692 matches
-
Când Ripley îl puse jos, Jones miaună și-și întinse senzual lăbuțele. Ripley se înapoie la post. ― Iată-ne. Kane verifica propria consolă, mângâind cu ochii numeroasele automatisme, căutând contrastele și incertitudinile, pe când Ripley și Lambert activau controalele necesare și manetele de pornire. Puntea fu cuprinsă de o agitație febrilă: alte semnale de diferite culori umplură panourile de lectură și ecranele, creând un adevărat foc de artificii. Ai fi zis că instrumentele își manifestau prin această aparentă dezordine bucuria de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
în fața întunecată a planetei. Pe astronavă, o linie dreaptă tăie un strat fin de nori, lăsând de-o parte o zonă strălucitoare, iar de cealaltă, una întunecată ca un cavou. ― Urcă. Urcă. Fiți gata. (Lambert răsturnă mai multe serii de manete.) Fiți gata. Cinsprezece secunde... zece.... cinci... patru. Trei, doi, Unu. Blocați. ― Detașați, ordonă cu hotărâre Dallas. Scurte răbufinri de gaz scăpară între Nostromo și masa greoaie a platformei de rafinărie. Cele două straturi artificiale, una minusculă și locuită, cealaltă gigantică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
superviză faza finală, reglând căderea pe ultimii metri cu mai multă precizie decât cel mai bun pilot uman. ― Coborâre pe reactoare de sustentație, anunță. ― Stingeți motoarele de înaintare. Dallas procedă la o ultimă verificare de preavertizare apoi blocă mai multe manete în poziție OFF. ― Motoare de înaintare stinse. Reactoarele de sustentație funcționează perfect. Brusc, o pulsație regulată străbătu nava. ― Nouă sute de metri. Progresia continuă, zise Kip cu ochii fixați pe pupitru. Opt sute. Șapte sute. Șase. Continuă numărătoarea inversă din sută în sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de pe orbită pe planetă e floare la ureche pe lângă un salt sol-sol pe furtuna asta! ― O.K. Acum știm pe ce vom merge. Să găsim acum în ce ne deplasăm. Ash, dă-ne primele elemente atmosferice. Ofițerul științific împinse câteva manete. Pe coca lui Nostromo o minusculă protuberanță dispăru făcând să apară o rolă metalică avansând silențioasă în vânt și praf. Într-un minut, aspiră o "gură" din atmosfera acestui glob. apoi, odată preluarea fiind încheiată, fiola reintră în carapacea protectoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
recomandare cam inutilă, dat fiind că pe navă nu putea să existe vreo persoană neautorizată și că oricine avea nevoie să urce la bordul lui Nostromo era autorizat să utilizeze sasul. Kane declanșă lunecarea scutului de protecție, care eliberă trei manete. Le coborî în ordine. Se auzi un șuierat și ușa blindată se răsuci. Pătrunseră în încăpere. Pe pereți atârnau șapte costume presurizate. Erau voluminoase, incomode, dar absolut necesare pe această planetă în caz că evaluările făcute de Ash în privința atmosferei se dovedeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Kane.) Închideți tambuchiul interior. ("Execul" manipulă comenzile și ușa blindată se răsuci în sens invers, închizându-se și îi izolă de restul navei.) Deschide acum în exterior. Kane repetă aceeași procedură care le îngăduise intrarea în sas. După coborârea ultimei manete, se înapoie lângă colegii lui și așteptă. În mod inconștient. Lambert se întoarse pe jumătate la deschiderea spre exterior, ca o reacție instinctivă la apropierea necunoscutului. Tambuchiul alunecă pe-o parte. Valuri de praf și vapori se-nvolburau în fața oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Ash. Ne recepționezi perfect? În laboratorul științific situat sub burta astronavei, Ash își luă privirea de la formele neclare care se îndepărtau de navă și-și concentră atenția pe pupitrul luminat abundent. Trei imagini se detașau precis pe ecran. Trase de manetă. Scaunul pe care era așezat lunecă și se opri, fixându-l pe Ash exact în centrul ecranului strălucitor. ― Vă văd precis. Vă aud tare și clar. Am o imagine bună pe consolă, aici. Nu cred că vă voi pierde. Ceața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
O privi pe Lambert.) Gata? Ea-și cobora ochii. El apăsă pe un buton: Urmă o zguduitură și platforma o luă în sus pe lângă coca lui Nostromo și se imobiliză lângă blindajul delimitat al deschiderii. Căpitanul lăsă în jos o manetă. Panoul exterior al sasului alunecă într-o parte și intrară. ― Presurizat? îl întrebă Lambert. ― N-are importanță. Așa economisim un plin de aer. Ajungem înăuntru într-un minut și atunci putem să ne descotorosim de costumele astea blestemate. Închiseră în urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Nu te mai gândi la Kane. (Apăsă pe cele două butoane, înjură printre dinți.) Nici aici, încearcă pe următorul, Brett. ― Just. Se deplasă, puse din nou celula pe care o verificase în locașul ei. Parker lăsă în jos mai multe manete de pe consola prinsă pe perete. Poate reușeau să delimiteze linia distrusă. Modulul 12 conținea o sută din camerele de accelerare a particulelor. Gândul că trebuia să verifice manual fiecare dintre ele pentru a o găsi pe cea proastă îl făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
