287 matches
-
Motivația revine într-un dialog cu Ionescu. Vorbind cu el despre Garda de Fier și spunând că i se face rușine intelectuală că s-a lăsat sedus de ea, Ionescu îi răspunde Ă „foarte nimerit”, apreciază Cioran Ă că „«am marșat» pentru că mișcarea era «complet nebună»” (III, 47). În alt moment, același cuvânt, nebunie, numai că Cioran nu înțelege motivele pentru care problema aceasta, a freneziei din tinerețe, îi revine obsesiv în minte. Crede că ar putea fi vorba de masochism
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a dracului treabă! Și tu crezi în... ăsta... că nu-mi vine să-i spun cal! Ilie: (chinuit) Ei, aici e halucinația! Cred deși știu că nu-i adevărat. Dar ține locul... Ștefan: Măi, cumnate, eu îți iau calul! Ilie: (marșînd) Da?! Și ce-o să faci cu el? Ștefan: Îl iau cu mine... îl uit într-un tramvai... Ilie: N-are rost să te obosești. Vine înapoi. Ștefan: Omoară-l. Ilie: Ar trebui s-o iau de la început. Ștefan: (ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fertilă imaginativ, încât monstrul devine, printr-o stranie contaminare terminologică, el însuși Frankenstein în conștiința publicului nespecialist 28. În cele din urmă, succesul fabulos al romanului 29 s-ar putea datora faptului că, după cum sugerează Northrop Frye, sâmburele său nu marșează în sens ficțional, ci existențial. Criticul canadian afirmă următoarele: Povestea nu este, cum se spune adesea, precursoare a science fiction-ului: este, mai degrabă, precursoare a thriller-ului existențial, al unei cărți precum L'Étranger de Camus. Întreaga problemă în legătură cu monstrul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
exclusiv geoeconomică, luând în considerare faptul că Imperiul de la Soare Răsare se aprovizionează cu hidrocarburi în principal din regiunea Golfului. Prin urmare, cunoașterea spațiului arab în Japonia este legată de interesul dezvoltării unor relații economice bilaterale pragmatice, iar cercetătorii niponi marșează cu predilecție pe aceste coordonate în ultimele decenii. Ca dovadă că interesul cunoașterii are rațiuni primordial economice, spre deosebire de alte școli de gândire geopolitică unde specialiștii în domeniu sunt geografi și politologi, în Japonia documentariștii în materie sunt în majoritate economiști
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
aceste poze pentru a-i putea admira pe „patrioții democrați” participanți la mitingul de sărbătorire a ocupanților feroce de la răsărit, ce tocmai își începuseră nesfârșitele și odioasele jafuri, violuri și asasinate prin satele vasluiene. Ar fi inutil și contraproductiv să marșăm pe discursul tov. Elena Zelinescu, care, știm cu certitudine, a fost localnică. Vor fi dat bine la „massa” adunată în clădirea Teatrului Județean (din ianuarie 1948, cinematograful „IC Frimu, iar din 1965, cinematograful „Vasluiul”) minciunile sforăitoare, nu vor fi dat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
candidat, pe aceeași listă de independenți, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Petre Mihai Băcanu și, parcă, Octavian Paler. Ca și în cazul candidaturii lui Ion Rațiu, am crezut că vor fi aleși fără probleme. Liviu Antonesei: Și eu! Doar că au marșat greșit pe independență! Dată fiind presiunea uriașă a Frontului, dacă voiau cu adevărat să fie în acel prim Parlament ales, singura soluție era partidică, deci ar fi trebuit să fie pe o listă de partid, de la FSN, la PNL sau
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Trebuie actori de intensitate, nu actori de intenție. Să fie pus trupul la treabă. Și mai întâi, din punct de vedere materialist, să adulmeci, să mesteci, să respiri textul. Plecând de la litere, împiedicându-te de consoane, răsuflând la vocale, mestecând, marșând foarte tare la asta, găsești cum respiră acest lucru și cât este de ritmat. Se pare chiar că îți găsești ritmul și respirația consumându-te cu violență pe parcursul textului, pierzându-ți suflul. Să-ți omori, să-ți extenuezi corpul dintâi
