4,245 matches
-
nerezolvat era hrana. Erau prețuite cerealele fetiței, semințele puștiului și bomboanele cu mentă din buzunarul bătrânului. La un moment dat, doamna a găsit în geantă un sendviș și o tabletă de ciocolată. Cele cinci pliculețe cu zahăr pentru cafea din mapa secretarei au fost savurate ca o cină de Crăciun. Timpul și-l petreceau jucând tot felul de jocuri sau discutând politică, apoi aria de interese se extinse și spre educație, afaceri și dragoste. Treptat părerile fiecăruia se schimbau pe măsură ce aflau
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
câteva pagini înapoi dintr-o carte începută nu cu mult timp în urmă și a cărei lectură devenise acum anevoioasă, încercă să-și amintească cum înmuguriseră primele semne ale afecțiunii lui pentru Lili. Își aminti că atunci când Lili îi aducea mapa cu corespondență, scăpa ca din greșeală mâna ei mică peste mâna lui, încercând, chipurile, să restabilească ordinea foilor care se răvășiseră pe birou. În una din zile, trecuse în spatele scaunului, îl îmbrățișase tandru și-l sărutase pătimaș. Ce faci, Lili
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
intra în odăile nopții. Se reîntoarse la birou. Deși orele de program se terminaseră, Lili își mai găsise ceva de lucru, pretextând că mai rămăseseră câteva documente nesemnate. Văzând că șeful e gata de plecare, îi răsări în cale cu mapa de corespondență, sugerând din priviri că ar trebui să reintre în birou să parafeze documentele ce urmau a fi expediate. Alex înțelese mesajul, dar cum se hotărâse să acționeze întrun fel diferit, îi spuse: - Mâine dimineață, Lili, la prima oră
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
o corespondență pe care n-o pot încredința nimănui. Toate aceste cuvinte pronunțate pe un ton imperativ îi înghețară ființa fetei ce radiase până atunci de căldura unei tinereți neînfrânate. Dezumflată, Lili fu aproape gata să scape din mână întreaga mapă pentru a se debarasa de sumedenia de hârtii. Intui că șefu’ nu poate fi abordat. Se întoarse în biroul ei, trânti înciudată dosarele doldora de hârtii din brațe și se îndreptă în grabă spre ușă, cu gândul că poate, poate
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
al unui grup de cercetători canadieni. Pe șeful lor, profesorul Lombardière, îl cunosc personal. Știi, de la conferința aia, când am fost la Montreal, astă-vară...". Asistenta știa că baba nu citise niciun articol. În schimb, Milena studiase lucrarea științifică uitată în mapa voluminoasă cu care madam Săvulescu venise din metropola Québècului. Cu ceva tot rămăsese băbăciunea din preumblările pe pământ american, dar, ca de obicei, după ureche, fiindcă studiul canadienilor se referea la siropul de arțar obținut prin anumite metode, nu la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nimic de dactilografiat la piesă, cum era și normal, întâlnirile noastre aproape zilnice, tot aici se înfiripau, lângă mașina de scris din separeul bibliotecii. Era ca și cum fără aceste obiecte aproape totemice, mescioara cu mușama de culoarea muștarului, mașina de scris, mapa cu indigouri, o radieră specială, o ascuțitoare, toate parcă mitice, aduse din Olimpul zeilor, de vreun presupus nepot de-al lui Prometeu, asemenea focului, nu ne puteam vedea. La o adică, dacă ne depista cumva cineva, repede ne luam în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
salutat-o respectuos și am schimbat câteva cuvinte despre produse și compania producătoare și m-a încurajat să consum produsele Forever. Am cedat la insistențele elegante venite din partea nepoatei mele întărite și susținute de Doamna Manager și am cumpărat o mapă de înscriere în acea Companie pe care am plătit-o zece lei, o sumă modică care în timp mi-a schimbat viața. Cât de ciudată poate fi viața uneori și cum un lucru simplu și ieftin îți poate schimba destinul
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
să-i calce cămășile, și să-i spună o vorbă bună în fiecare zi, nu pe cineva care nu face altceva decît să se amestece în treburile Statului, să-l spioneze chiar și cînd doarme, să-i pună microfoane sub mapa de pe birou sau să-l cicălească toată ziua. — Dacă întreabă cineva, o să spunem că eu și Petrică sîntem doi autostopiști care mergem la un congres la Iași. De Sena și Monte Cristo n-o să se ia nimeni, vor arăta ca
