326 matches
-
Ethan, op. cit., p. 216-217. 48 Gh. Buzatu, România și Trusturile petroliere internaționale pînă în 1929, Editura Junimea, Iași, 1981, p. 143, 165. 49 Arhivele Militare Române, fond 71, Dosare speciale, vol. 59, f. 143. 50 Library of Congress, Washington, D.C., Manuscript Division, W. S. Culbertson Papers, Box 100; FRUS, 1926, II, p. 901-905. 51 Ilie Puia, Relații economice externe ale României în perioada interbelică, Editura Academiei, București, 1982, p. 40. 52 FRUS, 1926, vol. II, p. 898-901; Ilie Puia, op. cit., p.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Box 2) 63 FRUS, 1938, vol. 2, p. 672 64 Hoover Institution, Palo Alto, S.U.A., N. Petrescu-Comnen Papers, Box 11; idem, Box 17 (Memoriul întocmit de N. Petrescu-Comnen, Quelques pages d'histoire veçues) 65 Library of Congress, Washington D. C., Manuscript Division, Joseph Davies Papers, Box 9 66 Idem, W. S. Culbertson Papers, Box 18. 67 Ibidem. 68 Arhivele Militare Române, fond 5418, dosar 4, 1939, Poziția 1638, f. 15. 69 Gh. Buzatu, Din istoria secretă a celui de-al doilea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Marguerat, Le III-e Reich et le pétrole roumain 1938-1940, Genève, 1977, p. 130-135 71 Armand Călinescu, Memorii (publicate de Al. Gh. Savu), în "Almanahul Lumea", 1983, p. 182 72 FRUS, 1939, vol. I, p. 175-176; Library of Congress, Washington D.C., Manuscript Division, Joseph Davies papers, Box 10; Gr. Gafencu, Derniers jours de l'Europe. Un voyage diplomatique en 1939, Egloff, Paris, 1946, p. 123-124 73 Gh. Buzatu, Evoluția României în epoca celui de-al doilea război mondial în viziunea americană, în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în AdI, 4, 1, p. 40 87 Gh. Buzatu, Evoluția... , p. 102 88Arhivele Naționale, București, fond. Președ. Cons. de Min., dosar 269, f. 92 (telegramă nr. 2 670, 14 octombrie 1939, de la Moscova, semnată Davidescu); Library of Congress, Washington D.C., Manuscript Division, Laurence Steinhardt Papers, Box 10 89 Arhivele Militare Române, fond 5 418, dosar 11, 1939. Poziția 1 706, p. 429-431. (Raportul nr. 5 746 al atașatului militar în Turcia, din 24 octombrie 1938); FRUS, 1939, vol. I, p. 485-486
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1982, p. 123-160 107 Arhivele Militare Române, fond 71, SUA, dosar 23, 1945-1948, nepag. 108 N. A. Washington, SUA, Record Group 43, W. W. II, Peace Conference, 1946, Box 123 109 Ibidem 110 Ibidem 111 Library of Congress, Washington D. C., Manuscript Division, Leland Harrison papers, Box 37 112 N. A. Washington, SUA, Record Group 42, W. W., II, Peace Conference, 1946, Box 123 113 FRUS, 1944, vol. I, p. 612 114 Ibidem, p. 613 115 Idem, 1945, vol. I, p. 94-96 116
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un caiet de adnotațiuni. Și multe alte poezii tot astfel sunt scrise. O particularitate a lui Eminescu era că nu spunea nimănui ce scrie, iar dacă scrisese ceva, nu arăta nici colegilor săi de cameră ce-a scris, ci încuia manuscriptul". Și tot în legătură cu aceasta: "Adesea lăsa lucrările sale săptămîni și luni întregi, necitite și necorigiate și se lua la alte lucrări."34 Slavici a observat că Eminescu, ca scriitor "strica multă hîrtie, căci făcea multe corecturi, mai ales în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ARHIVELE STATULUI IAȘI, Fondul Ministerului Justiției, tr. 1382, opis 1560, dosarul 1234: "Fețele ci cer slujbe, în ramul giudecătoresc pi anul 1839", fila 55. 75. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 139-140. 76. IOAN BIANU și G, N1COLĂIASA, Catalogul manuscriptelor românești, III, București, 1931, pag. 348, 350, 351. 77. GH. UNGUREANU, Documente privitoare la biografia lui Eminescu, "Convorbiri literare" Iași, nr. 9, noiembrie 1975, pag. 13. 78. ARTUR GOROVEI, Monografia orașului Botoșani, Fălticeni, 1926, pag. 385. 79. OVIDIU PAPADIMA, Din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