cinci virgulă trei două minute! Dacă ne menținem fără probleme până acolo, se gândi ea. ― Pare corect, murmură Dallas urmărind două linii de; extensie pe un ecran de control cu un aer de satisfacție. Porniți gravitația artificială! Lambert împinse o manetă. Nava se cabră. Stomacul lui Dallas se răzvrăti când gravitația sleită a micii planete care se îndepărta fu înlocuită de-o împingere fantastică, implacabilă. ― Pornită, raportă Lambert după ce organele ei interne își regăsiră locul. Ochii lui Ripley se plimbau fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
greoaie a rafinăriei. ― Poziționat, zise ea. ― Du-ne înăuntru! Dallas urmărea insistent un lector de distanță cu degetele împingând un rând de butoane roșii. ― Ne apropiem. (Ripley controla două ecrane în același timp.) Distanța diminuează. Douăzeci... cincisprezece... Pus. Împinse o manetă. Dallas dădu drumul la butoanele roșii. ― Motoarele oprite și propulsia principală compensată. Suntem în stabilitate inerțială. Activați închizătura hiperpropulsiei. ― Activată, îl informă Ripley. Suntem atașați! Activat, Nostromo va produce o împingere de hiper propulsie destul de puternică pentru a trage la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se pricepea la vorbe. ― Să terminăm, zise Lambert. Dallas se gândi că nu era un epitaf deloc potrivit, dar nu-l ducea mintea la altceva decât că pierdeau un timp prețios. Îi făcu un semn lui Ripley. Aceasta coborî o manetă. Țambuchiul exterior ieși, iar aerul care stagna în sas, propulsă sicriul în neant. Fu o înmormântare rapidă. Dallas nu era dispus să prelungească acest ceremonial funebru. Kane, fie-i sufletul împăcat, dispăruse în hăul cosmic mai simplu decât trecuse de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
la capăt, în locul în care coca era ușor bombată înspre exterior. Acolo era un mic sas. Apăsă pe un buton. Tambuchiul blindat glisă. Cockpitul ambarcațiunii stelare era deschis. Urcă în mica navă și se așeză. Mâna-i atingea o altă manetă roșie, pe tabloul de bord, dar fără s-o apese. Deschiderea tambuchiului coridorului fusese deja înregistrată pe pasarelă. Dacă unul dintre ei remarcau manevra, nu se alarma. În schimb, închiderea cockpitului navei ar fi motiv de îngrijorare. Îl lăsă deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
deschide încet. Ripley ezită, se gândi să spună ceva, dar o văzu pe Lambert dând energic din cap. Chiar dacă Parker se înșela, ce aveau de pierdut? Doar puțin aer. Pe de altă parte, dacă știa ce făcea... ea coborî o manetă. Pe puntea inferioară, un vaiet, ca un geamăt, ajunse la urechile lui Parker, care se lipi de perete. Tambuchiul inferior al sasului luneca într-o parte. Creatura se ivi dintre dârele de umbră și se apropie. În sas clipeau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
indicatorului. Străinul trecut peste prag. Intră cu totul în sas. Nu era decât la un metru de intrare, dar dacă bănuia ceva? Sau se răzgândea? ― Acum, urlă. Acum! Ripley, pregătită să acționeze închiderea tambuchiului, era pe punctul de a coborî maneta când soneria de alertă a lui Nostromo răsună în cursive. Ea și Lambert tresăriră. Se priviră șocate. Ripley împinse maneta. Creatura auzi și ea soneria. Mușchii se contractară și sări înapoi, țâșnind peste prag într-un salt incredibil. Unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
bănuia ceva? Sau se răzgândea? ― Acum, urlă. Acum! Ripley, pregătită să acționeze închiderea tambuchiului, era pe punctul de a coborî maneta când soneria de alertă a lui Nostromo răsună în cursive. Ea și Lambert tresăriră. Se priviră șocate. Ripley împinse maneta. Creatura auzi și ea soneria. Mușchii se contractară și sări înapoi, țâșnind peste prag într-un salt incredibil. Unul din apendicele lui, fu prins în închizătura porții blindate. Din rană izbucni un lichid care începu să fiarbă. Străinul emise un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
imprimate de lectori. COCĂ AVARIATĂ ― PANOURILE ETANȘE DE ALERTA ÎNCHISE! Activă intercomul: ― Ash, adu oxigen și vino la sasul principal prin ultima ușă ferecată. ― Bine. Vin imediat. Ripley înainta clătinându-se, căutând să respire aerul rarefiat și puse mâna pe maneta care deschidea ușa blindată care dădea în secțiunea următoare, acolo unde aerul era prezervat. În ultimul moment, chiar înainte de a acționa butonul își dădu seama că era vorba de cloazonul ce dădea în sas. Îngrozită, își retrase mâna, făcu drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
