medicale, deschizători de drumuri în știință, ei au totuși trăsături caracteriale de tip dominat-demonstrativ-megalomaniac. f) Specialiștii marginalizați, sunt cei care nu au contacte directe cu bolnavi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
par a fi „mobilele” unei steme a impenetrabilității. Totul în acest univers mândru de arhaicitatea lui pare a fi ritualizat (un ritual ce salvează chiar vechimea): tradiția domină, conservarea ei este lege supremă, o lege apărată mai cu seamă de mandarinii care blocau orice intenție a hanului de a face concesii. Puțini intruși reușeau să pătrundă în această lume zăvorâtă. Askaniama, mandarinul care l-a însoțit pe M., se dovedește un diplomat abil, răbdător și tenace în îndeplinirea propriei misiuni, competitor
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
ritual ce salvează chiar vechimea): tradiția domină, conservarea ei este lege supremă, o lege apărată mai cu seamă de mandarinii care blocau orice intenție a hanului de a face concesii. Puțini intruși reușeau să pătrundă în această lume zăvorâtă. Askaniama, mandarinul care l-a însoțit pe M., se dovedește un diplomat abil, răbdător și tenace în îndeplinirea propriei misiuni, competitor pe măsura solului, profesionist autentic al pertractărilor, capabil să execute un balet complicat între refuz, compromis și vorba ultimativă, propunând mereu
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
femeii rele și a femeii cuviincioase, despre boala numită „ilfovită” („cretinism, criminalitate și voie bună”), în fine, atacă subiecte mai subtile, cum ar fi singurătatea și politețea. Filosofia de existență este tot țărănească. Idealul uman pe care îl preconizează este „mandarinul rural”, „prințul-moșnean”, om vital, gospodar cu copii mulți și femeie credincioasă și harnică, nu cu totul auster în familie, din moment ce moralistul îi îngăduie mandarinului de a se bucura, cât poate, de ibovnice atrăgătoare și istețe. Când produce asemenea sfaturi, moralistul
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
singurătatea și politețea. Filosofia de existență este tot țărănească. Idealul uman pe care îl preconizează este „mandarinul rural”, „prințul-moșnean”, om vital, gospodar cu copii mulți și femeie credincioasă și harnică, nu cu totul auster în familie, din moment ce moralistul îi îngăduie mandarinului de a se bucura, cât poate, de ibovnice atrăgătoare și istețe. Când produce asemenea sfaturi, moralistul nu își ascunde o simpatică trufie: „Eu mă înalț tot mai drept, tot mai sus spre văzduhul albastru și limpede al speculației precise, neîndurate
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
carte care încalcă sistematic convențiile. După 1990 au început să apară scrierile lui P. confiscate de Securitate, iar procesul de reconstituire și tipărire este în curs de desfășurare. Fiica scriitorului, Nadia Marcu Pandrea, a reușit să publice până acum Memoriile mandarinului valah (2000), Reeducarea la Aiud (2000), jurnalele din Helvetizarea României (2001) și Crugul mandarinului (2002), Călugărul alb (2003) ș.a. Stilul este, în toate, același: vehement subiectiv, aforistic, simpatic lăudăros, uneori autentic tragic, amestecând confesiunea cu speculația sociologică și politică. Jurnal
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
confiscate de Securitate, iar procesul de reconstituire și tipărire este în curs de desfășurare. Fiica scriitorului, Nadia Marcu Pandrea, a reușit să publice până acum Memoriile mandarinului valah (2000), Reeducarea la Aiud (2000), jurnalele din Helvetizarea României (2001) și Crugul mandarinului (2002), Călugărul alb (2003) ș.a. Stilul este, în toate, același: vehement subiectiv, aforistic, simpatic lăudăros, uneori autentic tragic, amestecând confesiunea cu speculația sociologică și politică. Jurnal intim, memorii, eseu biografic, autoficțiune? Greu de spus. Autorul lor amestecă genurile, stilurile, timpurile