how differ from nonscientific approaches. Most facts observed în psychology are behaviors: verbal behavior, nonverbal communication, psychological activity and șo on. Chapter four, Organizing a Research Experiment, describes how a research article is created by demonstrating what goes into the manuscript for a research report. The organization of a research report follows the logical order of the steps performed în conducting the research: Searching the literature, the researches’ objectives, Designing and Conducting the Study (Defining the independent variables, defining the Dependent
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Brockington, L.H., The Hebrew Text of the Old Testament. The Readings Adopted by the Translators of the New English Bible, Oxford/Cambridge, University Press, 1973. Burrows, Millar (ed.), The Dead Sea Scrolls of the S. Mark Monastery: I, The Isaiah Manuscript with Hababbuk Commentary. Castell, Edmund, Animadversiones Samariticae in Pentatenchum, în B. Walton (ed.) Biblia Sacra Polyglotta, vol. 6, sect. 4: 1-9, Londra, 1657. Castro, F.P.P., El cadre de profetas de El Cairo. Tomo VII: Profetas menores, 1979; Tomo III: Samuel
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Schiffman, L.H., Sheffield în Archaeology and History in the Dead Sea Scrolls, JSOT Press, 1990. Reicke, B., The New Testament era, 1969. Revell, E.J., Biblical texts with palestinian pointing and their accents, Missoula MT, 1977. Richler, B., Guide to Hebrew Manuscript Collections, The Israel Academy of Sciences and Humanities, Ierusalim, 1994. Ringrenn, H., „Oral and Written Transmission in the Old Testament, Some Observations”, ST 3 (1949). Roberts, C.H., Manuscripts, Society and Belief in Early Christian Egypt, Oxford, 1979 Roberts, B.J., The
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
absolută. Ființă superioară, tânărul se refugiază în vis, în speranța că acolo se poate salva, departe de camera "cu pereți negri de șiroaie de ploaie", "cu mucigai verde", cu o masă pe care se aflau hârtii, versuri, ziare rupte, un manuscript de zodii. Dionis este un erou romantic însetat de cunoaștere; orfan, sărac, singur, având "un cap de o sălbăticită neregularitate", un chip melancolic, un spirit elevat, o conștiință interogativă. Această nuvelă are la bază motivul "lumea ca vis", fiind considerată
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
București, de unde Titu Maiorescu îi scria junimistului Anton Naum: „...Aud despre o frumoasă nuvelă a d-lui Creangă, aăle) cărui scrieri în genere sunt o adevarată îmbogățire a literaturii noastre. Fă bine, spune-i să-mi trimeată pentru 5 zile manuscriptul nuvelei si îl voi remite desigur după acest timp; nu mă oropsiți de tot, rogu vă...― Epistola din care am citat este reprodusă în volumul Ion Creangă si lumea în care a trăit, semnat de Constantin Parascan. Posteritatea critică a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
flotilei de Avizori(oare pentru a respecta prezența celuilalt sex), Supervizorii puteau primi informații (presupus fiabile) despre dimensiunile și configurațiile Ego-urilor și egotropismelor aferente, despre faliile subconștientului evidențiate de jocurile de limbaj, despre disensiunile previzibile. Cum "pretorienii" mai "palmau"hhh manuscriptele celor supuși "avizării", anal(ist)ul de serviciu avea "du pain sur la planche". Firimiturile reveneau "avizuțelor" (de ambele genuri) cu vagi cunoștințe de psihocritică, la modă în deceniile 7-8 în Hexagon, care aplicau schemele respective la relațiile interpersonale din
