373 matches
-
și „politicii” Domniei sale? În ceea ce o privește, societatea civilă, în numele căreia a reînceput să tune și să fulgere, cu sfântă mânie politică, dl Constantinescu, cred că ea se poate dovedi azi ceva mai mult decât pruncuțul încăput cândva pe mâinile autoproclamaților „mandarini civici”. Vremea scutecelor încropite din editorialele distinselor doamne, din tânguielile-baladă ale moașelor națiunii ori din acatistele marilor trusturi de presă independente (independente de realitate, probabil) ar fi bine să aparțină trecutului. Asta dacă vrem să vorbim serios despre viitor. Dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
poartă la intervale ciudat de fixe (cumva, după un orar electoral?) cu președintele. La rândul său, părintele „democrației originale” românești șoptește enervat presei că nu o privește ceea ce se întâmplă la vârful partidului de guvernământ. Ba, există și temeri că mandarinii opoziției - opoziție care își zice, cu o autoironie de zile mari, Alianța pentu Dreptate și Adevăr - își ascut geluții și dinuții pentru a mai tofăni și patriciza ceea ce a mai rămas de tenderit. În sfârșit, suntem amenințați cu iminenta înviere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
89 oala românească a plesnit, am lucrat vreme de șapte ani în România și Republica Moldova. M-am ocupat și de programe dedicate renașterii și consolidării societății civile. Destul de repede, am început să fiu îngrijorat de prăpastia din ce în ce mai mare dintre autodeclarații mandarini ai societății civile și pălmașii celui de „al treilea sector societal”. Am dat un țipăt, două. „Repercusiunile” au apărut cu promptitudine. O mandarină chiar s-a plâns la tribunal. Într-un acces de tembelism, am gândit „un proiect populist”, cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
să iau urma unor umbre. Una din ele este Luis Buñuel, ucis de o ciroză hepatică în această metropolă imensă în 1983. Caut în zadar atmosfera de la restaurantul Ambasadorii, unde nedespărțiții Buñuel și Jean-François Revel au răpus nenumărate sticle de „Mandarin, Claquesin și alte Amer Picon”, aperitive franceze la modă prin anii ’50. Există o pauză de 14 ani în creația celebrului regizor spaniol - între 1933 și Grand Casino (1947) -, tăcere întreruptă, spune o notă, doar de compilații făcute pentru Muzeul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
comuniste, o perspectiv... cât mai apropiat... a admiterii a reprezentat o ancor... extraordinar... pentru transform...ri instituționale și economice. România are sl...biciuni mari în administrația public..., în capacitatea de a implementa programe de reform... și dezvoltare; clasa noastr... de „mandarini” (funcționarii publici) este, în mare parte, fie incompetent..., fie capturat... de interese particulare. Frecvent, impulsurile externe sunt cele care au împins reformele. Între 2007 și câțiva ani dup... nu este o mare diferenț... privind transformarea întreprinderilor noastre. Comerțul cu UE
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
mi-a făcut o fotografie, fiind foarte atentă să prindă și florile necunoscute care emanau un parfum greoi. Pe una dintre alei, o fascinantă cascadă , de flori violet, ne-a fermecat privirea. Mai departe, arborele pasiunii creștea nestingherit lângă un mandarin. Grădina seamănă cu un labirint, punându-ne la grea încercare simțul de orientare. Cum sau după ce să te orientezi?! E foarte cald, dar nu pot renunța la plăcerea de a „savura” minunăția asta de culori și parfumuri care mă lasă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
gard și livada ( lopeți, topoare, sape, hârleți, machete, roabe, etc)500 de dolari Plantarea de copaci (avem : 20 de portocali, 20 de lămii, 20 de grapefruit, 20 de avocado, 20 de mango, 20 de papaya, 20 de castani, 20 de mandarini, 20 de kiwi, plus semințele aduse din România de cireși, vișini, piersici, caiși, nuci, care sunt peste 200 de copaci) - 500 de dolari totul. În următoarele câteva săptămâni începem în sfirșit săparea puțului de apă (5000 de dolari), instalarea rezervorului
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
înșiși scriitori: G. Călinescu e cazul emblematic), profesorii universitari și cercetătorii "reabilitați" într-un fel sau altul, plătind un preț sau altul, erau indispensabili funcționării vastului aparat de propagandă al partidului-stat. și, fie că au lucrat ca "negri" pentru noii mandarini ai culturii publice (ca documentariști, traducători, adevărați autori, "re-scriitori", redactori etc.), fie că au semnat cu pseudonim, fie că au publicat în nume propriu, eventual pe poziție secundă, după cei care, deși contribuiseră mai puțin ori nu contribuiseră deloc la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