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
sofoclean. Un sfârșit tragic, cu torturi fizice și morale, timp de șase ani neîntrerupți, în hrube sordide. Îmi amintește de Prometeu înlănțuit pe crestele munților Caucaz, cu ficatul devorat de ciocul vulturilor.” Alți ipochimeni nu sunt însă iertați de acest mandarin rural, mândru de noblețea lui și inclement cu ceea ce el consideră a fi prostituatele istoriei. Vorbă grea, judecată aspră, melancolia s-a transformat, brusc, într-o stare de spirit iacobină. S-ar potrivi aici un verb folosit din ce în ce mai rar în
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
semnatar al Manifestului Crinului alb, mai puțin auster. Scenă epică memorabilă. Moralistul are ce scrie și ce bârfi. Etica pe care o recomandă se sprijină, în continuare, pe valorile țărănești. În centrul ei se află „omenia și cumințenia”. În Memoriile mandarinului valah și, mai înainte, în Pomul vieții dăduse mai multe precepte. Ele împacă bucuriile trupului cu austeritățile spiritului oltenesc-european („eu nu sunt român - scrie el - sunt oltean și european”). P. aspiră să devină, într-o pauză dintre războaiele sale, un
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
cinstite. Teoretic vorbind, aceste persoanje nu au cum trăi împreună. Don Quijote fuge după o himeră, Don Juan zboară de la o femeie la alta și nu poate sta locului, nu are rădăcini, în timp ce Saint-Just stă locului și aplică neîndurător legea morală. Mandarinul valah intră și iese din pușcăriile politice ale secolului său, face apologia virilității și vrea să impună justiția socială. O formulă de existență pe care admirabilul, utopicul, tragicul P. o verifică întâi pe propria piele înainte de a o scrie. Adevăratul
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Pomul vieții (Jurnal intim 1944), București, 1946; Brâncuși (Amintiri și exegeze). București, 1967; Eseuri (Portrete și controverse. Germania hitleristă. Pomul vieții), îngr. Gh. Stroia, pref. G. Ivașcu, București, 1971; Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh. Epure, București, 1982; Memoriile mandarinului valah, București, 2000; Reeducarea la Aiud, îngr. Nadia Marcu Pandrea, pref. Barbu Brezianu, București, 2000; Helvetizarea României (Jurnal intim 1947), îngr. Nadia Marcu Pandrea, pref. Florin Constantiniu, București, 2001; Garda de Fier (Jurnal de filosofie politică. Memorii penitenciare), îngr. Nadia
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Aiud, îngr. Nadia Marcu Pandrea, pref. Barbu Brezianu, București, 2000; Helvetizarea României (Jurnal intim 1947), îngr. Nadia Marcu Pandrea, pref. Florin Constantiniu, București, 2001; Garda de Fier (Jurnal de filosofie politică. Memorii penitenciare), îngr. Nadia Marcu Pandrea, București, 2001; Crugul mandarinului (Jurnal intim 1952-1958), îngr. Nadia Marcu Pandrea, pref. Ștefan Dimitriu, București, 2002; Călugărul alb, îngr. Nadia Marcu Pandrea, pref. Victoria Dragu-Dimitriu, București, 2003. Traduceri: Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, pref. C.I. Gulian, București, 1956. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 333-337; Călinescu
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
DL, 2000, 39; Dumitru Tiutiuca, Petre Pandrea între autenticitate și anarhism, CC, 2000, 9-12; Simion, Fragmente, IV, 254-264; Dan C. Mihăilescu, Tristeți acide pentru anul 2000, „22”, 2001, 569; Ion Vlad, Petre Pandrea. Semnele reînceperii, APF, 2001, 10-11; Petre Pandrea, mandarinul valah, CC, 2001, 7-12 (semnează Eugen Simion, Barbu Brezianu, Nadia Marcu Pandrea, Dan Grigorescu, Jana Morărescu, Călin Căliman, Andrei Milca, Oana Soare, Mircea Cau); Dicț. scriit. rom., III, 577-580; Stelian Neagoe, Petre Pandrea în pușcăriile comuniste, București, 2001; Popa, Ist.