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu indienii, așadar se cunoșteau, ori tocmai făcuseră cunoștință și erau Încîntați unii de alții, m-a lovit o furie de nedescris, deci asta era aprobarea de la serviciu, o cotizație pentru vameș, numai că eu n-aveam de gînd să marșez, eram cinstit, ziarist, și-am Început să-mi fac bagajele hotărît să mă dau jos, să rămîn dracului la Episcopia Bihorului Înjurînd În timp ce Mașa mă ruga să mă calmez, n-a mai fost nevoie, n-a părut necesar sacrificiul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ce îi mărturisise lui Brătescu-Voinești că e "lipsit de ambiție" încercase la începutul anului 1897, împreună cu foștii tovarăși de la "Evenimentul literar", să reînvie revista ieșeană. Personal, căutase să-l convingă pe C. Stere, care însă, nu numai că nu a "marșat", dar a și "combătut din răsputeri" 25 proiectul, care și eșuează. În aceste condiții, G. Ibrăileanu a acceptat să colaboreze la proaspăt înființatul ziar "Noutatea", ai cărui proprietar și redactori scriseseră toți la "Evenimentul literar". Din păcate, cum s-a
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
națională. Secolul al XIX-lea a fost adesea ștanțat ca "secolul copilului", în același timp în care a fost proclamat "epoca naționalismului". Departe a fi caracterizări conflictuale, cele două se conjugă. Odată intrată în avanscena ideilor politice, ideologia naționalistă a marșat insistent pe educația copiilor în spiritul patriotic. Secțiunile anterioare au aruncat suficientă lumină asupra interesului major arătat de statele naționale în educație, motiv pentru care zăbovirea excesivă asupra acestui aspect nu este oportună. Unul dintre motivele pentru care educația a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
limbaj revolut, manualul lui I. Scurtu et al., celebrează rolul decisiv jucat de păduri în istoria românilor, care "au conservat ființa neamului la vremuri de restriște" (p. 14). Discursul reflexiv-europenist abordează dintr-un unghi diferit întreaga chestiune a continuității. În loc să marșeze pe demonstrații istorice, manualele scrise în această paradigmă fac mai degrabă istoria conflictului asupra continuității care au încordat relațiile interetnice din Transilvania. Administrarea probelor care conduce inexorabil la concluzia "netemeiniciei teoriei imigraționiste" lasă loc prezentării citatelor prin care sunt luate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vedea imediat, heterodoxia instalată în sfera discursului despre trecut exprimată de literatura didactică vine cu limite incluse. Aspirând la integrarea europeană, statul național român și-a instrumentalizat, încă o dată, memoria istorică în scopul facilitării acestui proiect politic. Chiar dacă s-a marșat pe dimensiunea europeană a istoriei românilor, statul român a urmărit să rămână totuși ferm înrădăcinat în ideea națională. Noul program ideologic proiectat de autoritățile statale românești a urmărit un scop dual: crearea supra-categoriei identității europene în același timp în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de neevitat în procesul de cunoaștere socială, a cărui analiză ideologică va fi întreprinsă în secțiunea următoare. Revenind la construcția ideologică a unui înțeles social la care să aibă acces toți membrii responsabili ai unei societăți, trebuie specificat că nu marșez, aici, pe ideea unei "gândiri unice". Dimpotrivă, sunt conștient de faptul că indivizii angrenați în jocul social, fiind deopotrivă membri ai societății în ansamblul său, dar și ai unor grupuri diverse și trecând printr-un proces de socializare ce poate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o presă dezbinată, în care concurența a ajuns să distrugă, în numai câțiva ani, „crezul“ deontologic care ar fi trebuit să fie liantul breslei. Iar rezultatul a fost pe măsura riscului: doar câteva instituții, nici măcar un procent de 10%, au marșat pe acea recomandare, astfel că embargoul a fost de râsul lumii - atât de palid încât n-a reușit să aducă decât pierderi de rating instituțiilor care s-au gândit să-l susțină. S-a dovedit, de fapt, că presa nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
