261 matches
-
a VIII - a, Dana Leric, Ardelean Tatiana, Joldea Voichița, și la chitară Emilian Banea. A treia generație a fost aproximativ din anul 1978 sub conducerea fratelui Adi Brancovan. Această orchestră a fost înviorată prin Orzac Palaga și Orzac Maria la mandolina I, Miculiț Eleonora și Neli Pantea la mandolina a II - a, Ileana Bradin, Banea Estera, la mandolina a III - a a fost Miculiț Aurelia iar mandolina a VIII - a Miculiț Haritina.174 A patra generație de orchestră a fost dirijată
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Voichița, și la chitară Emilian Banea. A treia generație a fost aproximativ din anul 1978 sub conducerea fratelui Adi Brancovan. Această orchestră a fost înviorată prin Orzac Palaga și Orzac Maria la mandolina I, Miculiț Eleonora și Neli Pantea la mandolina a II - a, Ileana Bradin, Banea Estera, la mandolina a III - a a fost Miculiț Aurelia iar mandolina a VIII - a Miculiț Haritina.174 A patra generație de orchestră a fost dirijată de Cornel Farcaș și Teodor Redeș în perioada
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
a fost aproximativ din anul 1978 sub conducerea fratelui Adi Brancovan. Această orchestră a fost înviorată prin Orzac Palaga și Orzac Maria la mandolina I, Miculiț Eleonora și Neli Pantea la mandolina a II - a, Ileana Bradin, Banea Estera, la mandolina a III - a a fost Miculiț Aurelia iar mandolina a VIII - a Miculiț Haritina.174 A patra generație de orchestră a fost dirijată de Cornel Farcaș și Teodor Redeș în perioada anilor 1980. Această orchestră a fost formată din Mimi
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Adi Brancovan. Această orchestră a fost înviorată prin Orzac Palaga și Orzac Maria la mandolina I, Miculiț Eleonora și Neli Pantea la mandolina a II - a, Ileana Bradin, Banea Estera, la mandolina a III - a a fost Miculiț Aurelia iar mandolina a VIII - a Miculiț Haritina.174 A patra generație de orchestră a fost dirijată de Cornel Farcaș și Teodor Redeș în perioada anilor 1980. Această orchestră a fost formată din Mimi Miculiț, Adina Șoimoșan, Pantea Corina, Pantea Filuța, Irimie Floretina
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Irimie Loredana și Tripon Lidia. A cincea generație a fost dirijată de Mărioara Ivan iar apoi de Doru Brancovan începând cu anul 2003. Totuși trebuie menționat faptul că această generație a fost formată din orchestranți din mai multe generații. La mandolina I: Mărioara Ivan, Dana Brancovan; mandolina a II-a: Casiana Tudoroiu, Nela Dumitran; mandolina a VIII-a: Haritina Struț; mandolă: Mariana Ștefănescu; chitară: Cornel Ștefănescu, Marcel Opriș, Alina Lucaci, Jurcoi Emanuel, Doru Brancovan. A șasea generație de orchestră a fost
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
cincea generație a fost dirijată de Mărioara Ivan iar apoi de Doru Brancovan începând cu anul 2003. Totuși trebuie menționat faptul că această generație a fost formată din orchestranți din mai multe generații. La mandolina I: Mărioara Ivan, Dana Brancovan; mandolina a II-a: Casiana Tudoroiu, Nela Dumitran; mandolina a VIII-a: Haritina Struț; mandolă: Mariana Ștefănescu; chitară: Cornel Ștefănescu, Marcel Opriș, Alina Lucaci, Jurcoi Emanuel, Doru Brancovan. A șasea generație de orchestră a fost dirijată de Redeș Teodor iar apoi
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
iar apoi de Doru Brancovan începând cu anul 2003. Totuși trebuie menționat faptul că această generație a fost formată din orchestranți din mai multe generații. La mandolina I: Mărioara Ivan, Dana Brancovan; mandolina a II-a: Casiana Tudoroiu, Nela Dumitran; mandolina a VIII-a: Haritina Struț; mandolă: Mariana Ștefănescu; chitară: Cornel Ștefănescu, Marcel Opriș, Alina Lucaci, Jurcoi Emanuel, Doru Brancovan. A șasea generație de orchestră a fost dirijată de Redeș Teodor iar apoi de Doru Brancovan începând din 2003-2004. Această orchestră
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Ștefănescu, Marcel Opriș, Alina Lucaci, Jurcoi Emanuel, Doru Brancovan. A șasea generație de orchestră a fost dirijată de Redeș Teodor iar apoi de Doru Brancovan începând din 2003-2004. Această orchestră a fost formată din Struț Alina și Diana Corleciuc la mandolina I, Struț Amalia la mandolina a II-a, Ligia Opriș la mandolă, Struț Laura la mandolina a VIII-a, Cristian Lucaci și Nicu Sânzian la chitară. 11. FORMAȚIA FANFAREI 11.1. DIRIJOR Doru Brancovan a venit în Cuvin în anul