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Noe, pref. edit., București, 1991, Secretul Anei Florentin, pref. edit., București, 1992; Vasile Alecsandri, Poezii. Despot Vodă, București, 1995; Tudor Vianu, Scriitori clasici români, pref. edit., București, 1998; I.L. Caragiale, Momente și schițe, pref. edit., București, 2000; Petre Pandrea, Memoriile mandarinului valah, pref. edit., București, 2000; Ion Pillat, Perpessicius, Antologia poeților de azi, I-II, pref. Cornelia Pillat, București, 2000; G. Coșbuc, Poezii, pref. Ion Dodu Bălan, București, 2002; Întâlniri la masa umbrelor, București, 2003. Repere bibliografice: Mihai Drăgan, Despre unele
NISTOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288464_a_289793]
-
gazetarilor adverși. Umorul, cam greoi, rezultă mai ales din calambururi și din stâlcirea numelor proprii, dar se apelează și la caricaturizarea excesivă, cu referiri la defectele fizice, reale sau imaginare, ale celor vizați. Cronici, glume, varietăți umoristice, un „consiliu al mandarinilor” (acest gen de satiră va fi desăvârșit de B. P. Hasdeu), relatări de fapte diverse se adaugă versurilor, schițelor, reportajelor și articolelor politice. Superioară, poate, sub raport literar gazetei „Nichipercea” a lui N. T. Orășanu, P. se situează sub nivelul
PACALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288601_a_289930]
-
în aceeași revistă, în 1936. Un ochi versat ar putea lesne identifica și mici fragmente din Finger Man, o nuvelă republicată în culegerea Trouble Is My Business, însă apărută inițial în 1934, tot în Black Mask. Alte secvențe provin din Mandarin’s Jade, tipărită în Dime Detective Magazine la sfârșitul anului 1937. Chiar dacă, în litera lor, pasajele „canibalizate” sunt identice sau cvasiidentice, la nivelul expresivității - dacă nu și la cel al semnificației -, ele ne apar net superioare. Integrate într-o structură
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și The Big Sleep, Farewell, My Lovely este alcătuit din topirea laolaltă a câtorva texte anterioare. De data aceasta au fost „canibalizate” povestirile The Man Who Liked Dogs (Black Mask, 1936), Try the Girl (Black Mask, 1937) și fragmente din Mandarin’s Jade (Dime Detective Magazine, 1937). Un sumar studiu comparatist arată că armonizarea fragmentelor s-a produs cu ușurință, fără a se simți, ca în alte cazuri, locurile unde a avut loc sudura. Faptul că textele sunt scrise într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
unde a avut loc sudura. Faptul că textele sunt scrise într-un interval relativ scurt de timp (cam un an și jumătate) ar putea explica evidenta lor omogenitate. Amănuntul că în primele două povestiri numele detectivului e Carmady, iar în Mandarin’s Jade - Dalmas nu constituie un impediment pentru a identifica în aceste personaje profilul deja bine conturat al lui Marlowe. Structura episodică alertă, varietatea personajelor, enigmele presărate de-a lungul unui drum al surprizelor și răfuielilor fac din Farewell, My
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
scumpi, iar la scris tot cam scumpi (...). Încă un eveniment al anului: G. Călinescu reintră în arena prozei cu reeditarea lui Șun pe hârtie de mătase înmuiată în ceai, cules în luna Dragonului, și pictată de penelul maestru al acestui mandarin și înalt demnitar din cerescul imperiu al literaturii (...). Cititorii cu gusturi mai fistichii încearcă să găsească în Bietul Ioanide persoane vii, să reconstituie o cheie a romanului: trudă deșartă; singura cheie adevărată e în inima creatorului. Și romanul cel nou
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sfârșit citită, temnicerii îi împresurară pe cei trei și le legară mâinile. Le puseră frânghii și de gât, dar acestea nu erau atât de strânse. Convoiul se puse în mișcare. Coborau pe o potecă ce trecea printr-o livadă de mandarini - slujbașii, călare, iar osândiții, temnicerii și pedestrașii, pe jos. Țărăncile se opreau din lucru și se uitau la ei cu uimire. — Crucifixus etiam pro nobis. În timp ce se clătinau în jos pe povârniș, părintele Carvalho începuse dintr-o dată să cânte. — Crucem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
la ei cu uimire. — Crucifixus etiam pro nobis. În timp ce se clătinau în jos pe povârniș, părintele Carvalho începuse dintr-o dată să cânte. — Crucem passus. Slujbașii, și temnicerii l-au lăsat să cânte mai departe. După ce coborâră povârnișul prin livada de mandarini, ajunseră în satul Ōmura. De-o parte și de alta a drumului se înșirau case cu acoperișuri de stuf. Oameni cu coșuri în spate și femei cu copii în brațe se uitau la ei năuciți. Velasco îl încuraja pe Luis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]