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Nicolae, Cronicele muntene. Cronicele din secolul al XVII-lea, în AARMSI, Seria II, Tomul XXI (1898-1899), București, 1900. Idem, Documente privitoare la Constantin-Vodă Brâncoveanu, la domnia și la sfârșitul lui, Institutul de arte grafice și editură "Minerva", București, MCMI. Idem, Manuscripte din biblioteci străine relative la Istoria Românilor, în AARMSI, Seria II, Tomul XXI (1898-1899), București, 1900. Idem, Scrisori de boieri. Scrisori de domni, ed. a III-a, Vălenii de Munte, 1931. Jakó, Z., A Kolozsmonostori Konvent jegyz(k(nyvei (1289-1556
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Al. Georgescu, Types et Formes, pp. 122-123. 589 Ibidem. A se vedea și: V.Al. Georgescu, Bizanțul, p. 152; E. Stănescu, op. cit., p. 310, 315; M. Costin, op. cit., p. 89. 590 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 120. 591 N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la Istoria Românilor, AARMSI, seria II, t. XXI (1898-1899), București, 1900, p. 107; Gh. Bichicean, Reprezentarea clerului în Marea Adunare a Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pp. 537-540. 592 M. Costin, op. cit., p. 199. 593
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
hipertexte care desenează încă o constelație intratextuală: hieroglife/cărți vechi (4). (S4c) La căpițelul de lumânare ce sta în gâtul garafei cu ochiul roș și bolnav, el deschise o carte veche (s.n.) legată cu piele și roasă de molii un manuscript de zodii.[...] Inițialele acestei cărți cu buchii erau scrise ciudat cu cerneală roșie ca sângele, caractere slave (s.n.) de o evlavioasă, gheboasă, fantastică arătare. O astrologie mai mult de origine bizantină, bazată pe sistemul geocentrist,[...]. Tablele erau pline de schemele
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
zidit" casele Bucureștilor de atunci sunt rău zidite, murii se năruie, în schimb, cugetările zidesc sisteme. Lumina nu este niciodată clară și puternică, dimpotrivă; de ce căpițel de lumânare sau căpețel de lumină? Consumarea lumânării a însoțit pătrunderea sensurilor ascunse din manuscript, ceea ce presupune că deja protagonistul aventurii dintre lumi se apropie de înțelegerea cărții vechi. (S4d) Cu coatele așezate pe masă și cu capul în mâini, Dionis descifra textul obscur (s.n.) c-un interes deosebit, până ce căpețelul de lumină începu a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
tale, ca să-l găsesc când voi reveni pe pământ și să-l recitesc 32; o memoriile umbrei mele [...], scrise de câtă vreme am fost în lună, [...] niște hârtii galbene și veștezite, legate cu fire de ață albastră 33; o un manuscript, manuscriptul biografiei lui Toma Nour34. Dialogul epistolar dintre Șobolțof și Cezar din [Falsificatorii de bani], deși interesant ca realizare a unei proze cu mijloacele dramaticului, nu ar pleda prea convingător pentru rolul fundamental al scrisorilor în proza eminesciană un fel
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ca să-l găsesc când voi reveni pe pământ și să-l recitesc 32; o memoriile umbrei mele [...], scrise de câtă vreme am fost în lună, [...] niște hârtii galbene și veștezite, legate cu fire de ață albastră 33; o un manuscript, manuscriptul biografiei lui Toma Nour34. Dialogul epistolar dintre Șobolțof și Cezar din [Falsificatorii de bani], deși interesant ca realizare a unei proze cu mijloacele dramaticului, nu ar pleda prea convingător pentru rolul fundamental al scrisorilor în proza eminesciană un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