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Jurcoi Emanuel, Doru Brancovan. A șasea generație de orchestră a fost dirijată de Redeș Teodor iar apoi de Doru Brancovan începând din 2003-2004. Această orchestră a fost formată din Struț Alina și Diana Corleciuc la mandolina I, Struț Amalia la mandolina a II-a, Ligia Opriș la mandolă, Struț Laura la mandolina a VIII-a, Cristian Lucaci și Nicu Sânzian la chitară. 11. FORMAȚIA FANFAREI 11.1. DIRIJOR Doru Brancovan a venit în Cuvin în anul 1991 și s-a implicat
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
dirijată de Redeș Teodor iar apoi de Doru Brancovan începând din 2003-2004. Această orchestră a fost formată din Struț Alina și Diana Corleciuc la mandolina I, Struț Amalia la mandolina a II-a, Ligia Opriș la mandolă, Struț Laura la mandolina a VIII-a, Cristian Lucaci și Nicu Sânzian la chitară. 11. FORMAȚIA FANFAREI 11.1. DIRIJOR Doru Brancovan a venit în Cuvin în anul 1991 și s-a implicat în dirijarea corului din anul 1998, iar în dirijarea orchestrei din
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
rămas, pentru cea mai mare parte a publicului, doar o convenție pură. De fapt, erudiții preiau tendința parodică din literatura populară, colportată, și atunci ca și în Antichitate, de rapsozi sau "poeți ambulanți", ori de "orbi cu chitara sau cu mandolina lor atârnată de gât, care trăiau din această meserie", cum scrie, la pagina 408 a Istoriei lui, Francesco De Sancits. Sub auspiciile așa-numiților cantastorie ("cântăreți de povești, romanțete sau romanțe"), romanele franțuzești și cântecele eroice sunt traduse, imitate și
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dansatoarei / Împletește o beteală din vînturile bolnave...” O scenă trubadurescă poate fi la fel de bine tiparul imaginativ În care apare turnat un peisaj, ca În poemul XIII din același volum: „Ploaia - cîte scări de mătase pentru buclele ochiului /.../ CÎnd cavalerul cu mandolina amurgului la subțioară se oprește sub balconul de apă / Și castelana desprinde ca o fundă surîsul din cascada de azur al singurătății / CÎmpiile dansează cu pasul lent În ierburi”; după cum bîlciul, ca alt teritoriu al miracolelor elementare, poate sugera (În
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
aIV-a, a urmat și despărțirea de doamna învățătoare, dar îl voi avea ca profesor de limba rusă pe domnul Costache Buraga. Și astăzi știu să cânt în limba rusă „Pescarul amator” și încă alte cântece. întotdeauna, însoțit de o mandolină ne învăța diverse cântece. Nu se pot uita plimbările pe care le făceam în împrejurimi, escaladările pe diferiți versanți ai dealurilor noastre, legați cu funii escaladam malurile abrupte, eram adevărați alpiniști. După terminarea studiilor (liceu și facultate), m-am întors
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
orelor și pentru instrucția noastră culturală. Mergeam în excursii cu dumnealui și fiecare ieșire în natură pentru noi era un prilej de cunoaștere. Ne făcea ,,cunoștință“ cu fiecare plantă sau vietate. înjghebase un cor școlar unde ne acompnia ori cu mandolina, ori cu acordeonul, ori cu fluierul. Și n-avea cum să nu-i iese bine pentru că domnul profesor cânta după note. îmi amintesc de piesele de teatru pe care domnia sa le scria și în care jucam cu prilejul serbărilor școlare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
militară, comerțul, artele plastice, arhitectura și muzica primind în terminologiile lor numeroase elemente italiene: adagio, altesse, andante, aquarelle, arcade, balcon, baldaquin, banque, banquet, bastion, bouffon, briga-de, brigand "infanterist", burlesque, cabinet, cantine, caprice, caresse, charlatan, costume, embuscade, escadron, façade, frégate, gouache, mandoline, mercatile, modèle, opéra, pédan-tesque, réussir, révolter, risque, salon, violoncelle etc. Spaniola a primit și ea de-a lungul timpului un număr însemnat de italienisme aparținînd acelorași domenii ca cele intrate în franceză: balcón, banca, charlatan, fachada, medal-la, soneto etc. În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Stavri, Radu D. Rosetti, Ion Gorun (Al. I. Hodoș). În foileton se dă o traducere din Henri Rochefort, sub titlul Întâmplări din viața-mi. Alte traduceri se fac din A. S. Pușkin (Răzbunarea damei de treflă) și din Paul Verlaine (poezia Mandolina, în versiunea lui Ernest Istrati). R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290251_a_291580]
-