mașinilor. Totul funcționa normal, regulat, în așteptarea unui stăpân care să le arate ce aveau de făcut. Prin puzderia de cadrane, se afla tabloul de control, deosebit, de culoare roșie. Îl parcurse cu privirea, citi instrucțiunile scrise deasupra, apoi coborî manetele într-o ordine precisă. Un întrerupător dublu era acoperit de apărătoare de plastic. Cercetă aparatul, făcu doi pași înapoi și-l lovi cu toată puterea. Așteptă o veșnicie până când sirenele de alertă intrară în funcțiune. Prin intercom răzbiră niște părâituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
vor fi supraîncălzite în trei minute, douăzeci de secunde. O înconjura un zid de căldură, fumul domnea în habitaclu și mașinăria își manifesta morocănos suferința. Își trecu mâna peste fruntea asudată. Reuși să ajungă la tabloul de control și ridică manetele în ordinea în care le coborâse cu câteva minute mai devreme. Sirenele își continuau lamentația acută. ― Atenție! motoarele vor fi supraîncălzite în trei minute! Suprasarcină critică a motoarelor în trei minute! Cu fața aprinsă, respirând din greu, Ripley acționă microfonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
care dădea în exterior. Instantaneu, tot aerul conținut în ambarcațiunea stelară precum și diverse instrumente nefixate fură aspirate în vid. Creatura urmă mișcarea și, în violența vârtejului, unul din apendice agăță piciorul lui Ripiey... care se clătină în gol. Aproape de ea, maneta de închidere a sasului părea să o sfideze... Doamne, fă să o ajung. Cu un efort disperat, trase de manetă. Ușa blindată a sasului se închise, scăpând de strânsoarea entității care astfel fu aruncată în exterior. Acidul începea să roadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
urmă mișcarea și, în violența vârtejului, unul din apendice agăță piciorul lui Ripiey... care se clătină în gol. Aproape de ea, maneta de închidere a sasului părea să o sfideze... Doamne, fă să o ajung. Cu un efort disperat, trase de manetă. Ușa blindată a sasului se închise, scăpând de strânsoarea entității care astfel fu aruncată în exterior. Acidul începea să roadă metalul sasului. Ea ajunse la consola tabloului de bord și activă motoarele. Pupa navei luă foc. Carbonizată, creatura se învârtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de întuneric spre care dădea ușa. În beznă luceau stins, verzui, mari suprafețe de sticlă, în spatele cărora întunericul parcă se coagula în forme indistincte. Gina închise ușa și pipăi peretele din dreapta, unde se afla un panou electric. Ridică o mică manetă în formă de furcă și începu să se facă din ce în ce mai multă lumină, deși nu se zărea nici aici vreo sursă. Pur și simplu, încetul cu încetul, tot ce puteam vedea căpăta de la sine formă și culoare, din ce în ce mai vii și mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
iar peștii grei, de poate zece kilograme, se zbătuseră până răsturnaseră cilindrii și acum izbeau cu cozile ude dalele podelei, căscând din fălcile dințate. Gâfâind, am ajuns în fine în sala mineralelor, care aruncau umbre colorate pe pereți. Am găsit maneta de unde aprinseserăm lumina, dar nici urmă de ușă! Și fusese acolo, ușa stacojie care dădea spre coridorul subteran. Am pipăit toți pereții, aproape plângând de disperare, dar fără rezultat. Trebuia să ieșim pe poarta muzeului. Dacă era încuiată, eram pierduți
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
măturând municipii, un pătrat magic pe fruntea actorului. Am văzut un tiran trăgând apa la tron, o javră vărsând briliante, un cadavru sculîndu-se în picioare, un doctor scoțîndu-și ochii. Și morminte deschise, și morții în camuflaj zornăind pe tancuri, învîrtind manetele tunurilor de pe crucișătoare. Armate osoase trăgând cu bazooka, zvârlind peste orașe mine de brand, sticle incendiare, cearceafuri. Feldmareșalul carnagiului călare pe râuri. Butoaie de benzină arzând în alimentare. Arhive de filme în flăcări. Vânzători necrozați, lăptărese cu zona zoster. Populații
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mai e iarnă. — Mai stai oleacă, îl roagă pe vatman. Se ține strâns cu mâna de bară și pune primul picior cu teamă jos. Dacă nebunu ăsta de vatman pornește acu ? Vatmanul scuipă-ntr-o parte, a pus mâna pe manetă, atâta doar că n-o trage. — Ce n-oi sta acasă ? o întreabă. Poate a auzit, poate n-a auzit, dar nu-i răspunde ; tocmai își pune și al doilea picior jos, cu grijă, și se ține strâns cu mâna
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]