națională. Secolul al XIX-lea a fost adesea ștanțat ca "secolul copilului", în același timp în care a fost proclamat "epoca naționalismului". Departe a fi caracterizări conflictuale, cele două se conjugă. Odată intrată în avanscena ideilor politice, ideologia naționalistă a marșat insistent pe educația copiilor în spiritul patriotic. Secțiunile anterioare au aruncat suficientă lumină asupra interesului major arătat de statele naționale în educație, motiv pentru care zăbovirea excesivă asupra acestui aspect nu este oportună. Unul dintre motivele pentru care educația a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
limbaj revolut, manualul lui I. Scurtu et al., celebrează rolul decisiv jucat de păduri în istoria românilor, care "au conservat ființa neamului la vremuri de restriște" (p. 14). Discursul reflexiv-europenist abordează dintr-un unghi diferit întreaga chestiune a continuității. În loc să marșeze pe demonstrații istorice, manualele scrise în această paradigmă fac mai degrabă istoria conflictului asupra continuității care au încordat relațiile interetnice din Transilvania. Administrarea probelor care conduce inexorabil la concluzia "netemeiniciei teoriei imigraționiste" lasă loc prezentării citatelor prin care sunt luate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vedea imediat, heterodoxia instalată în sfera discursului despre trecut exprimată de literatura didactică vine cu limite incluse. Aspirând la integrarea europeană, statul național român și-a instrumentalizat, încă o dată, memoria istorică în scopul facilitării acestui proiect politic. Chiar dacă s-a marșat pe dimensiunea europeană a istoriei românilor, statul român a urmărit să rămână totuși ferm înrădăcinat în ideea națională. Noul program ideologic proiectat de autoritățile statale românești a urmărit un scop dual: crearea supra-categoriei identității europene în același timp în care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Turnu Măgurele 20. ELSID Titu 21. EXFOR București 22. FABRICĂ DE SCULE Râșnov 23. FAUR București 24. FORTUS Iași 25. GRIRO București 26. HIDROMECANICA Brașov 27. INDUSTRIA SÂRMEI Câmpia Turzii 28. IUG Craiova 29. LUGOMET Lugoj 30. MECANEX Botoșani 31. MECANICĂ Marșa 32. MECANICĂ Negresti-Oas 33. MOLDOSIN Vaslui 34. NICOLINA Iași 35. NITRAMONIA Făgăraș 36. OPTICĂ Timișoara 37. PETROUTILAJ Câmpina 38. POIANA BRAȘOV Poiana Brașov 39. REAL Pleașa 40. ROCAR București 41. ROFEP Urziceni 42. ROMÂN Brașov 43. ROMTENSID Timișoara 44. ROMVAG
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 139 din 23 septembrie 1999 privind exceptarea unor societăţi comerciale de la aplicarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 49/1999 privind administrarea companiilor/societăţilor naţionale, a societăţilor comerciale, la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi a regiilor autonome. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125375_a_126704]
-
Ș.A. București 9. Societatea Națională de Gaze Naturale "Romgaz" - Ș.A. Mediaș 10. Societatea Națională a Cărbunelui - Ș.A. Ploiești 11. Societatea Națională a Sării - Ș.A. București 12. Societatea Națională "Nuclearelectrica" - Ș.A. 13. Societatea Națională "Romarm" - Ș.A. 14. Societatea Comercială "Uzina Mecanică Marșa" - Ș.A. 15. Societatea Comercială "Uzina Mecanică Râmnicu Vâlcea" - Ș.A. 16. Societatea Națională a Apelor Minerale - Ș.A. București 17. Societatea Națională "Plafar" - Ș.A. București 18. Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin C. Unități aflate în coordonarea ministerului 1. Autoritatea Națională
HOTĂRÂRE nr. 864 din 21 octombrie 1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Industriei şi Comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125773_a_127102]
-