poate fi și că toate trebuie să fie cum sunt... ([Archaeus] Eminescu: 2011, II, 207). La Eminescu, trăirile grave sunt descrise cu ajutorul elementelor împrumutate din registrul artelor: parantezele diegetice în care cititorul descoperă scrierile epistolare, cu un pronunțat caracter autenticist manuscriptul reprezintă mărturii incandescente în cheie literară; fantasmele subconștientului protagoniștilor sunt zugrăvite pe marginile paginilor de carte (ca și cum desenul ar lua în râs arta cuvântului din tomuri) sau pe pereți; iar metempsihoza își atinge finalitatea comprehensivă și devine accesibilă prin cântecul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
asupra caracterului ezoteric ("cartea cea veche cu buchiile neclare și cu înțeles întunecat"), în timp ce hipotextul întărește nuanța de vechime. Nuvela Sărmanul Dionis luminează slab, dar ispititor cartea, în timp ce varianta Umbra mea încearcă să îndepărteze lectorul și să minimalizeze tautologic rolul manuscriptului. Într-un impuls de onestitate, varianta Umbra mea inversează rolurile, în sensul că naratorul nu apare ca un nepriceput "visătorul Dionis" din opera publicată -, el inițiază umbra și-i descrie tot scenariul ascensiunii selenar-para disiace. În hipertext remarcăm gradarea ascendentă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
64). La aniversară citise multe romane și ar fi vrut să aibă întindere mai mare, dar nu era decât o "narațiune originală" de mică dimensiune. În ceea ce privește al treilea tip, autoreferențialitatea po(i)etică, ea se îmbină cu manevrele autenticiste, proiectând manuscriptul "într-un ipotetic avant-texte cu intenția de a-și prezenta opera ca "propunere de realitate"" (Lăcrămioara Petrescu: 2000, 131). Dacă în roman, acest tip de autoreferențialitate deschide cea de a treia parte: "Printre foi, o fâșie de hârtie cu cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ipotetic avant-texte cu intenția de a-și prezenta opera ca "propunere de realitate"" (Lăcrămioara Petrescu: 2000, 131). Dacă în roman, acest tip de autoreferențialitate deschide cea de a treia parte: "Printre foi, o fâșie de hârtie cu cuvintele următoare: Cu manuscriptul fă ce-i ști. Adio, și la revedere pe celaltă lume. Toma" Iată manuscriptul: III [...]" (Eminescu: 2011, II, 106), în narațiunea [Părintele Ermolachie Chisăliță], varianta finală, autoreferențialitatea po(i)etică arată cum ar fi putut să se deschidă un nou
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Petrescu: 2000, 131). Dacă în roman, acest tip de autoreferențialitate deschide cea de a treia parte: "Printre foi, o fâșie de hârtie cu cuvintele următoare: Cu manuscriptul fă ce-i ști. Adio, și la revedere pe celaltă lume. Toma" Iată manuscriptul: III [...]" (Eminescu: 2011, II, 106), în narațiunea [Părintele Ermolachie Chisăliță], varianta finală, autoreferențialitatea po(i)etică arată cum ar fi putut să se deschidă un nou capitol: Am mai putea scrie un capitol [cu] subtitlul: Cum Părintele Ermolachie a crezut
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a definițiilor intertextualității în cheie arheică și invers. Considerăm mai mult decât sugestiv faptul că Archaeus, așa etern cum este, are nevoie de suportul tipografic: "Ș-apoi nu uita că hârtia chiar era de nevoie numai ca să fixeze pe Archaeus". Manuscriptul, nucleu intratextual predilect la Eminescu, ilustrează cel mai bine conotația intertextuală a "studiului de caz" cu directorul de teatru. 4.3. Intratextualitate transgenerică. Al treilea model cosmologic, einsteinian Am văzut într-un capitol anterior cum se produce, prin intertextualitate, un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]