șase desene ce reduceau imaginea ei compozită la diferite "lecturi": plaja de la Cape de Creus cu o femeie șezând, văzută din spate, reparând pânza unei vele, și o barcă; un filosof culcat; fata unui arierat mintal, chior; un ogar; o mandolină, un vas cu pere, două smochine pe masă, un animal mitologic. La această pictură se referea, probabil, Breton când a scris, în "Cele mai recente tendințe în pictura suprarealistă" (1939), că rafinamentul metodei paranoico-critice l-a condus pe Dalí "să
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cinci ani și jumătate. În cadrul unei serbări am obținut locul I și cred că de atunci mi-am dat seama că am o chemare spre muzică și că aș putea realiza ceva frumos. Tot atunci am învățat să cânt la mandolină, dar abia în clasa a IV-a am început să studiez mai intens. Am făcut pianul până în clasa a IX-a, însă a trebuit să renunț la ideea de a da admitere la un liceu de muzică, deoarece cel de la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
trei-patru pretendenți dar fiecăruia i-a găsit câte o chichiță, câte o meteahnă, deși, cinstită să fiu, păreau oameni destoinici și la locul lor. Ba erau chiar chipeși, unul din Valea Hogii, parcă Bușilă îl chema, știa să cânte din mandolină. Ba Emilia l-a luat oarecum în râs spunând în versuri, că se pricepe și la astea: Când n-om avea făină/ Cântăm la mandolină» și așa mai departe. Eu ce să spun, ea este umblată, cunoaște multe, ce s-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
erau chiar chipeși, unul din Valea Hogii, parcă Bușilă îl chema, știa să cânte din mandolină. Ba Emilia l-a luat oarecum în râs spunând în versuri, că se pricepe și la astea: Când n-om avea făină/ Cântăm la mandolină» și așa mai departe. Eu ce să spun, ea este umblată, cunoaște multe, ce s-o învăț eu ce are de făcut cu viața ei. Când o veni, am să-i povestesc ce miai spus tu azi; și își luară
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
viitor să realizez mai multe ca până acum. Cântecul popular este o parte din sufletul românesc și o parte din sufletul meu! ALBU MIRUNA IOANA cl. a Vl-a A Budeanu Naomi X H - "am început să învăț să cânt la mandolină din toamna anului 2007 fiind îndrumată de părinți. Atunci a venit o doamnă profesoară de muzică Lidia Moțoc din Roman. Lecțiile le-am făcut în biserică pentru că eram în jur de 20 de fete. Am învățat să cânt muzică creștină
Sfera by Pavăl Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93597]
-
îndrumată de părinți. Atunci a venit o doamnă profesoară de muzică Lidia Moțoc din Roman. Lecțiile le-am făcut în biserică pentru că eram în jur de 20 de fete. Am învățat să cânt muzică creștină. Îmi place să cânt la mandolină pentru că prin cântările mele Il slăvesc pe Dumnezeu. Acum cânt în corul bisericii Penticostale Maranata din Pașcani". Samson Cătălin-Marian X H - cântă la pian În școala noastră mai avem elevi care cântă la chitară, flaut, blockflote, orgă, toți fiind pasionați
Sfera by Pavăl Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93597]
-
une absurdité. Les générations futures ne profiteront que de ce qui est fait pour le bien de l’homme dșs aujourd’hui” (Anatoli Adamichine, „Voués et dissensions?”, în „Temps nouveaux”, no 13/1989, p. 8). *„Fericirea nu e o chestiune de mandolină”, a zis Paul Popescu-Neveanu, venit să conferențieze la Bacău. Aș fi vrut să-i replic: „Fericirea e urarea pe care o primim periodic prin cuvîntările Tovarășului”, dar am tăcut. A discuta, azi, despre fericire e similar cu a discuta despre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fost conduși imediat la club, unde, în rumoarea specifică unor atari momente, se aștepta începerea serbării. Prezența noastră a fost receptată ca un semn că ea nu mai poate să întîrzie. Cu răbdare (dublată de jenă), am ascultat formațiile de mandoline și muzicuțe și am urmărit, apoi, spectacolul „Brigada știe tot” și (cum va scrie reporterul ziarului) „evoluția grupului de dans tematic”, laureat al Festivalului „Cîntarea României”. După atîtea zdrăngăneli și tropăituri îndelung aplaudate, orice șezătoare literară ar fi fost inoportună
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Descrierea este savuroasă: "Cei din Escadrila 59 nu pregătiseră nimic și se părea că nici nu aveau de gând să iasă din rolul de spectatori de meserie, cu toate că în rândurile lor existau și aici "adevărate talente". Astfel Costică Dimache, cu mandolina și cu chitara lui, ca și cu "gurița" lui, în așteptarea alarmelor, de atâtea ori înveselea pe cei ce aveau plăcerea să-l asculte cum, acompaniindu-se singur când cu un instrument, când cu altul, își cânta repertoriul: "Piatră, piatră
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]