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Am deschis pe masă una dintre cărțile de prezentare ale lui Thackeray, pentru ca Nina să se poată uita cu atenție. Erau optsprezece toalete În colecție, dintre care șase erau rochii de seară. Speram că avea de unde să aleagă. Nina ridică mapa și studie cu atenție fotografiile, mișcându-le Încoace și Încolo ca să se poată uita mai bine la detalii. —Wow! respiră zgomotos. Asta e foarte În stilul Blonda fatală, nu? Arăta spre poza unei rochii albastre ca cerul, făcută din șifon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Helen și Mona să stea în mașină cu Stridie cât mă duc înăuntru să pun mâna pe cartea de versuri. E o bibliotecă orășenească oarecare, în miezul zilei. În spatele biroului stă un bibliotecar. Ziarele cele mai recente sunt legate în mape mari, care se citesc la o masă mare. În ziarul de azi e vorba de Gustave Brennan. În cel de ieri apare un lider religios dement din Orientul Mijlociu. Alaltăieri, era vorba despre un condamnat la moarte și ultimul lui apel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
din senin, o rafală de vînt, venită dinspre dealurile Ciricului, lovește o bucată de ziar, ridicînd-o sus-sus, spre nourii încă neclintiți. *** La ieșirea din cantină, Dorin își aruncă pardesiul pe umăr, ținîndu-l agățat cu degetul arătător, vînturînd cu mîna cealaltă mapa în care-și poartă caietele de curs și cele două-trei cărți de specialitate împrumutate pentru după-amiază de la bibliotecă. Salve! strigă studentului de serviciu la intrarea în cămin. Salut! mormăie acesta absent, cufundat în lectură. Dorine! lovește cu degetul în geam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
masa cu scrisori. Dorin rămîne cîteva clipe locului, sprijinit de balustradă, coboară apoi treptele urcate, se apropie nedumerit și ia telegrama. O citește o dată, fără să înțeleagă ce scrie, citește și a doua oară, intră în camera de pază, lasă mapa în fața colegului și se caută în portmoneu să vadă cîți bani are. Du-mi tu mapa în dormitor zice ieșind. Se uită la ceas din mers, coboară treptele grăbit, își îmbracă pardesiul, în vreme ce taie de-a dreptul spațiul verde dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
apropie nedumerit și ia telegrama. O citește o dată, fără să înțeleagă ce scrie, citește și a doua oară, intră în camera de pază, lasă mapa în fața colegului și se caută în portmoneu să vadă cîți bani are. Du-mi tu mapa în dormitor zice ieșind. Se uită la ceas din mers, coboară treptele grăbit, își îmbracă pardesiul, în vreme ce taie de-a dreptul spațiul verde dintre cămine, sare peste gărduțul din fier forjat, iese în strada din spatele complexului studențesc și începe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ales pe Bacovia (pe care, incredibil, îl citea și-n spitalul de ftiziologie, după ce i se diagnosticase cancerul pulmonar), construise și proiectase, ca inginer, cam tot ce se putea construi și proiecta (adunând zeci de brevete de inventator într-o mapă albastră, pe care-o păstra printre hainele puse la naftalină), era fascinat de Războiul celor două roze (descurcându-se cu ochii închiși în cronologia labirintică a dinastiilor York și Lancaster), îi admira, deopotrivă, pe Scipio Africanul și pe Seneca (prețuind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Viljandi, vino și tu. Îl poți invita și pe prietenul tău, dacă-l interesează. Iată-te înrolat sub drapelul Lotariei. Grupul se instalează într-o sală, în jurul unei mese. Tu și Ludmila ați dori să vă așezați cât mai aproape de mapa pe care Lotaria o ține în fața ei și care pare să conțină romanul în discuție. — Trebuie să-i mulțumim profesorului de literatură cimbrică Galligani - începe Lotaria - pentru a ne fi pus la dispoziție cu multă bunăvoință un exemplar rar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
din grup să distribuie sarcinile: în timpul lecturii, unul va trebui să urmărească reflectarea modului de producție, altul procesele de reificare, sublimarea refulării, codurile semantice ale sexului, metalimbajele trupului, nerespectarea rolurilor în politică și în viața privată. În fine, Lotaria deschide mapa, începe să citească. Gardul de sârmă ghimpată se desface ca pânza de păianjen. Toți urmăresc în tăcere, voi și ceilalți. Vă dați seama imediat că ascultați ceva ce n-are nici un punct comun nici cu Ițindu-se de pe coasta abruptă, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de veți citi cu atenție, cum aduna frunze din Grădina Botanică, ca apoi, În Palmotičeva, să se trudească să le preseze și să le lipească În ierbarul fiicei lui, caligrafiind Păpădie (Taraxacum officinale) sau Tei (Tilia), tot așa cum scrisese și mapele cu hărți „Marea Adriatică“ sau „Vlasina“. Din acest fluviu tumultuos care este biografia lui, din acest roman de familie, se ramifică brațele, așa Încât, În paralel cu munca lui de la fabrica de zahăr Între anii 1943‑1949, se va desfășura destinul mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