iarăși foarte mult cu cea de la Curtea Imperială. Demonii și duhurile rele, omucigași și omnivori, setoși de înavuțire și afemeiați, bizuindu-se pe puterile lor magice, se dedau la toate relele, fiind pur și simplu întruchiparea despoților locali și a mandarinilor aristocrați din lumea omenească. În schimb, Sun Wukong (Regele Maimuțelor), eroul principal al romanului creat de Wu Cheng'en, este o făptură dintr-o bucată, înzestrată cu puteri supraomenești, care iubește libertatea și urăște răul. În fața armei atotputernice a Regelui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
După moartea sa, un cărturar pe nume Gao E, înțelegând perfect intenția scriitorului și imitând stilul său, scrie ultimele 40 de capitole ale cărții. Visul din pavilionul roșu este un roman enciclopedic. Personajele, de la odrasle ale neamului imperial, aristocrați și mandarini, până la fete și copii de casă, călugări budiști și taoiști, negustori și plugari, acoperă aproape toate păturile sociale de atunci. Acțiunile abordate se referă la diferite ritualuri și ceremonii închinate celor mai importante momente ale vieții umane, fel și fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
păsări Phoenix cântau și dansau în văzduh. De atunci, agricultura a devenit îndeletnicirea principală a omenirii și s-a dezvoltat din ce în ce mai mult. 2. Snoave Când desenezi un șarpe, nu-i face și picioare Odată, în vremuri demult apuse, slujbașii unui mandarin au primit din partea stăpânului lor o ulcică de vin. Bucuroși nevoie-mare de cinstea făcută, au început să-și spună între ei e doar o ulcică de vin, dacă bem toți vinul din ea, n-o să ne ajungă, ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
punea la cale și, neliniștit pentru viitorul statului său, decise să-i elimine pe cei trei războinici. Într-o bună zi, suveranul din Qi îi primi la palatul regal din Lu pe Yan Ying, pe cei trei oșteni și doi mandarini. Văzând comportamentul obraznic al celor trei, Yan Ying avu o idee. El îi ceru voie regelui să-l lase să meargă în grădină și să culeagă piersici, pe care să le ofere invitaților. Suveranul încuviință. Yan Ying se întoarse cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Luați-o. Cînd sînt supărat, îmi place s-o miros. Parcă mă mai înviorează. Mă poartă cu gîndul departe, în locuri exotice, visate în copilărie! Îi mulțumesc, luînd radiera dăruită, ținînd-o cîteva clipe la nas, să-i simt parfumul de mandarin. Dom' Vlădeanu, începe șeful, am trei adjuncți: Marinescu, Dobre și doamna Vasiliu. Dobre iese la pensie... Trebuie să mă gîndesc la un adjunct, care, în viitor, să-mi ia locul... Ce ziceți de asta? Deocamdată ar trebui să vă ocupați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
strîng din umeri ca la un lucru care nu mă privește, îl împăturesc și-l bag în buzunar. Iau radiera oferită de Don Șef, o frec îndelung între degete și-mi duc degetele la nas, înfiorîndu-mă la mirosul plăcut de mandarin. "Ca să vezi! mă mir. Don Șef m-a propus ieri să fiu dat disponibil, iar azi îmi vinde gogoși, cum c-ar vrea să-i fiu adjunct..." Aspirina băută pe stomacul gol începe să mă ardă; simt cum mă ustură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
În podea. Până și Ujizane lăsă capul În piept, cu ochii spre evantaiul tatălui său, care-i căzuse la picioare. Chiar atunci, intră un samurai, anunțând: — Sfinția Sa Mestrul Sessai, Seniorul Ieyasu și vasalii superiori Îl așteaptă pe Domnia Voastră În Pavilionul Mandarin Portocaliu. Pavilionul Mandarin Portocaliu era construit pe o pantă unde fuseseră plantați mandarini, iar acolo Îi invitase Yoshimoto pe Sessai și pe ceilalți consilieri ai săi, chipurile pentru o ceremonie a ceaiului la ceas de noapte. — Aha! Serios? A venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și Ujizane lăsă capul În piept, cu ochii spre evantaiul tatălui său, care-i căzuse la picioare. Chiar atunci, intră un samurai, anunțând: — Sfinția Sa Mestrul Sessai, Seniorul Ieyasu și vasalii superiori Îl așteaptă pe Domnia Voastră În Pavilionul Mandarin Portocaliu. Pavilionul Mandarin Portocaliu era construit pe o pantă unde fuseseră plantați mandarini, iar acolo Îi invitase Yoshimoto pe Sessai și pe ceilalți consilieri ai săi, chipurile pentru o ceremonie a ceaiului la ceas de noapte. — Aha! Serios? A venit toată lumea? În calitate de gazdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
tatălui său, care-i căzuse la picioare. Chiar atunci, intră un samurai, anunțând: — Sfinția Sa Mestrul Sessai, Seniorul Ieyasu și vasalii superiori Îl așteaptă pe Domnia Voastră În Pavilionul Mandarin Portocaliu. Pavilionul Mandarin Portocaliu era construit pe o pantă unde fuseseră plantați mandarini, iar acolo Îi invitase Yoshimoto pe Sessai și pe ceilalți consilieri ai săi, chipurile pentru o ceremonie a ceaiului la ceas de noapte. — Aha! Serios? A venit toată lumea? În calitate de gazdă, nu se cade să Întârzii. Yoshimoto vorbea de parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
