50,709 matches
-
universitar timișorean (selectate de Teodor Stanca, participant la evenimente) constituie partea cea mai importantă a volumului Ioanei Boca. Sintezei pe care o face autoarea (privind schimbările de orientare politică aduse de Raportul Hrușciov, încercările de liberalizare din Polonia și Ungaria, manifestările populare de la Poznán și Budapesta și reacțiile românești, oficiale și neoficiale, față de acestea) îi lipsește unitatea, o logică internă de ordonare a faptelor și, mai ales, claritatea - presupune, de exemplu, o seamă de cunoștințe ale cititorului despre desfășurarea revoluției ungare
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
evenimente au tendința să treacă, filosofic, în categoria mare a ficțiunii. Și nu doar în estul fost "sălbatic". Experiența decernării premiului Nobel lui Soljenițîn a dezvăluit teama autorităților occidentale - în speță, suedeze - de a nu "supăra" autoritățile sovietice printr-o manifestare publică prilejuită de onorantul (pentru poporul rus) moment și a dus, peste câțiva ani, la decernarea aceluiași premiu - pentru echilibru? - chiar "autorului" romanului Pe Donul liniștit. Aleksandr Soljenițîn, Vițelul și stejarul. însemnări din viața literară. 2 volume. Traducere din rusă
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
pubele de gunoi, după care vin, în planul trei, grupuri compacte agitînd mături, pancarte, lozinci, furculițe și tigăi goale. Dincolo de plastica lui propriu-zisă, de cromatică și de ritmurile mișcării, marșul este și o formă explicită de ridiculizare și demitizare a manifestărilor festive de altădată, cu tenta lor misticoidă și delirantă. El demontează procedeele prin care comunismul se privea narcisiac și se autocelebra. Caricatură a obișnuitelor alaiuri și manifestații, ceremonialul încriminează și factorii de putere ai momentului care se așază într-o
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
manifestații, ceremonialul încriminează și factorii de putere ai momentului care se așază într-o directă relație de continuitate cu regimul de dinainte de l989. Disperarea, sărăcia și frustrările colective și-au găsit în acest tip de acțiune forma lor optimă de manifestare. Distanțîndu-se de patetismul și de accentele isterice din primii ani postrevoluționari, protestul public al sindicaliștilor s-a apropiat, uneori, de expresia unui veritabil act artistic. În care spectatorii ocazionali au fost implicați ca element de compoziție, ca partener civic și
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
pe oamenii presei. Retorica mea funcționează încă și mă-ntreb: pentru faptele probate de jurnaliști - mită, corupție, afaceri necurate, trafic de influență, destrăbălări, nerușinări - cîți vinovați și-au găsit pedeapsa în urma sesizărilor presei făcute cu argumente și dovezi? Întoarcerile la manifestările activiste din anii '50 nu pot avea legătură cu spiritul european și mult comentata integrare. Declarații ca cele ale lui Dîncu, "terorismul s-a născut în presă", apoi legea lui Pașcu, legea audio-vizualului, care nu și-a dus schimbările pînă
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
atenționare, cu mult înainte înainte de culoarea verde. Șoferul din prima mașină tresare, se uită la stop, pune mîna pe schimbătorul de viteze, nu înțelege de ce se intensifică claxoanele. întrebarea rămîne deschisă. 2. Dialogul șofer-cunoscuți. Acest dialog are diverse tipuri de manifestare: șoferul vede, din întîmplare, un amic. De surpriză apasă pe claxon. Cu cît e surpriza mai mare, cu atît se prelungește și sunetul. începe un dialog pe fereastra automobilului care face ca toate mașinile din spate să claxoneze. Dacă amicul
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
Paleologu, N. Steinhardt, Barbu Cioculescu, Alexandru George, Nicolae Manolescu Livius Ciocârlie, Mihai Zamfir ș.a. E la mijloc o stare deschisă, generoasă, orientată spre o varitate caleidoscopică de subiecte pe care pedanteria n-o poate înăbuși, care renaște ca o firească manifestare a intelectului sensibil și talentului expresiv. Disprețuite de instanțele erudiției în sine, nu o dată pe cît de bornate pe atît de geloase, ca și de trapezele acrobațiilor interpretative ce își zic metode, textele eseistice exprimă pulsația imediată a spiritului și
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
Laura Farina. A fost o escală inevitabilă în campania electorală de la fiecare patru ani. Dimineața sosiră furgoanele trupei de actori. Mai tîrziu veniră camioanele cu indienii tocmiți pe care-i duceau prin sate pentru a îngroșa rîndurile mulțimii, în cursul manifestărilor oficiale. Cu puțin înainte de unsprezece, cu muzica și petardele și jeepurile cortegiului, apăru automobilul ministerial de culoarea siropului de fragi. Senatorul Onésimo Sánchez stătea placid și fără vîrstă în mașina cu aer condiționat, însă îndată ce deschise portiera îl înfioră o
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