obiective de: instalații, echipamente energetice, �� electronice, telecomunicații, automatizări și informatică; efectuarea de activități de service, consulting și asistență tehnică în domeniu; producerea de �� bunuri de larg consum și industriale; comercializarea lor; efectuarea de servicii de transporturi și reparații metalice. 30 "Marșat" Societate Tg. Jiu, Activitatea de 24,1 Întreprinderea - Ș.A. comercială str. montaj ─────── - antrepriza Tg. Jiu pe acțiuni Victoriei instalații 9,8 + de montaj și (Ș.A.) nr. 126, electrice, de 35,3 service pentru județul automatizări și automatizări Gorj telecomunicații, si
HOTĂRÎRE nr. 70 din 26 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121108_a_122437]
-
Buzău; 2. CORD Buzău; 3. FORTUS Iași; 4. ȘANTIERUL NAVAL Constantă; 5. CMB Bocșa; 6. REAL Pleașa; 7. SIDERMET Calan; 8. CUG Cluj-Napoca; 9. ELSID Titu; 10. INDUSTRIA SÂRMEI Câmpia Turzii; 11. FAUR București; 12. SUBANSAMBLURI AUTO Sfîntu Gheorghe; 13. MECANICĂ Marșa; 14. ROCAR București; 15. TIMPURI NOI București; 16. UZTEL Ploiești; 17. UZUC Ploiești; 18. PETROUTILAJ Câmpina; 19. GRIRO București; 20. MECANEX Botoșani; 21. VIROMET Victoria; 22. CAROM Onești; 23. UZINELE SODICE Govora; 24. COLOROM Codlea; 25. BICAPA Târnăveni; 26. ARGESANA
HOTĂRÂRE nr. 563 din 15 iulie 1999 privind aprobarea Strategiei naţionale de privatizare pentru anul 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124847_a_126176]
-
39.843 14. C.S.V. Grădinari Grădinari 39.839 111 1.341 15. C.S.V. Hotarele Hotarele 39.846 180 1.360 16. C.S.V. Iepurești Iepurești 39.847 273 2.200 17. C.S.V. Joița Joița 39.850 124 5.000 18. C.S.V. Marșa Marșa 39.851 850 1.000 19. C.S.V. Mihăilești Mihăilești 39.852 108 1.000 20. C.S.V. Răsuceni Răsuceni 39.853 150 1.312 21. C.S.V. Roată Roată 39.854 59,4 754,6 22. C.S.V. Singureni Singureni 39.856
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
843 14. C.S.V. Grădinari Grădinari 39.839 111 1.341 15. C.S.V. Hotarele Hotarele 39.846 180 1.360 16. C.S.V. Iepurești Iepurești 39.847 273 2.200 17. C.S.V. Joița Joița 39.850 124 5.000 18. C.S.V. Marșa Marșa 39.851 850 1.000 19. C.S.V. Mihăilești Mihăilești 39.852 108 1.000 20. C.S.V. Răsuceni Răsuceni 39.853 150 1.312 21. C.S.V. Roată Roată 39.854 59,4 754,6 22. C.S.V. Singureni Singureni 39.856 60
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Articolul 1 Se înființează: a) Societatea Națională "Romarm" - Ș.A., societate comercială pe acțiuni, cu sediul în municipiul București, Pasajul Victoriei nr. 48-50, sectorul 1; ... b) Societatea Comercială "Uzina Mecanică Marșa" - Ș.A., cu sediul în satul Marșa, comuna Avrig, județul Sibiu; și ... c) Societatea Comercială "Uzina Mecanică Râmnicu Vâlcea" - Ș.A., cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea, Platforma Industrială Cazanesti nr. 1, județul Vâlcea, prin reorganizarea Regiei Autonome pentru Producția de Tehnica
HOTĂRÂRE nr. 705 din 15 octombrie 1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale "Romarm" - S.A., a Societăţii Comerciale "Uzina Mecanică Marsa" - S.A. şi a Societăţii Comerciale "Uzina Mecanică Ramnicu Valcea" - S.A., prin reorganizarea Regiei Autonome pentru Producţia de Tehnica Militară - RATMIL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121997_a_123326]
-
Articolul 1 Se înființează: a) Societatea Națională "Romarm" - Ș.A., societate comercială pe acțiuni, cu sediul în municipiul București, Pasajul Victoriei nr. 48-50, sectorul 1; ... b) Societatea Comercială "Uzina Mecanică Marșa" - Ș.A., cu sediul în satul Marșa, comuna Avrig, județul Sibiu; și ... c) Societatea Comercială "Uzina Mecanică Râmnicu Vâlcea" - Ș.A., cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea, Platforma Industrială Cazanesti nr. 1, județul Vâlcea, prin reorganizarea Regiei Autonome pentru Producția de Tehnica Militară - RATMIL care se desființează. ... Articolul
HOTĂRÂRE nr. 705 din 15 octombrie 1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale "Romarm" - S.A., a Societăţii Comerciale "Uzina Mecanică Marsa" - S.A. şi a Societăţii Comerciale "Uzina Mecanică Ramnicu Valcea" - S.A., prin reorganizarea Regiei Autonome pentru Producţia de Tehnica Militară - RATMIL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121997_a_123326]