că Îl ținuse la distanță, sub pretextul bolii sale, dar totuși Încerca să-l asiste atât În problemele administrative, cât și În cele militare. De la Începutul primăverii acelui an, nu lipsise de la nici una dintre cele peste zece consfătuiri din Pavilionul Mandarin Portocaliu, chiar și când se simțea rău. Aveau să acționeze chiar acum sau mai așteptau un timp? Acea conferință avea să decidă, Într-un sens sau În celălalt, iar de respectiva hotărâre depindea ascensiunea sau căderea clanului Imagawa. Învăluită Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
respectului autorității. El și discipolii săi țineau ca puterea să fie exemplară și incoruptibilă, justificînd revolta față de o guvernare nedreaptă. Ce era curtea imperială altădată a devenit Comitetul Central al Partidului Comunist. Încă puțin și tovarășii devin cu adevărat niște mandarini confucianiști. Cum spunea sinologul Paul Pelliot, "poporul chinez este cel mai pozitiv din lume, cel mai puțin înclinat către reverie", tenace și pragmatic. Max Weber făcea o paralelă între raționalismul confucianist și puritanismul protestant. Nivelul de raționalitate se recunoaște, înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
produsă de pietre și de afecțiunea Însăși. Se fierb În apă Înăbușit un pic de mătase de porumb și câteva midii proaspete. Se mănâncă midiile și se bea zeama, o dată pe zi, timp de două săptămâni. Se curăță o rață mandarin și se fierbe În apă, la foc potrivit, cu ciulin de baltă și un pic de ghimbir, până ce se frăgezește. Se mănâncă În interval de două zile. Se prăjesc În ulei vegetal patru uncii de nuci până devin crocante. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
doar un proiect ce conține garanția democrației. Cea mai importantă determinantă a nostalgiei este cea a diferențierii sociale În comunism deosebirile nu erau de natură economică, statul este patronul. Era o stratificare subtilă, mult mai suportabilă. O clasă subțire de mandarini și o masă mare, indistictă. Mandarinii se deosebeau doar prin consum, aveau magazine speciale, de fapt se făcea totul pentru a se ascunde diferența. Pentru oamenii obinșnuiți cu acestă formă de diferențiere, situația de astăzi este intolerabilă. Diferențierea pe principii
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
democrației. Cea mai importantă determinantă a nostalgiei este cea a diferențierii sociale În comunism deosebirile nu erau de natură economică, statul este patronul. Era o stratificare subtilă, mult mai suportabilă. O clasă subțire de mandarini și o masă mare, indistictă. Mandarinii se deosebeau doar prin consum, aveau magazine speciale, de fapt se făcea totul pentru a se ascunde diferența. Pentru oamenii obinșnuiți cu acestă formă de diferențiere, situația de astăzi este intolerabilă. Diferențierea pe principii economice este respinsă de o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Proustă se îmbină cu sugestii de morfologia culturii (Tipare de cultură, Atic și asiatică", iar caracterizările unor opere (Sadoveanu, G. Călinescuă se impun prin îndrăznețe, deși armonioase forme cristalografice . În octombrie ", Mircea Martin semna o caldă evocare cu titlul Un mandarin al spiritului (ca o curiozitate notăm faptul că evocarea este scrisă la timpul trecut, vorbind despre un Vladimir Streinu defunct; or, autorul Paginilor de critică literară s-a stins la " noiembrie ". Cu siguranță că precizarea temporală de la finele evocării - octombrie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
propun să încep cu prefigurările temei, creionate sporadic și spontan, în Letopisețul Țării Moldovei, de un cronicar moldovean școlit în Polonia, Miron Costin (este vorba despre două episoade alerte și uimitor de moderne, primul, pur istoric, având în centru uciderea "mandarinului" domnitorului Iliaș, grecul Batiște Veveli, iar al doilea, memorialistic, fiind axat asupra descrierii unei invazii a lăcustelor). Exegeza mea se va desface, apoi, în trei direcții de bază, în funcție de ancrajul ontologic al terifiantului textual. Prima dintre ele va pune în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
spre "recenzat" cărți despre care, la drept vorbind, n-ar prea fi scris nimeni. A fost totuși de acord, cam cu vreo trei propuneri din partea noastră în șase ani, să zicem, cu condiția ca volumele să nu fie semnate de "mandarinii" scrisului de după anii nouăzeci, așa zisa "elită" gerontocrată sau tinerii genialoizi publicați în virtutea unor considerente mai curând cronologice sau comerciale, decât axiologice. Acest tip de autori era domeniul aproape privat al unor D. C. E., C. C., A. Ș, S. L. sau D.
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]