pericolul ca o asemenea voce să fie auzită public, ori de câte ori exista pericolul ca o asemenea voce să pătrundă în opinia publică, factorul politic intervenea decisiv și frângea orice încercare de formulare a unei cugetări contravenind liniei oficiale. În anii stalinismului manifestările de independență erau pedepsite cu închisoarea; după aceia, prin mijloace mai rafinate, dar implacabile, a fost înlăturată posibilitatea răspândirii unor idei contrare dogmei. Asta nu înseamnă că n-au existat cazuri remarcabile când, cu riscuri și consecințe personale grave, au
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
cazuri izolate: ele nu puteau pune în pericol sistemul. Până în decembrie 1989 discuțiile se purtau pe ascuns, numai cu prieteni siguri (din nefericire, cum s-a dovedit, de multe ori erau doar aparent siguri). Forța coercitivă a sistemului descuraja orice manifestare independentă. era explicabilă și, până la un punct, justificată. Dar, după decembrie 1989 situația s-a schimbat radical în această privință. Oricâte nemulțumiri am avea, oricâte continuități constatăm cu vechiul regim, din punctul de vedere al libertății de exprimare într-adevăr
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
le-a adus "societatea literară de consum". Tocmai această nehotărîre (nici perspectiva neagră a pătrunderii "regulii pieței" în zona scrisului, nici numai căutarea transcendenței și a inefabilului) face ca cele două tonalități să-și dizolve diferențele. în lumea de sus manifestările divinului nu mai sînt sinonime cu binele, iar în lumea de jos salvarea înseamnă pierderea a ceva de neprețuit, pe cînd moartea este o patrie ca toate celelalte: "așadar mormîntul sălășluiește în primăvară/ atunci vei începe să sapi/ vei săpa
Poezia și asfaltul by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15128_a_16453]
-
devenit o specie literară, ca o provocare: a te expune așa cum ești în fundul sufletului, adică rău. Impulsurile primare ale individului sînt agresive. Individul devine om în măsura în care lucrează asupra lor. Prin artificiu - specificul care-l desparte de animal -, el deturnează dinspre manifestarea imediată impulsul natural". Spre a se apăra (existența e resimțită ca un proces ocult, de factură kafkiană), autorul își asumă (dacă nu și exagerează!) slăbiciunea sub varii chipuri. Își îngroașă cu insistență postura defectuoasă, dezarmată. Își atribuie, cu demoniacă voluptate
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
aici. Din toate textele sale se desprinde un model de gîndire explicativă, conspirativă care numai liniștit nu te poate lăsa în rolul tău de comentator. Imediat intervin schemele de diagnostic pe care Alexandru Mușina le aplică îndeobște tuturor fenomenelor și manifestărilor din cultura română actuală. Una dintre aceste scheme este cea a "nașului": "Obiceiul pămîntului s-a impus și în lumea literară. ș...ț Cîțiva ai ultimilor 30 de ani: Nicolae Manolescu, Mircea Martin (elita intelectuală și valorică), Laurențiu Ulici (profilat
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
politic - urlă ca din gură de șarpe că n-au cadre suficiente, că n-au echipament, că nu fac față criminalității în creștere, realitatea e cu totul alta. Purcedeți la următoarea verificare empirică: faceți raportul între civili și "gradați" la manifestările publice mai acătării și veți fi uimiți ce număr imens de purtători de bulan susținem din debilele noastre salarii. Nu mă refer acum la situațiile în care localitățile din provincie au nenorocul să fie vizitate de către unul dintre "cei mari
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
estetizează chipul, trăind și dormind, cum ar spune Baudelaire, în fața oglinzii. Abătută de la arhetipul său demetric, așa cum punctează exegeta, își cultivă pînă la monstruozitate eul exterior, în intenția unei perpetue reprezentații care să stîrnească admirație. E mai mult decît o manifestare a frivolității, căci intervine un veritabil program al artificializării. O "filosofie" consecutivă deplețiunii emoționale, adică suprimării umanului. Anafectivitatea naște amoralitate, iar amoralitatea e o distrugere a umanului: Există un veritabil program de mise en scène al foartei tinere Aimée de la
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
formării actorului în diverse sisteme și tipuri de învățămînt, un gen de confesiune a unora dintre cei mai importanți regizori și pedagogi ai lumii teatrale din secolul XX, prezenți sau invocați în iunie 2000, atunci cînd Teatrul Odéon a găzduit manifestarea cu titlul Les penseurs de l'enseignement (Gînditorii învățămîntului). Acest volum conservă evenimentul, forța cu care Brook, Mnouchkine, Vassiliev, Penciulescu, de pildă, au abordat subiectul punînd în valoare, mai înainte de orice, raportul personal cu teatrul, cu actorul sau elevul-actor, cu
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