a privit a Înțeles pe loc cu ce mă Îndeletnicisem: lângă mine era mormanul de bucățele rupte de hârtie. M‑am ridicat de pe podea și i l‑am Înapoiat. „L‑am sfâșiat cu pioșenie“ am zis. Apoi i‑am dat mapa cu fotografii. „Pe cele În care eram Împreună le‑am distrus.“ Apoi l‑am văzut o dată la o tribună unde citea o proclamație. Părea deja un om Înfrânt, care Își presimțea sfârșitul. Ce‑a urmat vă e cunoscut. Într‑o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lucră la un dosar cu creații vestimentare. Visa de mult la o garderobă astfel realizată, încât cureaua clasică din talie să fie purtată la gât. Era o idee trăsnită care nu-i dădea pace. Desenă mai multe modele și cu mapa sub braț se prezentă la adresa cu pricina. Impresia dezastruoasă pe care i-o lăsă clădirea dărăpănată și firma strâmbă, agățată deasupra, îi tăie tot elanul. Patroana, doamna Alexina Alexe, era în ton cu tabla ruginită, pictată șui, pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
-mi construiesc o carieră și sunt capabilă să învăț chiar și limba chineză dacă de asta este nevoie pentru a-mi atinge scopul. Bariu gândi că e posibil ca profeția prietenului Escu să aibă sorți de izbândă. Puse hârtia în mapă. Doamnă Noia, începi de luni. Programul e de la nouă. Când ieși, lumea întreagă era a ei. Se repezi în brațele lui Ștefan și-l sărută pe obraji. M-a angajat. Îți mulțumesc că ai adus ziarul în casa mea, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
rar, în viață nu se știe niciodată cum se întoarce roata și munte cu munte se poate întâlni, dar om cu om! Ei, bine, asta e, concluzionă în sinea ei Carmina înainte de a se scula de pe scaun. Strecură foile în mapa albastră. Ce dacă n-a reușit s-o impresioneze pe Viorica? În definitiv, o secretară nu trebuie să aibă păreri personale, dar putea și ea să spună, acolo, o vorbă, în fine. Știi care e diferența dintre o secretară bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
care e diferența dintre o secretară bună și una foarte bună? O întrebă și, la negarea ei politicoasă, continuă: o secretară bună spune bună dimineața, domnule director! Cealaltă, foarte bună, spune: s-a făcut dimineață, domnule director! Carmina plecă ținând mapa albastră sub braț. Viorica zâmbise și aplecase de câteva ori capul în semn că înțelesese bine care era diferența dintre cele două secretare. Dacă știa bancul de mai multă vreme mimase foarte bine surpriza. O secretară care încearcă să obțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fraze își asigură retragerea către ușă. Când reuși să ajungă la clanță deschise cu rapiditate și se strecură afară murmurând: Sărut mâna, scuzați. După ce termină programul Carmina îl regăsi dincolo de poartă așteptând nemișcat, cu basca fixată pe-o ureche, cu mapa sub braț, foarte drept, cu ochii pe ceasul mare de la intrare. Știți, îi spuse, după ce își potrivi pasul cu al ei, cândva am avut abonament la reviste și în singurătatea mea obișnuiam să-mi notez impresiile, era ca un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ce-i aici. Am ridicat primul obiect din cutie. Era cel mai subțire dintre toate trei, subțire și ușor ca un plic, și asta aproape că și era. Am desfăcut pânza albă și am găsit un plic cu fotografii: o mapă din aceea de carton lucios, în care primești negativele și pozele de la atelierul foto. Fotografia colorată de pe partea din față înfățișa o fată sărind în cârca unui băiat, amândoi râzând, îmbrăcați în haine de vară în nuanțe deschise. Sub ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ce-am fost zvîrlită din presă, mi se respingeau absolut toate textele. Habar n-am avut. Nici n-am presupus măcar cum și cînd m-au pus pe lista de interziși. Numai că nu-mi apăreau articolele. Se rătăceau prin mapele redacționale și, după "săptăluni", pricepeam că n-or să mai apară. Camarazii de revistă, cu care făcusem un fel de confrerie contra șefilor (da, e adevărat, am avut un talent: să mă pun rău dar bine! cu toată șefimea) nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]