globală a sonorității), apoi - pe parcursul timpului - se va închega în "spectrul plus diatonie" (cum îl numește Ligeti în dialogul menționat mai sus) din Cantos sau agregatele acordice imense, asemenea unor coloane de foc din Deisis și Litanii. Dar dincolo de aceste manifestări sonore ale fiecărui termen al binomului Unu-Multiplu, ceea ce impresionează la Niculescu este modalitatea de alternare a lor. împletirea dintre unison și textură, rarefiere și aglomerare are aici o componentă vizuală, amintind măiestritele efecte de clar-obscur din pictură. De asemenea
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
la restabilirea unor rînduieli patriarhale, la resurecția unei mișcări de extremă dreaptă care și-a dovedit caducitatea (să nu uităm însă că programul năist alcătuia doar o virtualitate, o construcție ideală, iar nu o adeziune la ceea ce urmau să fie manifestările criminale ale unui extremism ale cărui preludii, din păcate, le-a slujit pînă la un punct), ci de a-l lua ca un reper al unui spațiu de spiritualitate și al unui nivel speculativ, ca și al unei înzestrări literare
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
termeni de heroic fantasy, devastările celui de-al Doilea Război Mondial (explicație respinsă în prefața la a doua ediție a romanului chiar de către Tolkien, care nu putea suferi alegoriile: "Alegoria îmi displace, în mod cordial - ce-i drept, în toate manifestările ei și lucrul acesta s-a petrecut încă de cînd am crescut suficient de mult pentru a fi în stare să-i detectez prezența. Prefer de departe istoria, adevărată sau inventată [...]"). Cît despre autor, el ar fi fost hărțuit telefonic
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
un hazard al destinului se stingeau din viață, în Spania și Marea Britanie, două genii ale literaturii universale: Miguel de Cervantes și William Shakespeare. Simbolic, în chip de omagiu, în anii noștri la această dată se sărbătorește Ziua Mondială a Cărții. Manifestările prin care cultura spaniolă își cinstește scriitorul emblematic au devenit tot mai numeroase și variate, cu precădere în ultimele trei decenii. Astfel, în 1975, Ministerul spaniol al Culturii a creat Premiul Cervantes, varianta hispanică a Premiului Nobel pentru literatură, care
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
intitulată "Arta în epoca lui Cervantes", fascinantă incursiune în universul celor mai de preț opere din pictura, sculptura și arhitectura barocă spaniolă. A intervenit de asemenea acad. C. Bălăceanu-Stolnici. Programul zilei de 23 aprilie a cuprins o paletă bogată de manifestări. Cu prilejul Zilei Mondiale a Cărții și a Drepturilor de Autor, Comisia Națională a României pentru UNESCO a prezentat în sinteză legislația în domeniul destul de nou în țara noastră a drepturilor de autor. A urmat o lansare de cărți apărute
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
o personalitate complet transparentă și credea cu naivitate că toți ceilalți sînt asemenea lui. Categoric, lumea sa era una mai bună decît lumea reală. Cartea lui Matei Călinescu este, pînă la un punct , un eseu aproape științific despre autism și manifestările sale, dar și o pledoarie pentru un anumit tip de comportament social față de cei defavorizați de soartă. Într-o lume abrutizată, în care handicapul devine prilej de glume de prost gust și umor ieftin în imbecile show-uri de televiziune
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
să ieșim din templu și să mergem în piețe, trebuie să ne deschidem și să deschidem ușile și ferestrele pentru noua lume. Mult pot face în acest sens tinerii, cu condiția ca păstorii Bisericilor să acorde încredere și spațiu de manifestare tinerelor generații” (p. 157). Sînt idei la care ar putea subscrie fără probleme orice preot sau gînditor ortodox. Firește, nu toate intervențiile din volum sînt la fel de generoase și inocente. Pus să comenteze conflictul din fostul spațiu iugoslav, aflat la vremea
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
pur și simplu, nu vrea să audă decît ce-i convine? l Observator publică (și bine face!) pe ultima pagină a numărului cu pricina protestul A.E.R. referitor la Tîrgul Gaudeamus. Nu se putea să nu se ajungă la acapararea manifestării cu pricina în beneficiul oamenilor puterii. Semnale aveam din anii trecuți. Ar trebui ca editurile semnatare ale protestului - cele mai mari din țară! - să se retragă. l Răsfoind Fracturi (la o nouă... ediție), ne dăm seama că mulți scriitori (din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
din urmă a luat ființă în 1993, din inițiativa lui Aleš Opekar și azi avem 1790 de casete, 199 CD-uri și 89 de înregistrări de gramofon cu lecturi și seminarii underground înregistrate sau filmate, cu muzică interzisă, cu alte manifestări nonconformiste din epocă. Î. Biblioteca dvs. este și un foarte activ atelier de lucru, aici se citește, se copiază, se înregistrază și chiar se cercetează în vederea elaborării unor lucrări științifice, biografii de scriitori disidenți, monografii tematice. R. Biblioteca este deschisă
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]